Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- SLOBOZIA-
CLASIFICARE PROFESIONALA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST
Coordonator
As.medical Paduraru Lucia
Elev asistent
Oprea Steluta
AUGUST-2012
-1-
MOTTO
2
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
MOTIVAŢIA
Virginia Henderson
CUPRINS
3
MOTTO..................................................................................................pag.2
Motivatia................................................................................................pag.3
Educatie pentru sanatate.........................................................................pag.4
CAP.I – Notiuni de anatomie si fiziologie................................................pag.7
-anatomia laringelui; fiziologia laringelui
CAP.II- Notiuni generale despre boala..................................................pag.10
-Definitie, etiologie, clasificare
CAP.III- Manifestari de dependenta. Semne si simptome.....................pag.13
CAP.IV- Examene clinice si paraclinice................................................pag.16
-Interogatoriu; Examen obiectiv; Examen de laborator
CAP. V- Tratament.................................................................................pag 20
CAP. VI- Evolutie. Complicatii.............................................................pag.22
CAP. VII- Ingrijirea pacientului cu laringita acuta.................................pag.25
CAP. VIII-Cazuri..................................................................................pag. 27
- Caz nursing I
- Caz nursing II
- Caz nursing III
CAP. IX- Concluzii.................................................................................pag.40
CAP. X- Anexe......................................................................................pag. 42
-Tehnici de nursing
BIBLIOGRAFIE....................................................................................pag.48
4
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
5
Aparatul respirator este alcatuit din totalitatea organelor care asigura
mecanismul respiratiei: al ventilatiei pulmonare, ca si al schimburilor de gaze de
la nivelul alveolelor pulmonare - hematoza. Acestea sunt: caile respiratorii
superioare (cavitatile nazale si faringele), cele inferioare (laringele, trahee si
bronhii) si plamanii, ca organe principale ale actului respirator.
Capitolul I
6
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
Anatomia laringelui
7
GLOTA are douǎ porţiuni:
glota membranoasǎ sau porţiunea anterioarǎ a glotei;
glota cartilaginoasǎ sau posterioarǎ cuprinsǎ între cele
douǎ cartilaje aritenoide.
FUNCŢIILE LARINGELUI:
1.funcţia de fonaţie;
8
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
2.funcţia respiratorie;
3.funcţia de protecţie a cǎilor respiratorii inferioare; închiderea
epilaringelui, închiderea glotei, oprirea reflexǎ a respiraţiei, reflexul de tuse;
4.funcţia sfincterianǎ;
5.funcţia reflexǎ.
Funcţia fonatorie:
Sunetul de bazǎ, format în timpul fonaţiei poartǎ numele de tonalitate.
Tonul produs de laringe este modificat de traversarea cavitǎţii faringiene,
cavitǎţii bucale şi buze. Cavitatea nazalǎ şi anexele acestora adaugǎ tonului de
bazǎ timbrul şi rezonanţa vocii.
Funcţia respiratorie:
În timpul inspirului glota se deschide prin îndepǎrtarea corzilor vocale.
Închiderea şi deschiderea glotei este un act reflex dependent de schimbul gazos
şi echilibrul acido-bazic.
Funcţia reflexǎ:
Laringele este receptorul unor reflexe vagovagale. Iritarea mecanicǎ a
feţei interne a laringelui poate declanşa aritmie, bradicardie, stop cardiac.
Reflexul vagal poate fi blocat prin atropinǎ, el este foarte puternic la fumǎtori.
Capitolul II
NOŢIUNI GENERALE DESPRE BOALA RESPECTIVǍ
9
Definiţie
Laringitele acute sunt inflamaţii ale mucoasei laringiene, au o etiologie
poliformǎ şi un aspect simptomatic variabil, survin rareori izolat, de obicei
integreazǎ într-un tablou inflamator mai larg rino-faringo-laringo-traheobronşic.
Etiologie:
Etiologia variazǎ în funcţie de formele antomo-chimice ale laringitelor
acute.
O clasificare a factorilor etiologiei cuprinde:
1. Factorii favorizanţi.
2. Factorii predispozanţi.
3. Cauze determinante.
2.Factorii predispozanţi:
o slǎbirea rezistenţei organismului dupǎ afecţiunile: hepatice, renale.
o obosealǎ;
o supraeforturile fizice şi intelectuale;
o ematiile;
o vârsta;
o sexul.
3.Cauze determinante:
Flora saprofitǎ a cǎilor aeriene superioare formatǎ din stafilococul alb,
streptococul, pneumococ.
