UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “VICTOR BABEŞ” TIMIŞOARA

DISCIPLINA DE FIZIOLOGIE

FIZIOLOGIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR

INTERPRETAREA UNEI
ELECTROCARDIOGRAME

Lucrări practice anul II MG

2015 - 2016 As. Univ. Dr. Elena Ciurariu

 Cuprinsul lucrării
practice

1. Stabilirea ritmului de bază al inimii

2. Calcularea și interpretarea frecvenţei cardiace
(FC)
3. Determinarea axului electric al inimii
4. Analiza morfologică şi cronologică a traseului
ECG

2
 Obiectivele lucrării practice

Studentul trebuie să:

1. Definească ritmul cardiac normal (ritm sinusal)

2. Calculeze și să interpreteze frecvenţa cardiacă (FC)
3. Determine axul electric al inimii
4. Realizeze analiza morfologică şi cronologică a
traseului ECG

3
 1. Stabilirea ritmului de bază al inimii

Ritmul cardiac normal = ritmul sinusal caracterizat prin:

1. prezenta undelor P normale:
- aspect: rotunjite si simetrice
- sens: (+) în majoritatea derivaţiilor (oblig.în DII, DIII, aVF)
şi (-) în aVR
- durata: cuprinsă între 0,06 şi 0,10 sec
- amplitudine: cuprinsă între 0,10 şi 0,25 mV
2. urmate de complexe QRS normale
3. P la intervale
P P PQ regulate, cu durată cuprinsă între 0,12 și 0,21
sec
iPQ
P P P

P P P

QRS QRS QRS

 1. Stabilirea ritmului de bază al inimii

Ritmul cardiac neregulat - fiziologic

 aritmia sinusală respiratorie = schimbare de ritm
fiziologică (+/-10%)
• FC  în inspir  iRR  în inspir
• FC  în expir  iRR↑ în expir
• rol: optimizarea schimburilor gazoase pulmonare
• întâlnită frecvent la copii și adulți cu status
cardiovascular bun (sportivi, înotători, cicliști)
inspir exp
ir
iRR  iRR  iRR  iRR 
 2. Determinarea frecvenței cardiace (FC)

A. Metoda exactă:

B. Metoda rapidă:
1500/5 1500/15 1500/30

6
 2. Interpretarea frecvenței cardiace (FC)
• Normal: FC = 60 - 80
b/min
• Variaţii:  FC > 100 b/min  Tahicardie sinusală
(↑SNVS)
 b/min  Bradicardie sinusală
FC < 60100
(↑SNVP)
150
300

ahicardie sinusala- FC  135 b/min

75 60 50
100

150
300

radicardie sinusala- FC < 50 b/min 7

A. Metoda exactă de determinare a FC:

iRR(mm)
20 mm

 
FC 75b/min
8
B. Metoda rapidă de determinare a FC:

75
100
150
300

FC = 75 b/min
9
 3. Stabilirea axului electric al inimii:

Axul electric al inimii = vectorul rezultat prin însumarea

vectorilor electrici generați în timpul depolarizarii atriilor și
ventriculilor, orientat de sus în jos, de la stânga la dreapta si
înspre înainte
- Valori normale: - 30°  +110°
• Ax orizontalizat: - 30°  +30° (obezi, gravide)
• Ax intermediar: + 30°  +60° (ideal)
• Ax verticalizat: + 60°  +110° (longilini, tineri)

- Rotaţia inimii în plan orizontal:

• Orară (la stânga): R=S  V5,V6
• Antiorară (la dreapta): R=S  V1,V2

- Patologic:
• Ax deviat la stânga: -30°  -90° 10
•
3. Stabilirea axului electric al inimii:

A. Metoda triunghiului lui Einthoven ( metoda triaxială)

B. Metoda rapidă de determinare a axului electric al
inimii:
a) Metoda de citire rapidă a axului electric al inimii cu
ajutorul derivațiilor DI și aVF
b) Metoda de determinare a axului electric al inimii pe
baza proiectiei minime si maxime

11
 3. Stabilirea axului electric al inimii:

A. Prin metoda triunghiului lui Einthoven sau triaxială

-. Se aleg două derivaţii bipolare ale membrelor (DI, DII;

