Managementul clasei de elevi

Subiectul I

Un profesor de la o şcoală gimnazială din judeţul Sălaj a fost agresat pe holul şcolii de
către un elev, care l-a îmbrâncit şi a încercat să-i ia catalogul. Elevul provenea de la un
centru de plasament, fusese repetent de două ori şi nu era la prima abatere disciplinară.
Profesorul a afirmat că a fost vorba doar de o îmbrânceală şi nu a reclamat elevul. În
urma difuzării imaginilor filmate în mass-media, conducerea şcolii a demarat o anchetă.
1) Ce strategie managerială a adoptat cadrul didactic pentru a face faţă acestui conflict
şcolar? Consideraţi că a fost strategia potrivită? De ce?
2) Cum aţi fi procedat dacă aţi fi fost în locul profesorului agresat?
3) Ce măsuri credeţi că ar trebui să ia conducerea şcolii?
4) Dacă aţi fi dirigintele elevului agresor, ce măsuri aţi lua pentru a preveni reapariţia
acestor comportamente agresive?

Subiectul II

Imaginaţi-vă următoarea situaţie: veți fi profesor debutant în anul şcolar 2021-2022 şi

diriginte la clasa a IX-a. Elevii dumneavoastră au făcut gimnaziul la şcoli diferite.
Colectivul este eterogen, cu diferenţe mari între elevi în ceea ce priveşte nivelul de
cunoştinţe, statutul socio-economic şi comportamentul la ore.
1. Ce stil managerial veţi adopta în primul semestru? Prezentaţi minim 2 argumente
în favoarea stilului managerial ales.
2. Cum veţi proceda pentru a mări coeziunea clasei? Descrieţi minim 2 măsuri pe
care le veţi lua.
3. Dacă între elevi apar conflicte fizice (bătăi), ce strategie managerială veţi adopta?
Argumentaţi.
4. Ȋn situaţia în care mobilierul din clasă este compus din bănci individuale modulare
(care pot fi mutate sau rearanjate), descrieţi modul în care aţi aranja băncile pentru
disciplina proprie, argumentând de ce consideraţi că acel aranjament e cel mai
potrivit pentru activitatea didactică la respectiva disciplină.
5. Prezentaţi minim 3 avantaje pe care le-ar avea aplicarea la sfârşitul semestrului I a
unui test sociometric la clasa respectivă.

REZOLVARE
Subiecul I
 1) Ce strategie managerială a adoptat cadrul didactic pentru a face faţă acestui
conflict şcolar? Consideraţi că a fost strategia potrivită? De ce?
Cadrul didactic agresat a ales să nu facă demersurile necesare în urma incidentului din
mai multe motive:
a) nu a vrut să îi facă rau elevului prin comunicarea către conducere a
incidentului
b) îi era fircă de o posibilă răzbunare a elevului care l-a agresat în condițiile
în care profesorul se adresă conducerii
c) a avut o atitudine nepotrivită față de elev, lucru care a stârnit reacția
acestuia cu scopul de a se apăra
d) era obișnuit cu astfel de ieșiri, ceea ce l-a determinat să nu recunoască
gravitatea situației
e) nu a dat importanță evenimentului, crezănd că dacă nu spune nimic, elevul
vă renunța la astefl de comportamente.
Consider ca strategia cadrul didactic derivă din stilui laissez faire și a fost pe deplin
greșită deoarece, conform legii Nr. 1/2011 din 5 ianuarie 2011 Legea educaţiei naţionale,
ART. 7, alin. 1 care spune că ,,În unităţile, în instituţiile de învăţământ şi în toate spaţiile
destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise activităţile care încalcă normele
de moralitate şi orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau
psihică a copiilor şi a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar şi
nedidactic, precum şi activităţile de natură politică şi prozelitismul religios.’’, acest
comportament nu este agreat. Cadrul didactic trebuia să stopeze actul violent să
semnaleze cadrul didactic diriginte al elevului despre ispravă iar apoi să se adreseze
conducerii școlii și să se stabilească într-un consiliu profesoral demersurile necesare
pentru a penaliza elevul în cauză. Indiferent de statutul social, finaciar sau de orice altă
natură, un comportament care pune în pericol integritatea fizică a oricărei persoane din
școală trebuie sancționat.