10
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
1.Factori favorizanţi:
sezonul rece;
rinofaringitele acute;
alimentaţia artificialǎ;
carenţe vitaminice.
2.Factorii predispozanţi:
-oboseala;
-rezistenţa scǎzutǎ a organismului.
3.Cauzele determinante:
-flora saprofitǎ a cǎilor respiratorii superioare;
-streptococul nehemolitic;
-pneumococul.
1.Factori favorizanţi:
-starea generalǎ alteratǎ: diabet, avitaminoze;
-boli infecţioase: gripa, scarlatina, erezipal;
-boli locale: rinosinuzita, rinofaringita;
-umezeala, frigul;
-tulburǎri endocrine, metabolice.
2.Factori predispozanţi:
- surmenajul, efortul, TBC, leziuni traumatice.
3.Cauze determinante:
-streptococul şi stafilococul; pneumococul.
Laringita striduloasǎ (falsul crup):
Este o afecţiune caracterizatǎ prin spasme laringiene nocturne,
instalându-se la copii între 3-6 ani.
11
Cauzele determinante:
-hipocalcemia
- carenţe vitaminice
CLASIFICARE
Varietatea laringitelor acute face dificilǎ clasificarea lor dupǎ un criteriu strict.
Cele principale se descriu în urmǎtoarea succesiune:
laringita acutǎ a copilului;
laringita cataralǎ;
edemul laringian acut;
laringita flegmonoasǎ;
laringitele acute din bolile infuzo-contagioase virale şi generale şi
laringitele din unele boli generale;
laringita cronicǎ cataralǎ;
laringita cronicǎ profesionalǎ;
laringita pahidermicǎ roşie;
laringita cronicǎ pahidermicǎ albǎ;
laringita cronicǎ atropicǎ uscatǎ;
laringita cronicǎ a copilului.
CAP.III
MANIFESTǍRI DE DEPENDENŢǍ. SEMNE, SIMPTOME
12
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
13
sa apara secundar unor boli neurologice sau in leziunile atrofice ale mucoasei.
• Paresteziile pot fi secundare inflamatiilor acute sau cronice de la nivel faringo-laringian, aparute adesea pe un fond
nevrotic. Se manifesta sub forma senzatilor de constrictie sau arsuri locale, senzatia de corp strain.
• Durerea laringiana prezinta o intensitate variabila in functie de gradul DISPNEEI -; se face in doua faze:
1. Tabloul clinic al laringitei edemantoasǎ subglotice.
Este caracteristic, boala debutând de cele mai multe ori brusc, de obicei în
timpul nopţii cu dispnee inspiratorie accentuatǎ însoţitǎ de tiraj şi cornaj şi cu
stare de agitaţie şi cianozǎ.
Alteori, se instaleazǎ treptat la un copil care cu câteva zile înainte
prezentase fenomen de rinoadenoiditǎ acutǎ. Accesele de dispnee la început
paroxistie pot deveni subintrante, starea copilului continuând sǎ se agraveze.
Copilul prezintǎ o tuse lǎtrǎtoare.
Febra poate fi moderatǎ sau foarte ridicatǎ – dupǎ natura agentului
patogen în cauzǎ. În formele grave de laringitǎ viroticǎ copilul poate avea 40-
41°C, la care se asociazǎ o stare generalǎ profund alteratǎ cu facies toxic,
agitaţie extremǎ, deshidratare şi uneori epistaxuri repetate.
În laringita edemantoasǎ simptomele se descriu:
-starea generalǎ alteratǎ, febrǎ ridicatǎ, însoţitǎ de frisoane care apar
brusc sau progresiv.
-vocea este puţin alteratǎ, dacǎ articulaţiile crico-aritenoidiene sunt
indemne sau dacǎ spaţiul suprafeţei nu este îngust. Se constatǎ rǎguşealǎ sau
chiar afonie completǎ atunci când edemul este accentuat.
-se adaugǎ senzaţia de tensiune la nivelul laringelui şi la baza gâtului.
Durerile sunt accentuate şi continue.
-tusea uscatǎ spasmaticǎ exacerbeazǎ jenǎ dureroasǎ.
-bolnavul este anxios agitat, are sete de aer.
14
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
II. TUSEA -; poate fi seaca sau uscata in lc ute (debutul), in laringitele cronice
hipertrofice, in laringitele cronice atrofice. Tusea poate fi umeda, productiva in laringo-traheo-bronhico acute sau
cronice.Tusea poate fi latratoare in laringitele edematoare subglotice, virotice sau difterice, tuse chintoase in tusea
convulsiva.