DI,DIII; DII, DIII)
-. Se măsoară amplitudinea complexului QRS ca sumă
algebrică a undelor componente
-. Se trasează doi vectori cu originea în mijlocul derivatiei şi
vârful către extremităţile laturilor triunghiului, ţinând
seama de semn
-. Se coboară perpendiculare din originea vectorilor (mijlocul
laturilor triunghiului), care se vor intersecta în centrul
cercului (respectiv, centrul triunghiului echilateral
reprezentat de punctul O)
-. Se coboară perpendiculare şi din vârfurile vectorilor, care
se vor intersecta în punctul A
12
-. Se vor uni punctele O şi A şi se obţine vectorul OA a cărui
 3. Stabilirea axului electric al inimii:
A. Prin metoda triunghiului lui Einthoven sau
Exemplu:
triaxială

DI: Q=0 DII Q = -1

: R=
R = +5 +15
S = -3 S= 13
0
 3. Stabilirea axului electric al inimii:
A. Prin metoda triunghiului lui Einthoven sau
triaxială -90°
DI = +2

- DI +
R
-
>- L

- O
180° 0°
DIII
+ DII

DII = +14
>

80°  ax electric verticalizat ?

>

+ F +
+90° 14
(ax electric normal)
 3. Stabilirea axului electric al inimii:

oda rapidă de determinare a axului electric al inimii

Metoda
- pe debaza
citirepolarităţii
rapidă a complexului
axului electric
QRSal inimii:
în derivaţiile DI şi
aVF, astfel:
• QRS + în DI
1)
• QRS + în aVF
- 900
+

- DI
+ 180 0
0

aVF

+ 900
ax electric între 00 şi + 900  15
 3. Stabilirea axului electric al inimii:

oda rapidă de determinare a axului electric al inimii

Metoda
- pe debaza
citirepolarităţii
rapidă a complexului
axului electric
QRSal inimii:
în derivaţiile DI şi
aVF, astfel:
• QRS + în DI
2)
• QRS - în aVF
- 900
+

- DI
+ 180 0
0

_
aVF
+ 900
ax electric între 00 şi 16
 3. Stabilirea axului electric al inimii:

oda rapidă de determinare a axului electric al inimii

Metoda
- pe debaza
citirepolarităţii
rapidă a complexului
axului electric
QRSal inimii:
în derivaţiile DI şi
aVF, astfel:
• QRS - în DI
3)
• QRS + în aVF
- 900

_
- DI
+ 180 0
0

aVF
+ 900
electric între şi + 900 şi + 1800   17
 3. Stabilirea axului electric al inimii:

oda rapidă de determinare a axului electric al inimii

Metoda
- pe debaza
citirepolarităţii
rapidă a complexului
axului electric
QRSal inimii:
în derivaţiile DI şi
aVF, astfel:
• QRS - în DI
4)
• QRS - în aVF
- 900

_
- DI
+ 180 0
0

aVF
+ 900
x electric între – 900 şi + 1800
18
 3. Stabilirea axului electric al inimii:

oda de citire rapidă a axului electric al inimii pe baza polarit

plexului QRS in derivațiile DI și aVF
Exemplu
:

• QRS+ în DI
• QRS+ în aVF ax electric între 0 şi
0

+ 900 ax
• QRS (DI) < < QRS ax electric mai aproape electric
QRS 
• (aVF) in DI  QRS in DIIde(maxime
aVF verticaliz 19
 3. Stabilirea axului electric al inimii:

odab)rapidă de determinare
pe baza a axului
proiecției minime electric al
si maxime a inimii
complexului QRS:
• Derivaţia în care se înregistrează complexe de
amplitudine maximă  axul este paralel cu această
derivaţie
• Derivaţia în care se înregistrează complexe de
amplitudine minimă  axul este perpendicular pe
această derivaţie
Observaţie: înregistrarea unui complex de amplitudine crescută
într-o anumită derivaţie se consideră că reprezintă un maxim real
AXUL ELECTRIC PROIECŢIA PROIECŢIA MINIMĂ
numai dacă în derivaţia opusă se înscrie un complex de
MAXIMĂ (NULĂ)
amplitudine0 minimă
0 DI AVF
+ 300 AVR DIII
+ 600 DII AVL
+ 900 aVF DI
20
 3. Stabilirea axului electric al inimii:

B. b) Metoda rapidă de determinare a axului electric al

inimii pe baza proiecției minime si maxime a
complexului QRS:
Exemplu:

• Proiecţie maximă în aVF  ax electric ax electric

// cu minimă
oiecţie aVF în DI ax electric  pe DIverticalizat
21
 4. Analiza morfologică şi cronologică a traseului
ECG
 Identificarea elementelor grafice ECG (unde, segmente,
intervale)
 Măsurarea duratei şi amplitudinii elementelor grafice ECG
 Aprecierea morfologiei undelor
 Aprecierea poziţiei segmentelor PQ şi ST faţă de linia
izoelectrică
 Identificarea elementelor grafice ECG patologice