2) Cum aţi fi procedat dacă aţi fi fost în locul profesorului agresat?

Dacă aș fi fost eu profesorul din situația prezentată, în momentul producerii
evenimentului nu aș fi raspuns cu violență fizică sub nici o formă dar aș fi intervenit
verbal, probabil sub o formă mai autortitară. Aș fi încercat să opresc actul violent și aș fi
așteptat în locul une s-a produs incidentul să ajungă dirigintele elevului și directorul
școlii. Mai departe m-aș fi adresat în scris în cel mai scurt timp posibil conducerii școlii
printr-un referat care conține descrierea faptei, împrejurările în care a fost săvârșită fapta
și alte aspect care dovedesc fapta și aș fi cerut să fie invocat comisia de disciplină pentru
stabilirea abaterii disciplinare și a sancțiunii pentru elevul agresor. Dacă atitudinea
elevului agresor persist aș aplea la organele de poliție.

3) Ce măsuri credeţi că ar trebui să ia conducerea şcolii?

Conducerea școlii solicită consiliul profesoral în cadrul căruia se stabilește sancțiunea și
anunță conducerea centrului de plasament de unde provine elevul. Consiliul Profesoral
hotărăşte prin vot (cel puţin jumătate + 1) tipul de sancţiune disciplinară iar directorul
emite decizia de sancţionare, Sancțiunea pentru învățământul gimnazial, pentru o astfel
de abatere disciplinară presupune mustrare scrisă și diminuarea notei la purtare cu 1-3
puncte. Sancțiunea este însoțită de ore de consiliere. Conducerea școlii poate solicita,
conform legii nr 221/2019, art 7, alin, 1, profesor consilier școlar pentru a diminua
situațiile de natura celei prezentate. De asemenea conducerea școlii poate asigura sau
întări eficința pazei și a securității școlare și poate organiza întâlniri ale elevilor și
cadrelor didactice cu reprezentanți ai Poliției, Jandarmeriei în vederea realizării unei
dezbateri pe teme referitoare la fenomenul violenței in școală și în afara ei. Conducerea
școlii poate stabili programe de consilire psihologică pentru elevii care prezintă forme
accentuate de manifestare violentă, agresivă în relații cu colegii sau cadrele didactice,
poate introduce programe de consiliere pentru profesori în cadrul unității școlare sau ăn
afara sa (CCD, CJRAE, ISJ/ISMB) cu scopul de a prevenii și a combate violența în
mediul școlar și poate organiza semestrial întălniri care să furnizeze atât elevilor cât și
profesorilor informații cu privire la cauzele și condițiile manifestării violenței în școli, la
mijloacele de provenință a violenței în școli, la urmările unor evenimente violente.
includerea în planul de dezvoltare a şcolii a unei strategii de prevenire a violenţei pe
termen scurt şi mediu (1-4 ani).
Deoarece fapta se poate repete și poate avea urmări mult mai grave iar sancțiunile deja
aplicate pot să constituie motivul unei răzbunări a elevului agresor. pentru eviatrea totală
a unui astfel de incident, exmatricularea elevul fară dreptul de a se reînscrie în aceeași
unitate de învățământ ar fi o soluție bună în raport cu gravitatea situației. Iar faptul că
filmulețul a ajuns în mass-media, denotă faptul că un elev a stârpit integritatea școlii și
trebuie sancționat deasemenea.

4) Dacă aţi fi dirigintele elevului agresor, ce măsuri aţi lua pentru a preveni
reapariţia acestor comportamente agresive?
În calitate de profesor diriginte aș sugera conducerii centrului din care provine elevul să
ia măsuri în ceea ce privește comportamentul elevului și să il supravegheze mai atent, iar
pentru a prevenii reapariția acestor situații agresive aș încerca că ma apropii de el și să
aflu adevăratele nemulțumiri ale acestuia și scopul comportamentului său. I-aș explica de
ce nu a procedat corect și care ar fi fost cea mai simpla variantă de abordare a situației
dacă întâmpina problem cu profesorul respective. La cea mai apropiată ora de dirigenție,
fară a aduce în discuție evenimentul petrecut, le-aș explica tuturor elevilor din clasă rolul
și scopul unui profesor diriginte și indiferent de gravitatea problemei, violența fizică nu
este o soluție iar prima persoană careia ei ar trebui să i se adreseze ar fi dirigintele. În
același timp le-aș explica faptul că o aemenea ieșire soldată cu violență încalcă legea iar
ei pot fi trași la răspundere dincolo de ușile școlii. De asemena aș implica elevii în orice
activitate organizată cu scopul de a prevenii și a reduce actele de violență în școli.