III. DISPNEEA LARINGIANA este definita ca o reducere a debitului inspirator sau expirator, este conditionata de diferite
leziuni laringiene cu caracter stenozant. Dispneea laringiana mai este cunoscuta sub denumirea de insuficienta
15
respiratorie de tiruct- Inflamatii acute virotice si).
- Reducerea calibreeeeeeeeedului laringian posttraumatic imediat sau tardiv (prin stenoze).
-capcap Arsurile laringelui fizice sau chimice insotite de edem si stenoze.
- Edemele QUINQUE, alergice sau postendoscopice.
- Tumorile benigne (polipi, papiloame)sau maligne (cancere) , corpii straini laringieni.
- Malformatile congenitale
CAP. IV EXAMENE CLINICE ŞI PARACLINICE
INTEROGATORIUL
Examenul laringelui va începe prin interogatoriul (în cazul copilului a
pǎrinţilor acestora) asupra tulburǎrii subiective şi funcţionale pe care le poate
manifesta acest organ, rǎguşeala (disfonie), dispnee, tuse, disfagie, precum şi
asupra modului în care au apǎrut şi evoluat aceste tulburǎri
16
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
LARINGOSCOPIA
Acest examen se poate efectua fie cu ajutorul oglinzii laringiene
(laringoscopia indirectǎ) fie cu ajutorul unui tub rectiliniu care deprimǎ puternic
baza limbii şi face posibilǎ inspecţia directǎ a laringelui (laringoscopia directǎ).
Laringoscopia indirectǎ
Examenul cu oglinda laringoscopicǎ este investigaţia cea mai simplǎ şi
mai uşor suportatǎ de cǎtre bolnavi. La aceasta sunt necesare:
un reflector frontal;
sursǎ luminoasǎ;
oglinda laringoscopicǎ
un vas cu apǎ caldǎ;
comprese sterile.
Laringoscopia forţatǎ
Aceastǎ metodǎ se practicǎ cu un apǎsǎtor de limbǎ special care are
capǎtul îndoit şi bilobat prevǎzut cu douǎ croşete butonate.
17
Ca accidente ale laringoscopiei direct, ruperea incisivilor, lezarea buzei
superioare, a mucoasei de la baza limbii. De asemenea tulburǎri asfixice,
sincope respiratorii sau cardiace.
EXAMENUL FUNCŢIONAL
Prin examenul funcţional se va face o analizǎ finǎ a vocii cântate şi a
vorbirii controlând urmǎtorii factori: mişcarea respiratorie, mişcarea corzii
vocale prin laringostroboscopie.
Stroboscoapele permit sincronizǎri sau diferenţieri de fazǎ mişcǎrile
corzilor vocale ale cǎror vibraţie sunt recepţionate de un microfon pus în
legǎturǎ cu stroboscopul.
Alt medic are rolul de a poziţiona corect bolnavul în timpul acestor
investigaţii, de a ajuta medicul servindu-l cu materiale necesare şi susţinând
pacientul în poziţia corespunzǎtoare.
EXAMENUL DE LABORATOR
18
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
d) Examenul histopatologic
Dacǎ existǎ leziuni infiltrative vegetante a cǎror origine nu poate fi
precizatǎ chimic trebuie practicatǎ biopsia regiunii respective cu o pensǎ
adecvatǎ dupǎ o prealabilǎ anestezie cu soluţie de xilinǎ 1-2%.
În cazul în care caracterul hemoragic al ţesutului infiltrativ nu permite
biopsierea lui, examenul histopatologic se va efectua prin producerea
biopuncţiei.
e) Alte examene:
- examenul de urinǎ;
- examenul copraparazitologic;
- EKG;
- scintigrafie.
CAP.V
19
TRATAMENTUL
20
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
21
CAP.VI
EVOLUŢIE. COMPLICAŢII
Complicatii
23
Prognosticul grav –mai ales la sugar si copilul mic se întâlneşte şi în
stadii înaintate de faringitǎ distructivǎ când se instaleazǎ o perturbare gravǎ a
funcţiilor centrilor nervoşi ca urmare a hipoxiei.
Exitusul survine în primul acces dispneic care este egal moarte precoce
reflexǎ cât şi tardiv prin expulzarea posibilitǎţilor reacţionale dupǎ câteva ore de
luptǎ intensǎ sau sincopǎ.
Crizele de spasm laringian ce apar cu ocazia acceselor de tuse, cu cianoza
copilului sunt fenomene grave ce impun interventia rapida a medicului.