Traseul ECG înregistrat în condiţii standard de etalonare:

- Pe verticală (pentru amplitudine): 1mm = 0,1 mV
- Pe orizontală (pentru durată): 1mm = 0,04 sec (viteza de
 4. Analiza morfologică şi cronologică a traseului
ECG
Se analizează următoarele elemente
grafice:
1. Unde – deflexiuni situate deasupra
sau dedesubtul liniei izoelectrice,
caracterizate prin:
 Formă
 Sens: (+) deasupra liniei
izoelectrice
(-) dedesubtul liniei
izoelectrice
 Durată – exprimată în sutimi de
secundă
 Amplitudine (mv) – suma
aritmetică a componentelor (+)
și (-)
2. Segmente – linia izoelectrică între 2
unde, caracterizată prin:
23
 Poziția față de linia izoelectrică
 Unda P
• Semnificaţie: depolarizarea atrială - sus → jos,
- dr. (AD) → stg. (AS)
• Sens:
 Pozitivă în majoritatea derivaţiilor (oblig.în DII, DIII, aVF)
 Negativă în aVR
• Amplitudine: 0,10 - 0,25 mV (maximă în DII)
• Aspect: rotunjită şi simetrică
• Durata: 0,06 - 0,10 sec

24
 Complexul QRS in derivatiile membrelor

• Semnificaţie: depolarizarea ventriculară

• Prima zonă activată a muşchiului

ventricular este septul
interventricular, care se depolarizează
de la stânga spre dreapta şi de jos în
sus  unda Q

• În continuare sunt activate: apexul şi

pereţii laterali ventriculari, dinspre
endocard spre epicard, cu vectorul
rezultant de la dreapta la stânga şi de
sus în jos  unda R

• Ultimele zone depolarizate sunt

25 bazele
 Complexul QRS în derivaţiile precordiale

• Aspect (fenomenul de tranziţie):

 V1,V2: R < r (depolarizarea VD) si S (depolarizarea VS)
S
 V3,V4 (zona R=S
de tranziţie):

 V5,V6-: R >SR(depolarizarea VS) si s(depolarizarea VD)
- apare(depolarizarea
Q septului interventricular)

• Indicele Sokolov-Lyon → util in diag. hipertrofiilor

ventriculare (HV):
 SV2 + RV5 < 35 mm (patologic: indice> 35mm  HVS)
 RV1 + SV6 < 10,5 mm (patologic: indice> 10,5 mm
HVD)
V1 , V2 (derivaţii
drepte)

V5, V6 (derivaţii
26
stângi)
 Complexul QRS

• Sens:
 Prima undă negativă → Q
- durata < 0,04 sec; > 0,04 sec → necroză
- amplitudinea < 1/4 R (DIII, aVF, V5-V6)
- absentă în V1-V4
 Prima undă pozitivă → R, prezentă în majoritatea
derivaţiilor
 Cea de-a doua undă negativă sau prima negativă după R
→S
• Durata: 0,08 - 0,10 sec
• Amplitudine: 1 – 1,5 mV (10 - 15 mm); minim 0,5 mV în DI,
DII, DIII;
minim 1 mV în derivaţiile precordiale
• Ax electric în plan frontal: -30o → +110o
• Aspect:
27 27
Complexul QRS în derivaţiile membrelor:

-90o Ax intermediar: +30o →

+60o
-30o aV
I
aVR aVL R

I 0o II aV
L

+30 III aV
o F

+11 III II +60

aVF
0o o
+90
Axul   cu derivaţia
o pe care are cea mai
mare
Axul proiecţie
pe derivaţia pe care are cea mai mică 28
 Complexul QRS în derivaţiile membrelor:

-90o Ax verticalizat: +60o →

+110o
-30o
aV aVL
R

I 0o

+30
o

III II
+11 aVF +60
0o +90 o

Axul   cu derivaţia
o pe care are cea mai
mare
Axul proiecţie
pe derivaţia pe care are cea mai mică 29
 Complexul QRS în derivaţiile membrelor:

-90o Ax orizontalizat: -30o → +30o

-30o
aV aV
R L

I 0o

+30
o

III II
+11 aV +60
F o
0o +90
o
Axul   cu derivaţia pe care are cea mai
mare
Axul proiecţie
pe derivaţia pe care are cea mai mică 30
 Unda T