Subiectul II
1. Ce stil managerial veţi adopta în primul semestru? Prezentaţi minim 2
argumente în favoarea stilului managerial ales.
Personal, pentru primul semestru al elevilor din clasa a IX-a, aș opta pentru stilul
managerial autoritar deoarece cu ajutorul acestuia, elevii sunt mai usor de ținut în frâu și
mai ușor de controlat avand în vedere vărsta lor, faptul ca sunt la începutul ciclului liceal
și faptul că provin din medii diferite. Având în vedere faptul că elevii iau pentru prima
data contactul cu liceul și cu colegii, trebuie stabilite niște reguli clare și concise de la
bun început, iar acest stil managerial nu permite negocierea acestora, ceea ce presupune
un avantaj pentru cadrul didactic care le este diriginte. Prin abordarea acestui stil
managerial, cadrul didactic le câștigă respectul elevilor iar astfel aceștia conștientizeză că
au reguli de respectat, că școala nu este o joacă iar dirigintele nu este dușmanul lor, ci
aliatul lor. Pe parcursul timpului stilul managerial abordat poate înclina spre cel
democratic, în funcție de elevi și de comportamentul aestora. Aș adopta acest stil
managerial datorită faptului că nu vreau să încurajez comportamente și atitudini care pot
deteriora actul educational sau care pot dezamorsa orice elemt care țin de disciplină atât
la școală cât și în afară.
În teorie, profesorul autoritar nu este prea bine văzut nici de elevi și nici de părinții
acestora dar în practică lucrurile stau puțin diferit, în practică e nevoie de autoritate, mai
ales în ciclul liceal, deorece majoritatea elevilor au tendința să trateze facil orice se
petrece în jururl lor și mai rau de atât au tendința să trateze cu superioritate cadrele
diddactice care de-a lungul timpului au ramas cu foarte puține drepturi si prea multe
îndatoriri și restricții, iar acest stil managerial aplicat în primul semestru are ca scop să-i
aducă pe elevi cu picioarele pe pamănt.

2. Cum veţi proceda pentru a mări coeziunea clasei? Descrieţi minim 2 măsuri
pe care le veţi lua.
Pentru a mari coeziune clasei aș organiza excursii sau ieșiri cu întreaga clasa, în locuri
stabilite de comun accord, unde elevii să se cunoască unii pe alți și în afara cadrului
școlar, aș organiza programe de voluntariat, unde se vor forma echipe care vor colabora
cu scopul de a contribui la întrajutorarea unor oameni. Aș organiza jocuri de comunicare
sau jocuri sportive unde elevii să aibă un scop comun pentru care să muncescă, Cele mai
multe activități le-aș organiza sub formă de concurs, pe echipe, pentru a elimina
disciminarea și pentru a înțelgce ca viața într-un colectiv presupune respectarea anumitor
reguli, pentru a încuraja comunicarea între ei și pentru a le stârpi spiritual egonecntric,
pentru a se acomoda cu colegii lor și pentru a se adapta atât regulilor jocului căt și stilului
diferit pe care îl manifestă fiecare component al grupei și nu în ultimul rând pentru a se
ajuta reciproc.

