CLASIFICAREA ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE

DEFINIȚIE
Malocluzie (anomalie) = abaterea de la ocluzia acceptată ca fiind normală.

Malocluzia reprezintă o variație biologică a modului în care se realizează ocluzia

dentară.
(BISHARA)

Malocluzia - ocluzia în care există o anomalie în oricare dintre cele trei planuri ale
spațiului sau în care există anomalii în poziția dinților, ce depășesc limita
normală.
(WALTHER & HOUSTON)
CLASIFICARE
Funcție de sediul modificării dominante – sistemul dentar & maxilo-facial:
1. Anomalii dentare - Anomalii dentare non-scheletale
2. Anomalii dentare asociate anomaliilor scheletale – anomalii dento-maxilare -
Dizarmonia dento-alveolară. (izolată/de grup)
3. Anomalii scheletale

1) ANOMALII DENTARE
Acestea sunt anomalii dentare individuale ce apar în cadrul unei arcade (intra
arch malocclusions).
Determină spațiere sau înghesuire. Pot fi împărțite în două grupe –
 Anomalii dentare de număr
 Anomalii dentare de erupție

Anomalii dentare de număr

în plus – dinți supranumerari
în minus – hipodonție <5, oligodonție >5 și anodonție toți dinții

Anomalii dentare de erupție - anomaliile pot fi legate de varsta, pozitia si ordinea

de eruptie Interesează dintele în totalitate (coroană și rădăcină) ≠ torsiune –
răsucirea este doar coronară.
Rotația, înclinația
Incluzia (retenția primară), reincluzia (retenția secundară)
Transmigratia
Ectopia dentară
Diastema
Transpoziția‡
 Etiologie:
 Tulburări din perioada de formare a dintelui (rotație primară)
 Cauză mecanică (dt supranumerar, DT, cicatrici, absența spațiului)

Apar la nivelul:
 incisivilor, feţele vestibulare şi orale ale coroanelor fiind orientate
distal sau mezial => tulb. fizionomice, blocaje
 PM => tulb. discrete

2) DIZARMONIA DENTO-ALVEOLARĂ (IZOLATĂ/DE GRUP)

Acestea se caracterizează printr-un raport anormal între dinții/grupuri de dinți ale
celor două arcade dentare.
Termenul de DDM aparţine Şcolii franceze, Şcoala rom. foloseşte termenul DDA
(dizarmonie dento-alveolară).
Luate separat atât maxilarele cât şi dinţii pot apărea normali dar în ansamblu devin
dizarmonici.
Etiopatogenie - independenţa celor două sisteme, dentar şi maxilar, din pct
de vedere embriologic, filogenetic, genetic
Forme clinice:
 DDA-ul cu înghesuire
 DDA-ul cu spațiere

3) ANOMALII SCHELETALE
Aceste anomalii dento-maxilare sunt cauzate de defecte în structura suportului
scheletic însuși (dimensiune, poziție sau raportului dintre maxilare).
Se manifestă în cele trei planuri: sagital (anteroposterior), frontal (vertical),
transversal (orizontal).

În plan sagital (anteroposterior)

 Prognatism
 Retrognatism
 Combinații

În plan transversal (orizontal)

 Îngustarea/lărgirea maxilarelor provoacă apariția ocluziei încrucișate

În plan frontal (vertical)

 Afectează înălțimea etajului inferior
 • ANOMALII
Sisteme de clasificare

CLASIFICAREA LUI ANGLE

In 1899 EDWARD H. ANGLE, care este considerat parintele ortodontiei moderne,

a fost primul care a clasificat malocluziile, bazându-se pe rapoartele intermaxilare
în plan sagital.

Baza clasificării – erupția primului molar superior permanent într-o poziție fixă =>
M6 cheia ocluziei.

3 clase de anomalii (notate cu cifre romane):

Clasa I
Clasa II cu două diviziuni
 Clasa II diviziunea I (Clasa II /1)
 Clasa II diviziunea II (Clasa II /2)
 Clasa II subdiviziuni (Clasa II diviziunea I subdivizune și Clasa II
diviziunea II subdivizune )
Clasa III
 Clasa III adevărată
 Pseudo Clasa III
 Clasa III subdiviziune

OCLUZIA NORMALĂ
Cuspidul mezio-vestibular al primului molar permanent superior oclude cu șanțul
meziovesibular al primului molar permanent inferior

CLASA I ANGLE
 Raport normal molar.
 Ceilalți dinți prezenți pe arcade prezintă alte anomalii (înghesuiri, spsțieri,
rotații, etc.)
 Arada dentară mandibulară este situată în raport normal sagital cu arcada
dentară maxilară.