• Semnificație: repolarizarea
ventriculară
(epicard  endocard)
• Aspect: rotunjită, asimetrică, cu
panta ascendentă mai lentă şi panta
descendentă mai abruptă
• Sens: aVR
 concordant cu complexul QRS
 pozitivă în majoritatea derivaţiilor,
negativă în aVR
• Amplitudine < 1/3 QRS (< 6 mm)
• Durata: 0,13 - 0,30 sec

31
 Unda U

• Semnificație: postdepolarizarea în fibrele Purkinje sau

repolarizarea muşchilor papilari
• Aspect:
 mică, rotunjită
 mai evidentă la FC , [K+] 
 mai bine exprimată în derivaţiile precordiale drepte (V1,V2)
 frecventă la copii şi tineri
• Sens: acelaşi cu unda T din aceeaşi derivaţie
• Amplitudinea: < 1/4 T din aceeaşi derivaţie

32
 Segmente ECG

Segment PQ
1. Segmentul PQ
• Semnificaţia: stadiul
depolarizat atrial
2. •Segmentul
Durata: 0,06
ST - 0,10 sec
• Semnificaţia: stadiul depolarizat
ventricular
• Poziția faţă de linia izoelectrică:
 izoelectric (+/- 1 mm)
mai marcată în leziune
 patologic → supradenivlare
→ subdenivelare
• Punctul J ("junction"):
 reprezintă sfârşitul
depolarizării ventriculare, fiind
un reper esenţial pentru
determinarea duratei QRS
 trebuie căutat în zona de
tranziţie de la verticalitate la punctul J
 Intervale
ECG

1. Interval PR(PQ) = conducerea atrio-ventriculară

(conducerea intra-atrială, NAV, şi prin sistemul His-
Purkinje);
 Durată normală: 0,12-0,20 sec;
 Patologic:
• PR <0.12 sec  sindrom de preexcitaţie
• PR >0.20 (0.24) sec  bloc AV
• ↑tonusului vagal (reflex Bezold-Jarisch)
• efecte farmacologice (β-blocant)
• bloc AV:
- de gradul I: PR>0.24 sec
- de gradul II:
- Mobitz I (cu perioade Wenckebach, PR alungit
progresiv)
- Mobitz II (PR constant, raport AV 2:1, 3:1 etc)
 Intervale
ECG

2. Interval QT = sistola electrică ventriculară (SEV)

cuprinde:
- depolarizarea ventriculară
- repolarizarea ventriculară
nterval QT corectat (QTc) - Bazett:

 exemplu: la FC = 60 bpm 
interval RR =1 sec  QTc = QT/1
• Durata : 0,35-0,45 sec
 QTc < 0,35sec    sindrom QT scurt
 QTc > 0,44 sec (M)
sindrom
> 0,46 sec (F) QT lung
 Intervale
ECG

• Prelungirea QT are potențial letal:

• este necesar un timp mai mare pentru celulele
cardiace să fie pregătite pentru un nou ciclu
contractil
• unele celule nu sunt complet repolarizate la
inițierea unui nou ciclu (NSA)  risc de
depolarizare necontrolată
• Agenți farmacologici cu efect asupra intervalului QT:
•  QT: hipercalcemia, digitala
• QT: hipocalcemia, chinidina, procainamida
 Intervale ECG

3. Intervalul ST : reprezintă
ultima fază a depolarizării
ventriculare + repolari- zarea
ventriculară
• Modificări patologice:
 Leziune și ischemie Leziune
subepicardică
Leziune
subendocardică
subepicardică:
supradenivelare ST +
undă T negativă, amplă,
simetrică
 Leziune și ischemie
subendocardică: Ischemie Ischemie
subepicardică subendocardică
subdenivelare ST +
undă T pozitivă, amplă,
simetrică
 Intervale ECG

4. Interval RR : măsurat între două complexe QRS

successive, reprezintă durata unei revoluții cardiace;
durata intervalului RR este invers proporțională cu FC 
la FC = 75 bpm, RR = 0,80 s

