Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea de Inginerie Mecanică, Industrială și Transporturi

Departamentul
„Bazele Proiectării Mașinilor”

Mobilier pentru bucătărie

LGA la disciplina: „Metodologia Cercetării Științifice și
Creativității Tehnice”

Elaborat:
Student: gr. DI-141
Ursu Vasile (____________)

Verificat:
Dulgheru Valeriu (____________)

Chișinău – 2020
 Cuprins:
1.
INTRODUCERE.......................................................................................................................3
1.1. Notiune de bucatarie............................................................................................................3
1.1.1. Istoricul şi evoluţia bucatariei. Preistorie..........................................................................3
1.1.2. Despre istoricul spaţiului bucătăriei..................................................................................3
2. Materialele utilizate la constucţia unei bucatarii..................................................................12
3. ANALIZA ANALOGILOR..................................................................................................15
3.1. Analiză certificate Design
3.2. Analiză produse de firmă
4. ELABORAREA VARIANTEI PROPUSE........................................................................18

UTM 521.7 021 ME

Mod Coala № document. Semn. Data
Elaborat Ursu V. Litera Coala Coli
Сontrolat Dulgheru V. Design Concept 2
“Mobilier pentru bucătărie” UTM – FIMCM
N. contr. DI - 101
Aprobat
 1. INTRODUCERE
1.1. Noțiune de bucătărie
Bucătăria reprezintă arta și tehnica preparării alimentelor destinate consumului uman. Bucătăria
poate cuprinde toate noțiunile practice referitoare la ingrediente, prepararea lor, instrumentele folosite,
modurile de gătit și diferențele între acestea. Este asociată artei mesei și gastronomiei.
Bucătăria este de asemenea o încăpere importantă a unui cămin, în care este preparată mâncarea
și care este echipată cu alimente, farfurii și tacâmuri. De obicei dispune de apă curentă și diverse
aparate electrocasnice (aragaz, tigăi, frigider, mixer...). Într-un studio, bucătăria este înlocuită de o
chicinetă în vederea câștigării spațiului.

1.1.1.Istoricul și evoluția bucătăriei. Preistorie

Înainte de apariția omului modern, strămoșii săi, asemenea numeroaselor animale, s-au folosit de
niște funcții rudimentare în prepararea mâncării :
• curățarea în apa râurilor,
• prelevarea unei părți consumabile dintr-un cadavru sau fruct,
• deschiderea scoarței,
• zdrobirea cu mâna, cu ajutorul cuțitului (și nu numai cu dinții).
Descoperirea focului este o mare etapă în inventarea bucătăriei propriu-zise.
O ipoteză ar fi că bucătăria a apărut în urma unui ritual : devorarea colectivă a obiectului sacrificat,
după îmbălsămarea parțială (asociată cu îmbălsămarea funerară). Această ipoteză evidențiază ritualul
puternic și dimensiunea colectivă a practicilor culinare, lucru pe care o descoperire accidentală nu-l
face.
Adăugarea produselor ce vor avea să schimbe substanțial gustul și conservarea alimentelor, chiar și
într-o cantitate mică este o etapă importantă în evoluția alimentară și istoria bucătăriei.
Sarea, în special, va juca un rol primordial în conservarea alimentelor, produs care va fi folosit în acest
scop până la apariția frigiderului, la începutul secolului XIX.