CLASA II ANGLE
Raportul molar și cel intermaxilar este distalizat cu cel puțin ½ cuspid (baza
inferioară este înapoi față de baza superioară)
Nu este specificat raportul dintre ceilalși dinți și planul de ocluzie.
Funcție de înclinația vestibulo-palatinală a incisivilor superiori (unghiul pe care îl
fac incisivii sup. & inf., care normal este de ~130›) = > două diviziuni:
 Clasa II diviziunea I (Clasa II /1) - dacă este <130, "forma de acoperiș"
 Clasa II diviziunea II (Clasa II /2) - dacă este >130, "ocl. adâncă acoperită
(USA - over-jet cu over-bite sau over-bite)

CLASA II DIVIZIUNEA 1
Incisivii centrali superiori sunt înclinați spre vestibular (în prodenție/vestibulo-
înclinați).
Frecvent segmentul inferior anterior prezintă tendința de egresiune, supraocluzie și
o tendință de "aplatizare" & alte neregularități.
Aracda superioară are frecvent forma de“V” dar foarte rar normală.
Datorită înclinării spre vestibular a incisivilor centrali superiori => overjet crescut.
Buza inferioară se așează în spatele incisivilor centrali superiori
Spre deosebire de clasa I angle, clasa II se asociază cu disfuncție musculară
În deglutiție apare o activitate musculară anormală a mușchilor mentalis &
buccinator, care împreună cu funcția musculară compensatorie & poziția
modificată a limbii tind să accentueze:
 îngustarea maxilarului
 protruzia, înclinarea vestibulară și spațierea incisivilor centrali superiori
 accentuarea curbei Spee
 aplatizarea grupului frontal inferior

CLASA II DIVIZIUNEA 2
Alături de modificările caracteristice ale rapoartelor molare de clasa II incisivii
centrali superiori sunt poziționați normal sau sunt înclinați spre palatinal iar
incisivii laterali superiori sunt vestibulo-înclinați, mezio-înclinați sau rotați
meziopalatinal.
În unele cazuri incisivii centali și laterali sunt înclinați palatinal iar caninii sunt
vestibulo înclinați.
In contrast cu clasa II div 1 funcția musculaturii periorale este normală dar pot
apărea unele probleme funcționale ale mușchiului temporal, maseter &
pterigoidian lateral.

CLASA II SUBDIVIZIUNI
Exista posibilitatea ca ocluzia să fie modificată mono-lateral, de regulă cu devierea
liniei inter-incisive de partea distalizată => subdiviziune (1 parte-neutral, 1 parte-
alunecat)
CLASA III ANGLE
În majoritatea cazurilor incisivii superiori sunt inclinați excesiv către lingual.
Sunt frecvente tulburări individuale ale dinților.
Spațiul disponibil pentru limbă pare a fi mai mare și limba se află pe planșeul bucal
în cea mai mare parte a timpului.
normal overjet, ocluzie labiodontă (cap la cap) sau ocluzie inversă anterioră.

PSEUDO CLASA III

În ocluzie centrică mandibula se deplasează anteriorl în fosa glenoidă datorită
contactelor dentare premature sau din alte motive.
Incidențã redusã (este habituală).

Dezavantajele CLASIFICĂRII ANGLE

1) Angle a considerat ca M6 ani este fix pe bazele maxilare, deci apreciind pozitia
M6 ani se apreciaza pozitia celor 2 baze.  

Critica la teoria lui Angle: M6 ani nu e fix și migrează

2) unghiul depins exclusiv pe primii molari. Prin urmare, clasificarea nu se poate în

cazul în care primii molari lipsesc.
3) sunt luate în considerare numai anomaliile în plan anteroposterior.
Anomalii în planurile transversale și verticale nu sunt luate în considerare.
4) anomalii dentare individuale nu au fost luate în considerare
5) nu se face diferențierea între anomaliile scheletale & dentare
6) clasificarea nu ia in considerație etiologia anomaliei

CLASIFICAREA INCISIVĂ*
Are la bază clasificarea lui Angle.
Simplă & mai releventă decât clasificarea lui Angle.
*Relația incisivă – raportul dintre muchia incizală a incisivilor inferiori și platoul
cingular al incisivilor centrali superiori.
CLASA I Muchiile incizale inferioare sunt în contact cu/sau direct sub cingulum-ul
incisivilor centrali superiori (convexitatea 1/3 cervicale a feței palatinale)
CLASA II Muchiile incizale inferioare sunt posterior de platoul cinguluar al IC
superiori.
 Diviziunea 1 – incisivilor centrali superiori au o încinare normală sau
sunt înclinați vestibular. Overjetul este mărit.
 Diviziunea 2 – IC superiori sunt retroînclinați. Overjetul poate fi în
limite normale
 CLASA III Muchiile incizale inferioare sunt anterior de platoul cinguluar al
incisivilor centrali superiori. Overjetul este inversat.