60 1500
FC  
RR  0,04 RR
 Take home
messages

• Ritmul de bază al inimii – ritm sinusal

• Frecvența cardiacă normală: FC=60-80 b/min - prin
2 metode
– metoda exactă – formula=1500/RR (mm)
 metoda rapidă – 300/150/100/75/60/50
• Axul electric normal al inimii: -30 → +110 det. prin
metode :
 metoda triaxiala
 metoda rapida
• Deviațiile axiale : deviație axială stângă, dreaptă si
extremă
 Exercitiu

terpretati urmatorul traseu ECG

40
Parametru ECG Valoare/semnificatie Interpretare
1. Ritm P prezenta in toate derivatiileș P regulat,
Ritm sinusal
urmată de QRS normale la iPQ normale
2. FC 75 b/min FC - normală
3. Ax 80 0 Ax verticalizat
(normal)
4. Morfologie
UndaP
rotunjita, simetrica
Aspect Unda P - normala
“+” in DII, DIII, aVF ; “-” in aVR
Sens
0,08 s
Durata
0.04 mV
Amplitudine
(DI, DII)
Complex QRS
Aspect DI: RS ; DII: qR Complex QRS –
Durata 0,08 mV normal
Amplitudine DII: +14 mm
(DI, DII) SV2 + RV5 = 39mm
Indice Sokolov- Indice>35mm (HVS)
Lyon
Unda T
Aspect rotunjita, simetrica
Sens “+” in maj. deriv, “-” in aVR , concordanta Unda T - normala
Durata cu QRS
Amplitudine 0,16s
(DI, DII) 4 mm (0,4 mV)
ÎNTREBĂRI ȘI CAZURI CLINICE
1. Care din următoarele afirmaţii reprezintă criterii de
recunoaştere a ritmului sinusal:

A. Prezenţa complexului QRS urmat de unda T

B. Prezenţa undei P, pozitivă în majoritatea derivaţiilor,
dar negativă în aVR
C. Prezenţa QRS urmat de unda P
D.Absenţa undei P
E. Prezenţa undei T urmată de complexul QRS

43
 
2. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte:

A. Frecvenţa cardiacă normală este între 40 şi 60 bătăi

pe minut
B. Metoda rapidă permite un calcul exact al frecvenţei
cardiace
C. Frecvenţa cardiacă peste 100 bătăi pe minut este
denumită tahicardie
D. Aritmia respiratorie întălnită la tineri este modificare
patologică
E. Aritmia respiratorie se caracterizează prin creşterea
frecvenţei cardiace în expir şi scăderea frecvenţei
cardiace în inspir
44
Care din următoarele
A. Axul QRS normal afirmaţii sunt false:
al inimii
este cuprins între -30° şi
110°
B. Deviaţia axială stângă este
prezentă atunci când axul
este între 0° şi -30°
C. Axul intermediar este între
30° şi 60°
D.Deviaţia axială dreaptă este
prezentă atunci când axul
este între 110° şi 180°
E. Axul electric verticalizat este
fiziologic la persoanele
longiline 45
4. Variaţii fiziologice ale axului electric pot fi
întâlnite în:

A. Bloc de ramură stângă

B. Bloc de ramură stângă
C. Transpoziţie de aortă şi pulmonară
D. Gravide
E. Hipertensiunea pulmonară

46
5. Alegeţi răspunsul corect:

A. Deviaţia axială stângă este prezentă atunci când

axul este între 0°şi -30°
B. Deviaţia axială dreaptă este prezentă atunci când
axul este între -30° şi -180°
C. La persoanele obeze întâlnim de regulă o deviaţie
axială dreaptă
D. QRS este + în DI şi + în aVF în deviaţia axială
stângă
E. Dacă QRS este + în DI şi + în aVF, axul electric
este normal

47
6. Un bărbat de 55 de ani se prezintă la medicul de
familie unde relatează ca prezintă oboseală în timpul
desfășurării activităților de rutină în casă. Se
efectuează electrocardiograma de mai jos:

Care este axul electric al inimii ?

A. -170°
B. -20°
C. 0°
D. +60°
E. +170° 48
1. Calcularea amplitudinii complexului QRS ca sumă
algebrică a undelor componente

DIQ = 0 DII Q=0

R = +3 R = +2
S = -25 S = -12
-22 -10

49
 2. Stabilirea axului electric al inimii:
-90°

DI = -22
DII = -10
R - DI + L
- -

O
180° A 0°
DIII
DII
+170°

+ F +
+90°
electric determinat are o orientare la +170°  Deviație axială
50 dreapta
6. Un bărbat de 55 de ani se prezintă la medicul de
familie unde relatează ca prezintă oboseală în timpul
desfășurării activităților de rutină în casă. Se
efectuează electrocardiograma de mai jos:

Care este axul electric al inimii ?