Febra, paloarea, tahicardia, uneori pulsul filiform, alteori starea de
prostratie, adinamia copilului epuizat ce lupta sa invinga obstacolul respirator
laringian completeaza tabloul acestei laringite dramatice.
Internarea de urgenta a copilului in spital este obligatorie, antibioticele
fiind asociate cu administrarea de preparate de cortizon, sedative, antispastice,
aerosoli, oxigen.
La nevoie, intubatia orotraheala sau operatia de traheotomie sunt necesare
pentru salvarea vietii copilului pana la cedarea leziuniior edematoase din zona
subglotica.
CAP .VII
24
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
Alimentarea
Va fi adaptat perioadei de evoluţie a bolii.
În perioada febrilǎ regimul hidro-zaharat, iar când fenomenele acute
dispar se va trece la o alimentaţie echilibratǎ.
În perioada febrilǎ regimul va fi compus din lichide (ceaiuri, lapte, suc de
fructe) sau alimente lichide (supǎ de legume cu orez şi griş).
25
Bolnavul va trebui sǎ aibǎ micţiuni fiziologice, diureza sǎ fie în
funcţie de vârstǎ, de cantitatea de lichide ingerate, de starea de
nutriţie.
CAP. VIII
CAZURI
26
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
Condiţii de locuit:
Locuinţǎ salubrǎ la casǎ compusǎ din 3 camere în care locuiesc 3
persoane.
Mod de alimentaţie: corespunzǎtoare vârstei, masticaţie uşoarǎ, eficientǎ.
27
Examenul clinic general
Stare generalǎ modificatǎ, febril.
Tegumente şi mucoase palide.
Ţesut celular subcutanat bine reprezentant.
Sistemul limfoganglionar – ganglioni nepalpabili.
Sistemul osteo-articular – aparent integru morfofuncţional, articulaţii
mobile nedureroase.
Aparatul respirator – tuse lǎtrǎtoare, disfonie, cornaj, AV – 120p/min.
Aparatul digestiv – abdomen elastic, suplu, mobil în mişcǎrile
respiratorii, R – 15 s/min.
Aparatul urogenital – loje renale libere, nedureroase, micţiuni fiziologice.
Sistemul nervos – fǎrǎ semne de iritaţie meningalǎ.
Stare generalǎ – mediocrǎ.
Stare de nutriţie – bunǎ.
Facies – palid.
Pavilioane normal conformate, canal auditiv extern normal.
28
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
Culegere date
Date privind identitatea pacientului:
Numele şi prenumele: D.C.
29
Vârsta: 38 ani
Sex: feminin
Starea civilǎ: cǎsǎtoritǎ
Ocupaţia: contabilǎ
Domiciliu: sat Corlǎteşti, comuna Berceni
Religia: ortodoxǎ
Naţionalitate: românǎ
Condiţii socio-culturale:
Relaţia cu familia şi colectivitatea – Bunǎ.
Condiţii de locuit:
Locuieşte împreunǎ cu fiica şi soţul într-o casǎ compusǎ din 3 camere
spaţioase salubre.
Preferinţe alimentare:
Dentiţie bunǎ, bine îngrijitǎ.
Mese regulate, preferǎ sǎ ia o masǎ în compania familiei.
Preferǎ mâncǎrurile vegetariene şi fructele, bea 1-2 cafele pe zi, consumǎ
ocazional alcool, bea lichide reci.
Obiceiuri de igienǎ:
Deprinderi bune de igienǎ. Se spalǎ singurǎ, îi place sǎ fie curatǎ.
Odihna:
Înainte de internare dormea 4-5 ore noaptea, iar ziua se odihnea foarte
puţin. De când este internatǎ adoarme, dupǎ care se trezeşte, somnul reluându-se
cu greutate din cauza tusei uscate spasmatice.
Starea de sǎnǎtate anterioarǎ:
Date antropometrice
Greutate – 67 kg
Înǎlţime – 1,64 m
Grupa sanguinǎ – 0I RH (+)
Acuitate vizualǎ, auditivǎ, tactilǎ – normale
Nu prezintǎ proteze
Nu este alergicǎ
30
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
Istoricul bolii
Boala debuteazǎ în urmǎ cu trei zile cu febrǎ ridicatǎ, disfagie, tuse uscatǎ
spasmaticǎ, dispnee, cefalee, inapetenţǎ. Pacientul a urmat ambulatoriu
tratament cu Oxacilina2 cp/6h, în urma cǎruia simptomele s-au mai ameliorat
puţin dar dupǎ câteva zile simptomele au revenit, motiv pentru care se prezintǎ
la camera de gardǎ .