3. Dacă între elevi apar conflicte fizice (bătăi), ce strategie managerială veţi
adopta? Argumentaţi.
În cazul în care apar conflicte soldate cu violență, dacă actul de violnță se desfășoara în
fața mea, intervin doar verbal, deoarece o intervenție fizică poate fi interpretată iar în caz
contrar, incerc să aflu chiar de la cei implicați motivul izbucnirii conflictului. În
următoare etapa întreb colegii ca sa aflu o părere cât de cât obictivă în legătura cu situația
creată. În cel mai scurt timp trebuie luată o decizi cu privire la atitudinea celor implicați.
Cadrul didactic dirigine poate întocmi un referat referitor la incident și elevii pot ajunge
în consilul de disciplină unde vor fi sanctionați cu mustrare scrisă, scăderea notei la
purtare sau chiar exmatriculare. Planul de intervenție are ca scop înlăturarea tendinţei de
rebeliune, evitarea unui conflict viitor prin puterea exemplului datorită aplicării planului
de intervenție pe elevii care au stârnit conflictul și un mijloc de mustrare iar în întocmirea
acestuia vor fi luate în considerare problemele adiacente, cum ar fi carenţele relaţiilor
sociale, minciuna, relaţia cu  părinţii, prietenii şi cadrele didactice.
Cadrul didactic diriginte poate aranja întălniri cu un reprezentant al Comisiei pentru
prevenirea și combaterea violenței în mediul școlar, poate invoca comisia de disciplină
pentru participanții la conflict și/sau poate aplica pedeapsa (ex: o săptămână ca elev de
servici pentru fiecare elev implicat) și mai apoi poate solicita un angajament scris ce
reprezintă o soluţie cooperantă pentru rezolvarea problemelor disciplinare. Angajamentul
include aşteptările profesorului (clar formulate), consecinţele negative ce decurg din
comportamentul elevului, precum şi intervalul de timp în care se aşteaptă remedierea.
Elevii implicați vor fi supravegheați mai mult și mai atent, cadrul didactic diriginte va
înștiința părinții despre conflict și va stabili măsuri și consecințe în cazul ăn care va
aparea un eveniment similar.
La orele de dirigeție aș pune accent pe tema bullyngului și implicit a violenței în școli, aș
solicita realizare de referate, eseuri,proiecte, studii de caz sau schiţe (individual sau în
grup), pe tema violenţei, aș organiza dezbateri și workshop-uri cu elevii, pentru realizarea
de produse cu tematică specifică: fotografii, filme, observări,  desene, compuneri, eseuri,
postere, broşuri/plante pe tema violenţei şi distribuirea lor altor elevi și aș implica elevii
în orice evenimente sau programe pe teme similare.

4. Ȋn situaţia în care mobilierul din clasă este compus din bănci individuale
modulare (care pot fi mutate sau rearanjate), descrieţi modul în care aţi
aranja băncile pentru disciplina proprie, argumentând de ce consideraţi că
acel aranjament e cel mai potrivit pentru activitatea didactică la respectiva
disciplină.
Pentru didsciplina proprie aș aranja bancile sub forma clasică doar pentru faptul că elevii
ar avea o vizibilitate bună la tablă, mijloc foarte important pentru disciplina pe care as
preda-o. In rest aș folosi aranjarea sub forma grupurilor de mese în plen deoarece este
foarte bună pentru lecțiile care presupun rezolvări de probleme și se potrivesc foarte bine
activităţilor în perechi prin faptul că participanţii se pot vedea unii pe alţii şi sunt mult
mai implicaţi. Este o aranjare potrivită schimbului dintre munca în plen şi activitatea pe
grup, fără a necesita o rearanjare, grupele menţinându-se şi în plen. Bineînțeles că aș ține
cont de criteriile necesare acestei aranjări și anume spațiul disponibil, forma clasei și
lumina.

5. Prezentaţi minim 3 avantaje pe care le-ar avea aplicarea la sfârşitul

semestrului I a unui test sociometric la clasa respectivă.
Testul sociometric aplicat la sfărșitul semestrului I al clasei a IX-a furnizeză o gramadă
de informații prețioase cadrului didactic diriginte și nu doar lui, ci oricărui profesor care
il aplică. După un semestru în care elvii au ajuns la un anumit nivel de cunoaștere, ei
leagă simpatii, prietenii sincere sau din interes și chiar antipatii. Testul sociometric ajută
profesorul să descopere relațiile socioafective stabilite în colectivul de elevi, ajută
profesorul să stabilească componența grupelor într-o sarcina colectivă și ajută cadrul
didactic să descopere și să stabilească liderul informal al colectivului. Cu ajutorul testului
sociometric putem identifica poziţia unui elev în cadrul grupului, precum şi nucleul de
relaţii ce se structurează în jurul acestuia. Testul sociometric stabilește omogenitatea
grupului de elevi și relațiile stabilite între componenții colectivului.