A. -170°
B. -20°
C. 0°
D. +60°
E. +170°
51
7. Electrocardiograma unui barbat de 60 de ani arata ca
intervalul R-R este de 0,55 secunde. Care dintre
următoarele afirmații explică cel mai bine starea
acestuia?

A. Prezintă tahicardie
B. Prezintă frecvența cardiacă normală
C. Are o hiperstimulare parasimpatică la nivelul nodului
A-V
D.Este un sportiv antrenat aflat în repaus
E. Prezinta bradicardie

52
 1. Discuții - determinarea și interpretarea FC:

• Frecvența cardiacă se determină cu ajutorul formulei:

 
FC

• FC  100 b/min  TAHICARDIE

răspuns A corect;
 răspuns B (FC normală) si răspuns E (bradicardie)
greșit
• Răspuns C greșit deoarece hiperstimularea
parasimpatică la nivelul nodului A-V alungește
conducerea atrio-ventriculara și scade frecvența
cardiacă (bradicardie)
• Răspuns D greșit deoarece sportivii antrenați
53 au
 Răspuns corect

7. Electrocardiograma unui barbat de 60 de ani arata ca

intervalul R-R este de 0,55 secunde. Care dintre
următoarele afirmații explică cel mai bine starea
acestuia?

A. Prezintă tahicardie
B. Prezintă frecvența cardiacă normală
C. Are o hiperstimulare parasimpatică la nivelul nodului
A-V
D.Este un sportiv antrenat aflat în repaus
E. Prezinta bradicardie

54
8. O persoană de sex masculin de 62 de ani, care
fumează de 30 de ani și cântărește 114 kilograme,
prezintă electrocardiograma de mai jos, înregistrată în
spital

Care este valoarea axului

electric?
A. –110°
B. –20°
C. +90°
D.+105°
E. +180°

55 55
1. Calcularea amplitudinii complexului QRS ca sumă
algebrică a undelor componente

DI Q = -10 DII Q = -3
R=0 R = +21
S=0 S=0
-10 +18

56 56
 2. Stabilirea axului electric al inimii
-90°
DI = -10
DII = +18
R - DI + L
- -

O
180° 0°
DIII
DII

A + F +
+90°
+105°
57 57
Ax electric la +105° (ax electric normal)
 Răspuns corect

8. O persoană de sex masculin de 62 de ani, care

fumează de 30 de ani și cântărește 114 kilograme,
prezintă electrocardiograma de mai jos, înregistrată în
spital

Care este valoarea axului

electric?
A. –110°
B. –20°
C. +90°
D.+105°
E. +180°

58 58
9. Un bărbat de 30 ani efectuează o înregistrare ECG la
medicul de familie, dar aceasta este pierdută. Medicul
își amintește că complexul QRS era larg și pozitiv în
derivația aVF și 0 în derivatia DI.
Care este axul electric în plan frontal pentru această
persoană?

A. +90°
B. +60°
C. 0°
D.-60°
E. -90°

59
 1. Stabilirea axului electric al inimii
-90°

DI = 0
aVF = +
R - DI + L
- -

O 0°
180°
DIII
DII

+ F +
+90°
60 60
Ax electric la +90° (ax electric normal verticalizat)
 Răspuns corect

9. Un bărbat de 30 ani efectuează o înregistrare ECG la

medicul de familie, dar aceasta este pierdută. Medicul
își amintește că complexul QRS era larg și pozitiv în
derivația aVF și 0 în derivatia DI.
Care este axul electric în plan frontal pentru această
persoană?

A. +90°
B. +60°
C. 0°
D.-60°
E. -90°

61
10. Un bărbat de 55 ani efectuează o înregistrare ECG.
Deflexiunea netă (unda R – unda Q sau S) în derivatia
DI este – 1,2 mV, iar în DII este + 1,2 mV.
Care este axul electric al inimii pentru acest pacient?

A. –30°
B. +30°
C. +60°
D.+120°
E. –120°

62
 1. Stabilirea axului electric al inimii
-90°
DI = -1,2
DII = +1,2
R - DI + L
- -

O
180° 0°
DIII
DII

+120° + F +
+90°
63
Ax electric la +120° (ax electric deviat la drepta)
 Răspuns corect

10. Un bărbat de 55 ani efectuează o înregistrare ECG.

Deflexiunea netă (unda R – unda Q sau S) în derivatia
DI este – 1,2 mV, iar în DII este + 1,2 mV.
Care este axul electric al inimii pentru acest pacient?

A. –30°
B. +30°
C. +60°
D.+120°
E. –120°

64