Examenul clinic general
Starea generalǎ modificatǎ, febrǎ ridicatǎ 39,3°C, tegumente şi mucoase
palide.
Aparatul respirator: torace normal conformat, discretǎ disfonie, cornaj, R
– 15r/min.
Aparatul cardio-vascular: cord în limite normale. TA = 120/70 mm Hg,
puls bine bǎtut, valoare 80 p/min.
Aparatul digestiv – cavitate bucalǎ şi gingivalǎ de aspect normal, limba
umedǎ curatǎ fǎrǎ depozite. Abdomen suplu, nedureros la palpare.
Nas şi sinusuri – piramidǎ nazalǎ de aspect normal, simţ olfactiv
dezvoltat, fose nazale permeabile. Mucoasa nazalǎ curatǎ, de aspect normal.
Buco-faringe-buze, vǎl palatin de aspect normal, alimentaţie corespunzǎtoare
vârstei, limbǎ roz, faringe roşu edematiat.
Mucoasa laringianǎ tumefiatǎ destinsǎ, lucioasǎ, de culoare roşie cu
forme cenuşiu roşiatice şi aspect gelatinos.
Corzile vocale sunt congestionate.
Pavilioane normal conformate, canal auditiv extern normal.
31
22.04.2012 Autonome- instalare in salon 25.04.2012
linistit, curat, aerisit, umiditate
Nevoia de a Respiratie si Pacienta sa Pacienta
normala
respira si de a circulatie prezinte prezinta
-asigurare pozitie care sa favorizeze
avea o buna inadecvata. respiratie si respiratie in
respiratia
circulatie datorita circulatie in limite limite
-pregatire materiala pentru
procesului normale in decurs normale-18
examene de laborator(sange, urina,
infectios si de 72 h r/min., tuse
examen faringian)
inflamator, diminuata,
-masurarea functii vitale(respiratie,
manifestata paloare
puls, temperatura)
prin dispnee tegumentara
Delegate- la indicatia medic.
inspiratorie, persistenta
tratament de urgenta-HHC-2f.i.v
bradipnee,
-Ampicilina 1 gr/8h, vitamina C200
tahicardie
1f/zi iv, Paracetamol 3cp./zi
-Oxigenotarapie
Aport 22.04.2012 Autonome- asigurare regim 25.04.2012
Nevoia de a insuficient alimentar.corespunzator varstei si
Pacienta, indecurs Pacienta si-a
se alimenta si alimentar si stadiului bolii, in functie si de
de 3 zile sa recapatat
hidrata lichidian, din starea febrila(ceaiuri,calde cu
prezinte stare de apetitul,
cauza lingurita)
nutritie primeste bine
disfagiei, -dupa ombaterea durerilor –regim
corespunzatoare alimentatie
manifestata semisolid(supe. gris, orez cu lapte,
varstei corespunzato
prin piureuri)
are varstei
inapetenta -dupa ameliorarea fenomenului
inflamator, completare cu
alimentatie normala
Febra ridicata 22.04.2012 Autonome- masurarea si notarea 25.04.2012
din cauza temperaturii in F.O
Nevoia de a- Pacienta, in Temperatura
procesului -aplicare comprese umede cu apa
si mentine termen de 3 zile a ajuns in
infectios calda pe frunte si torace
temperatura sa prezinte limite
inflamator Delegate- la indicatia medicului:
in limite temperatura in normale
manifestata -administrare Paracetamol 3
normale limite fiziologice 37,6 grade C
prin cp/zi,Vitamina C200 3f/zi i.m,
tegumente Algocalmin 1f/zi i.m
calde,
transpirate,
cefalee
Dificultate de 22.04.2012 Autonome- informarea pac. cu 25. 04.2012
a indeplini privire la boala sa, evolutia bolii,
Nevoia de a Pacienta sa Pacienta
activitati durata tratamentului si efectele
se recrea prezinte stare de prezinta o
recreative,din terapeutice
confort psihic, in stare de bine,
cauza bolii, -informam apartinatorii despre
decurs de 3 zile diminuarea
manifestata faptul ca pac. trebuie incurajata,
anxietatii si
prin suport psihic, fara agitatie, discutii
stressului
anxietate, care ii fac rau
stres -posibilitate de a citi o carte, revista
pentru diminuarea stressului
-asigurarea comfortului
32
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
Plan de recuperare:
S-a conştientizat pacienta asupra modului de viaţǎ şi de muncǎ dupǎ
externare, instruind-o cu privire la regulile şi condiţiile pe care aceasta trebuie
sǎ le aplice şi sǎ le respecte. Astfel, alimentaţia raţionalǎ în care sǎ se limiteze
consumul de condimente şi alimente alergizante. Sǎ aibǎ un regim de viaţǎ
ordonat, sǎ evite frigul, curenţii de aer rece, schimbǎrile atmosferice bruşte, au
un rol nociv în producerea inflamaţiilor cǎilor aeriene. Trebuie evitat stresul,
contactul cu persoanele bolnave.