1.1.2. Despre istoricul spațiului bucătăriei

Tendințele de schimbare observate la nivelul spațiului bucătăriei nu reprezintă fenomene singulare
și izolate, ci acestea fac parte dintr-un proces mai amplu de schimbări care vizează întreaga societate și
nu doar modul de trai și locuirea. Percepțiile asupra propriei locuințe s-au modificat datorită
transformărilor suferite de societate. Dezvoltarea socială, economică și politică au condus la o evoluție
a diferitelor domenii ale socialului și implicit la o evoluție în percepția spațiului de locuit. Secolul XIX
aduce o noutate în modul de organizare a locuințelor, prin aceea că promovează separarea și scoaterea
Pag.
UTM 521.7 021 ME
3
Mod № document. Semn. Data
anumitor îndeletniciri din cadrul spațiului de locuit. Dezvoltarea mijloacelor de producție,
raționalizarea procedurilor și implementarea mașinilor atât la nivel industrial cât și la nivelul
gospodăriilor a determinat mutarea unor funcții îndeplinite de locuința preindustrială înspre spațiul
public, al serviciilor oferite pe piață. De exemplu, croitoria, producerea pâinii sau tăierea animalelor,
precum și călcatul sau spălatul au intrat în sectorul serviciilor. Funcționali zarea și tehnologizarea
activităților desfășurate în bucătărie a determinat o separare funcțională între încăperi, ceea ce a condus
la pierderea poziției centrale ocupate de bucătărie. Poziția aceasta centrală fiind dată de vatră, de locul
de foc. (Silbermann 1995).
Modul de locuire al burgheziei secolului XIX se caracterizează prin stabilirea funcției bucătăriei
ca spațiu de pregătire al hranei, astfel încât separarea dintre încăperile de locuit, cele de reprezentare a
statusului și cele cu funcție gospodărească devine evidentă. Inițial, această separare a funcțiilor între
camere a fost specifică claselor superioare, dar dezvoltarea socială cunoscută în secolul XIX a
determinat preluarea acestor obiceiuri locative și de către straturile sociale inferioare. Această
distincție între clasele sociale nu a fost vizibilă doar la nivelul stilului de locuire preferat de fiecare
categorie socială în parte, ci și la nivelul împărțirii orașelor pe zone în funcție de stratul social de
apartenență. (Silbermann 1995).
Secolul XIX a adus pe lângă o separare a funcțiilor în locuință și o schimbare în ceea ce privește
standardul de amenajare al bucătăriei. Acest nou aspect vizează eliminarea vetrei cu foc deschis din
cadrul bucătăriei, ea fiind înlocuită de un cuptor, de o mașină de gătit. Amenajarea unui loc de gătit ce
avea incorporat locul de foc devine idealul burghez al „bucătăriei albe”. Acest model rămâne pentru o
perioadă îndelungată specific claselor superioare, deoarece spațiul bucătăriei era considerat strict ca loc
de muncă al femeilor și al personalului. În acest timp, clasele muncitoare preferau un alt tip de
bucătărie, mai cald, mai prietenos care să permită desfășurarea unor activități adiacente celor culinare.
„Bucătăria albă” nu putea fi privită niciodată ca o bucătărie confortabilă, deschisă întregii familii.
(Silbermann 1995).
Începutul secolului XX propune o serie de reforme în diverse domenii ale socialului, reforme
datorate, pe de o parte, dezvoltărilor tehnice ale vremii. Pentru reforma spațiului bucătăriei decisive au
fost raționalizarea și tehnologizarea, funcționali zarea și crearea unor condiții optime de lucru, precum
și electrificarea orașelor. În aceste condiții, prin redefinirea spațiului bucătăriei s-a urmărit și
„eliberarea” femeilor de sarcinile casnice, printr-o eficientizare a desfășurării muncilor casnice, ce a
înlesnit ulterior economia de timp. În acest moment, locuința cunoaște o nouă schimbare. Paradoxal,
activitățile care în perioada industrială fuseseră scoase din cadrul gospodăriei, sunt reintroduse în
spațiul privat al familiei nucleare, tocmai datorită acestei raționalizări și tehnologizări, însă respectând
împărțirea tradițională a sarcinilor în funcție de sex.
 Dezvoltarea tehnologică, precum și evoluția mentalităților petrecute la începutul secolului XX s-
a tradus la nivelul locuinței în conceperea unui nou tip de bucătărie, numit „bucătărie incorporată”,
creată de arhitecta austriacă Margarete Schütte-Lihotzky. Caracteristicile și scopul funcțional al acestui
model de bucătărie le voi descrie pe larg într-un subcapitol viitor. Însă era necesară amintirea acestei
inovații, pe de o parte, pentru a urmări firul istoric al evoluției bucătăriei, pe de altă parte, pentru a
observa și înțelege schimbările de percepție asupra bucătăriei de-a lungul timpului.
Toate aceste eforturi de a realiza o bucătărie care să ușureze și să îmbunătățească munca femeilor
au avut ca rezultat crearea unui spațiu delimitat de restul încăperilor, destinat strict îndeletnicirilor
casnice. Astfel, femeia era amenințată de o însingurare, mai degrabă decât de o eliberare de muncile
casnice. Este paradoxal și ironic în același timp să privim cum în anii 1920, ce proclamau
independentă și emanciparea femeii de sub tutela bărbaților, dezvoltarea tehnologică a atras după sine
încărcarea femeii cu și mai multe sarcini în cadrul gospodăriei. Raționalizarea bucătăriei și dotarea ei
cu diferite aparaturi, menite să eficientizeze munca, nu au avut ca urmare împărțirea sarcinilor
gospodărești în funcție de sexe, ci au păstrat în continuarea vechea ordine, reproducând
comportamentele învățate și observate în familia de proveniență. (Silbermann 1995).
Schimbările survenite la nivelul spațiului bucătăriei după cel de al doilea Război Mondial au fost
mai degrabă de ordin tehnologic decât de percepție asupra spațiului. Conectarea la rețeaua de curent
electric a majorității locuințelor, precum și răspândirea modelului de „bucătărie incorporată” au
reprezentat cele mai importante evenimente din dezvoltarea acestui spațiu. Idealul asupra bucătăriei
fiind acela de curat, practic și ușor de întreținut, a determinat utilizarea unor materiale plastice pentru
mobilierul destinat bucătăriei. Deceniile, ce au urmat celui de al doilea Război Mondial, au determinat
dezvoltarea bucătăriei într-un spațiu multifuncțional. Prin folosirea intensă și funcțională a bucătăriei a
fost necesară apariția unor amenajări suplimentare, caracterizate printr-un consum crescând de aparate
electrocasnice, precum și o disponibilitate pentru investiții în remodelarea bucătăriei.
Legătura dintre multifuncționalitatea încăperilor și raportul economic-rațional s-a impus în
comportamentul indivizilor fată de locuire, dar și fată de mobilare, amenajare interioară. (Silbermann
1995). „Bucătăria incorporată” precursoare a mobilierului modular Mi se pare important să dedic
tipului de „bucătărie incorporată” un subcapitol special, deoarece ea reprezintă simbolul raționalizării
și funcționali zării acestui spațiu. Consider necesar să explic conceptul de „bucătărie incorporată”
pentru a familiariza cititorul cu specificitatea acestui model de bucătărie. Mobilierul este cel care
determină existenta „bucătăriei incorporate” prin aceea că este realizat de asemenea manieră încât să se
potrivească perfect în spațiu. Rafturile și elementele de mobilier singulare ce dominau bucătăriile
anterioare sunt înlocuite printr-o amenajare rațională a proceselor de muncă și printr-o mai bună
utilizare a spațiului disponibil. (www.wikipedia.de) Arhitecta Margarete Schütte-Lihotzky, cea care a
Pag.
UTM 521.7 021 ME
3
Mod № document. Semn. Data
elaborat și propus acest model, s-a inspirat de la bucătăriile vagoanelor restaurant, caracterizate printr-
o folosire eficientă a unui spațiu restrâns. Pentru prima dată aceste bucătării au fost introduse în noile
locuințe din Frankfurt, de aici și denumirea de „bucătării Frankfurt”. Argumentele, care au stat la baza
utilizării acestui model de bucătărie la scară largă în noile construcții, au luat în considerare atât
economiile financiare cât și pe cele de timp și spațiu.
Noua bucătărie urma să reducă din costurile pentru realizarea fizică, dar și din pierderile datorate unei
proaste amenajări. Scopul practic al „bucătăriei Frankfurt” era acela de a schimba percepția și
atitudinea fată de acest spațiu. Bucătăria nu mai trebuia privită ca un spațiu de locuit, ca un echivalent