CLASIFICAREA CANINĂ
CLASA I Panta incizală mezială a caninului superior articulează cu panta distală a
caninului inferior.
CLASA II Panta incizală distală a caninului superior în contact cu panta mezială a
caninului inferior.
CLASA III Caninul inferior este dispus anterior față de caninul superior fără a
exista suprapunere între caninul superior si inferior.

CLSIFICAREA ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE

DUPĂ ȘCOALA GERMANĂ
După școala germană anomaliile se împărt în sindroame (clasificare
avantajoasă dpdv didactic):
 sindrom de compresie de maxilar
 sindrom de ocluzie deschisă
 sindrom de ocluzie adâncă
 sindrom de ocluzie încrucișată
 sindrom progenic
 alte anomalii ( sindrom de incongruență)

CLSIFICAREA ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE

DUPĂ ȘCOALA FRANCEZĂ
Francezii le-au considerat boli, numindu-le dizarmonie = "dezvoltare
nearmonioasă" între structurile cranio-faciale
 au descris un vocabular general folosind termenii:
Ø bazie - baza craniului
Ø gnatie - baza maxilarului
Ø alveolie - procesul alveolar
Ø dentie - dinti
Ø ocluzie - întâlnirea dintilor
• Termenii anteriori sunt precedați de un prefix, care indică sensul modificărilor
Ø pentru planul sagital: pro / retro
Ø pentru planul transversal: exo / endo
Ø pentru planul vertical: supra / infra
 iar la sfârșit li se adaugă un calificativ
Ø usor / grav
Ø simetric / asimetric
 CLASIFICAREA SCHELETALĂ

Pentru stabilirea diagnosticului complexal anomaliilor dento-maxilare

scheletale, orientând, de la început, alegerea tipului de tratament, SALZMANN în
1950 a stabilit modificarea clasificării clasice a lui Angle, în funcţie de raportul în
plan sagital al bazelor, maxilară şi mandibulară, definite prin valoarea unghiurilor
SNA, SNB şi a unghiului ANB care se delimitează între acestea.

Se descriu trei clase de anomalii scheletale:

 Clasa I scheletală: corespunde unor valori normale ale unghiurilor SNA,
SNB, ANB.
 Clasa a II-a scheletală: corespunde unui unghi ANB mărit, care apare prin
mărirea unghiului SNA şi/sau micşorarea unghiului SNB.
 Clasa a III-a scheletală: corespunde unui unghi ANB micşorat sau negativat
(punctul B este situat anterior de punctul A în plan sagital).
În anomaliile dento-maxilare scheletale, pe lângă patologia ortodontică
dentoalveolară, apar modificări morfologice de mărime, formă şi/sau poziţie a
maxilarelor.
Ele pot coexista în cadrul unor anomalii craniofaciale complexe (sindromul
Crouzon, Apert etc).
Anatomo-clinic, tulburările se regăsesc nu numai la nivelul arcadelor
dentoalveolare, dar şi la nivelul faciesului, în ansamblu: profil, proporţia etajelor
figurii, simetria facială.

Clasa I scheletală - corespunde unor valori normale ale unghiurilor SNA, SNB,
ANB.

Clasa II scheletală
• corespunde unui unghi ANB mărit, care apare prin mărirea unghiului SNA
şi/sau micşorarea unghiului SNB.
• mandibula este mai puțin dezvoltată față de maxilar și situată distal
• profil retrognatic

Clasa III scheletală

• corespunde unui unghi ANB micşorat sau negativat (punctul B este situat
anterior de punctul A în plan sagital)
• corespunde unei creșteri în exces a mandibulei cu unghi obtuz
• profil prognatic
Discrepanțe în plan sagital (la mandibulă)
Diagnostic Definiție Aspecte clinice
Prognatism Ocluzie mezializată în Clasa III Angle
mandibular(hiperplazie) raport cu poziția corectă Profil concav, buza
a maxilei inferioară protruzivă
Overjet negativ,
Retrognatism Ocluzie distalizată în
mandibular(hipoplazie , raport cu poziția corectă
scurtare antero- a maxilei
posterioară)