33
Data Examene de Modul de Valori Valori
laborator recoltare normale obţinute
22.04.2012 Se recolteazǎ
→ prin puncţie
25.04.2012 venoasǎ cu o 1h: 2-13 mm 1h: 20 mm
VSH seringǎ de 2 2h: 12-17 2h: 55 mm
ml: mm
- 0,4 citrat de
Na 3.8%,
plus 1,6 ml
sânge.
Se recolteazǎ Hb: 13 (+-) Hb: 8,28%;
sânge capilar 2g%
Hemoleucograma prin înţepare Trombocite: Trombocite:
în pulpa 250000 – 350000
degetului. 400000
Se recolteazǎ
prin puncţie
Ureea sanghinǎ venoasǎ 5-6 0,20 – 0,40% 0,38%
ml sânge
simplu,
nehemolizat.
Se recolteazǎ
prin puncţie
Glicemia venoasǎ 2 ml 0,80 – 1,20‰ 0,90‰
sânge şi 4 mg
florurǎ de Na.
Se recolteazǎ
Teste de prin puncţie Zn SO4: 0-8 Zn SO4: 4,06
disproteinemie venoasǎ 5-6 Tymol:0-4 Tymol: 4,5
ml sânge
simplu.
34
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
Culegerea de date:
Condiţii socio-culturale:
- relaţia cu familia şi colectivitatea – bunǎ.
Condiţii de locuit:
Locuieşte împreunǎ cu pǎrinţii într-un apartament compus din trei
camere.
Preferinţe alimentare: dentiţie bunǎ, intactǎ, bine îngrijitǎ.
limba umedǎ, roz, fǎrǎ depozite.
-mese regulate, preferǎ ciorbele, mâncǎrurile cu sos, bea douǎ cafele pe zi
şi fumeazǎ.
Ritmul de viaţǎ:
Ca muncitor pacientul are un program de lucru de 12h/zi, cu pauzǎ de
24h, se odihneşte dupǎ orele de lucru, lucreazǎ într-un mediu stresant, în
condiţii climatice diferite, frig, umezealǎ sau cǎldurǎ mare.
35
Data internǎrii: 18.02.2012
Motivele internǎrii:
-febrǎ ridicatǎ;
-disfagie;
-tuse uscatǎ spasmaticǎ;
-disfonie;
-dispnee, cornaj, tiraj;
-dureri laringiene sub formǎ de înţepǎturi;
-inapetenţǎ.
Istoricul bolii:
Boala debuteazǎ în urmǎ cu douǎ sǎptǎmâni cu urmǎtoarele simptome:
febrǎ ridicatǎ, disfagie, tuse uscatǎ spasmaticǎ, disfonie, dispnee, dureri
laringiene, inapetenţǎ.
Pacientul a urmat ambulatoriu – tratament cu amoxicilinǎ 2 cp/6h, în
urma cǎruia simptomele s-au mai ameliorat puţin, dar dupǎ o sǎptǎmânǎ
simptomele au revenit fiind chiar mai intense, motiv pentru care se prezintǎ la
camera de gardǎ a secţiei OR2.
Examenul clinic general:
Starea generalǎ modificatǎ, febrǎ ridicatǎ 39,21°C.
Tegument şi mucoase palide.
Aparatul respirator – tuse seacǎ iritativǎ, torace normal conformat,
discretǎ disfonie, cornaj, R=15s/min.
Aparatul cardio-vascular – cord în limite normale TA=120/70 mm Hg.
Puls ritmic bine bǎtut AV=70p/min.
Aparatul digestiv – cavitate bucalǎ cu aspect normal, bine îngrijitǎ.
Mucoasa bucalǎ şi gingivalǎ de aspect normal, limba umedǎ curatǎ, fǎrǎ
depozite. Faringe congestiv, abdomen suplu, nedureros, mobil cu mişcǎrile
respiratorii. Nas şi sinusuri: piramida nazalǎ de aspect şi conformaţie normalǎ,
sinţ olfactiv dezvoltat, fose nazale permeabile.
Examen laringe: mucoasa laringianǎ tumefiatǎ distinsǎ, lucioasǎ de
culoare roşie cu forme cenuşiu roşiatice şi aspect gelatinos.
36
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
37
Îngrijiri acordate la externare
Diagnostic la externare:
- Laringitǎ cataralǎ acutǎ.
Plan de recuperare:
S-a conştientizat pacientul asupra modului de viaţǎ şi de muncǎ dupǎ
externare, instruindu-l cu privire la regulile şi condiţiile pe care acesta trebuie sǎ
le aplice şi sǎ le respecte.
Astfel alimentaţia raţionalǎ în care sǎ se limiteze, consumul de
condimente şi alimente alergizante, consolidarea generalǎ prin viaţa în aer liber,
exerciţii fizice care modificǎ structura funcţionalǎ şi mǎreşte capacitatea de
apǎrare as organismului.
Pacientul trebuie sǎ aibǎ un regim de viaţǎ ordonat, sǎ evite frigul,
umezeala, curenţii de aer rece, schimbǎrile atmosferice bruşte, ce au rol nociv în
producerea inflamaţiilor cǎilor aeriene. Trebuie sǎ evite stresul, contactul cu
persoanele bolnave.
De asemenea s-a explicat importanţa continuǎrii tratamentului prescris de
medic.
Revenirea la control peste 7 zile.
38
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
Capitolul IX
39
CONCLUZII
40
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
Intervenţiile autonome
CAP. X ANEXE
41
EFECTUAREA INJECŢIEI INTRAMUSCULARE
Materiale necesare:
Tăviţă renală
Casoletă cu tampoane sterile sau comprese de tifon, alcool
Seringi de unică folosinţă de mărime corespunzătoare cantităţii substanţei de
administrat
2 – 3 ace de unică folosinţă
pile de metal pentru deschiderea fiolelor
fiole cu substanţe de administrat.
Tehnica:
asistenta îşi spală mâinile
pregătirea psihică a bolnavului
se aşează bolnavul în decubit ventral, lateral, poziţie sezândă sau în picioare
se degresează locul injecţiei cu un tampon de vată cu eter şi se dezinfectează cu un
alt tampon cu alcool
se invită bolnavul să-şi relaxeze musculatura şi să se înţeapă perpendicular pielea
cu rapiditate şi siguranţă, cu acul montat la seringă
se verifică acul, poziţia acului prin aspirare
se injectează lent soluţia
se retrage brusc acul cu seringa şi se dezinfectează locul
se masează uşor locul injecţiei pentru a activa circulaţia favorizând rezorţia
după injecţie bolnavul se aşează în poziţie comodă, râmânând în repaus fizic 5-10
minute.
Incidente şi accidente
durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale
paralizie prin lezarea nervului sciatic
hematom prin lezarea unui vas : - ruperea acului , supuraţia septică
embolie, prin injectarea accidentală într-un vas de sânge în suspensie
Intervenţii
42
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
Retragerea acului, efectuarea injecţiei în altă zonă (se evită prin respectarea zonelor de
elecţie )
extragerea manuală sau chirurgicală
se previne prin folosirea unor ace suficient de mici pentru a pătrunde în masa
musculatură
se verifică prin verificarea poziţiei acului
INJECŢIA INTRAVENOASĂ
Materiale necesare
2-3 ace de 25 mm.diametru, de 6/10, 7/10
fiole, flacoane cu substanţe de administrat
1-2 seringi de unică folosinţă
tampon cu alcool
garou.
Tehnica :
asistenta îşi spală mâinile
se aşează bolnavul în decubit dorsal, cu braţul în extensie, pe o mică pernă
protejată de muşama, aleză sau prosop
se alege locul puncţiei
se dezinfectează locul puncţiei
se leagă garoul
se leagă puncţia venoasă
se controlează dacă acul este în venă
se îndepărtează staza venoasă prin desfacerea uşoară a garoului
se injectează lent, ţinând seringa în mâna stângă, iar cu policele mâinii drepte se
apasă pe piston
se verifică, periodic, dacă acul este în venă
se retrage brusc acul, când injecţia s-a terminat, la locul puncţiei se aplică tamponul
îmbibat in alcool, compresiv
43
se menţine compresiunea la locul puncţiei câteva minute
se supraveghează în continuare starea generală .
Incidente şi accidente
injectarea soluţiei în ţesutul perivenos, manifestată prin tumefierea ţesuturilor,
durere
flebalgia produsă prin injectarea rapidă a soluţiei sau a unor substanţe iritante
valuri de caldură, senzaţia de uscăciune în faringe
hematom prin străpungerea venei
ameţeli, lipotomie, colaps.
Intervenţii
se încearcă pătrunderea acului în cumenul vasului, continuându-se injecţia sau se
încearcă alt ac
injectarea lentă
se întrerupe injecţia
44
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
Materiale necesare: ceas cu secundar central, F.O. stilou, creion sau pix de
culoare verde
Tehnica
Pregatirea bolnavului:
- se aseaza bolnavul in decubit dorsal;
- nu se anunta bolnavul, astfel se modifica ritmul respirator si obtinem
valori eronate, de aceea se prefera perioada de somn a bolnavului;
Efectuarea tehnicii:
- se numara frecventa respiratiilor prin inspectie (cand bolnavul este
treaz, constient sau cand doarme);
- se aseaza usor mana cu fata palmara pe suprafata toracelui bolnavului;
- se numara inspiratiile (miscarile de ridicare a peretelui toracelui) timp
de 1 min;
Notarea grafica:
- se noteaza grafic in foaia de temperatura, cu un punct de culoare
albastra si se uneste cu o linie cu valoarea anterioara;
- pentru fiecare linie orizontala a foii se socotesc 2 respiratii;
Interpretarea rezultatelor:
- frecventa miscarilor respiratorii variaza in functie de sex, varsta, pozitie,
temperatura mediului ambiant, starea de veghe sau de somn;
- in stare fiziologica, curba respiratorie merge paralel cu cea a
temperaturii si a pulsului;
- patologic, se instaleaza respiratia dificila (sete de aer):
(a) dispnee cu accelerarea ritmului respirator: tahipnee (polipnee);
(b) dispnee cu rarirea ritmului respirator (bradipnee - 12,10,8 r/min);
(c) dispnee cu perturbarea ritmica si periodica a respiratiei:
45
PUNCTIA VENOASA
Scop
Explorator
- recoltarea sangelui petru examenele de laborator precum cele
biochimice,hematologice, serologice si bacteriologice
Terapeutic
-administrarea unor medicamente sub forma injectiei si a perfuziei
intravenoase
-recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale
-executarea tranfuziei de sange sau derivate ale sangelui
-sangerare in cantitate de 30-500 ml in edemul pulmonar acut,
hiperteniune arteriala
Locul punctiei
o venele de la pliul cotului(cefalica si bazilica),in locul unde se
formeaza un "M" prin anastomozarea lor
o venele antebratului
o venele de pe fata dorsala a mainii
o venele subclaviculare
o venele femurale
o venele maleolare interne
o venele jugularei si epicraniene (de regula se executa la sugar si
copil mic)
Materiale necesare
- pentru protectie - se foloseste o perna elastica pentru sprijinirea bratului,
musama si aleza pentru a dezinfecta locul unde va fi executata punctia se
foloseste alcool medicinal si tampoane.
-sterile - se utilizeaza ace de 25-300 mm,diamentrul 6/10, 7/10, sau 10/10
(in fuctie de scop), seringi de capacitate, pense, manusi chirurgicale.
46
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
Executia punctiei
- Asistentul medical imbraca manusile sterile si se asaza vizavi de
bolnav.
Se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei,
exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor
vecine.Se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus,
in mana dreapta, intre police si restul degetelor.
- Se patrunde acul traversand, in ordine tegumentul - in directie
oblica,unghiul sa fie de 30 de grade, apoi peretele venos - invingandu-se o
rezistenta pana cand acul inainteaza in gol.
- In lumenul venei, se schimba directia acului 1-2 cm, si se controleaza
patrunderea in vena prin aspirare cu seringa
- Se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase - precum
injectarea medicamentelor, recoltarea sangelui sau perfuzie......................
-In caz de sangerare, se prelungeste acul de punctie cu un tub din
polietilena care se introduce in vasul colector, garoul ramanand legat de
brat
-Dupa executarea punctiei se indeparteaza staza venoasa prin
desfacerea
garoului si a pumnului.................................................................................
-Se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de
patrundere a acului si se retrage brusc acul din vena.
-Se comprima locul punctiei timp de 10 3 minute, bratul fiind in pozitie
verticala.
Accidente
In timpul punctiei pot aparea cateva efecte adverse sau se pot declansa
accidente:
Hematom (infiltrarea sangelui in tesutul perivenos).Asistentul trebuie sa
intrevina si sa retraga acul, apoi sa comprime locul punctiei timp 1-3
minute
47
Strapungerea venei (perforarea peretului opus).Se retrage acul in lumenul
venei
Ameteli, paloare, lipotimie
BIBLIOGRAFIE
Internet Explorer
48