„Bucătăria Frankfurt”, Margarete Schütte-Lihotzky

 al camerei de zi, ci mai degrabă ca un loc de muncă, funcțional construit pentru a facilita
îndeplinirea sarcinilor casnice. Aceasta a avut ca rezultat delimitarea bucătăriei de viața socială a
locuinței și izolarea ei printre încăperile cu funcție menajeră. (Silbermann 1995, p.20) Interesant de
observat este faptul că locuințele moderne păstrează în anumită măsură (mărimea și planul încăperii),
urmele „bucătăriei incorporate” din anii 1920. O explicație posibilă ar fi aceea că bucătăria anilor 1920
a reprezentat o inovație în ceea ce privește regândirea acestui spațiu pentru a maximiza utilizarea
resurselor existente. Ceea ce este observabil în locuințele actuale din „bucătăria incorporată” este un
amestec între funcționalitate și exprimare a propriului gust, de reprezentare a statusului și a concepției
aferente fată de bucătăria ideală. Mobilierul modular, care, pe de o parte, ascunde dotările specifice
bucătăriei, pe de alta, devine eticheta unui stil de viață modern, occidental, aparținând clasei
superioare. Bucătăria își pierde astfel funcția de spațiu destinat strict activităților casnice în favoarea
unui spațiu de intersecție între estetic și producție.
Reforma realizată prin intermediul „bucătăriei incorporate”, cu privire la raționalizarea
activităților, dar și la rolul femeii în cadrul gospodăriei, nu a avut efectele așteptate, referitor la
emanciparea femeilor prin eliberarea de o parte a sarcinilor casnice.
Câștigul de timp datorat noii bucătării nu s-a transformat în timp dedicat copiilor, ci a devenit, în
funcție de stratul social de proveniență, fie timp pentru angajarea femeii pe piața forței de muncă, fie
timp pentru îmbunătățirea relațiilor private dintre parteneri.
Din ideile anilor ´20 privind „bucătăria incorporată”, aspecte precum funcționalitatea sau
utilizarea eficientă a spațiului, au fost reproduse în noile designeri de bucătării, mai degrabă ca o
amintire a modelului inițial, decât ca o trăsătură definitorie. Ceea ce s-a menținut cu o oarecare
exactitate a fost principiul incorporării mobilei și a aparaturii în spațiul existent, precum și necesitatea
de a utila bucătăria cu toate dotările tehnice actuale. Cu toate acestea, elementele centrale ale
„bucătăriei Frankfurt”, acelea care o reprezentau ca un spațiu strict de lucru de dimensiuni mici,
standardizat până la nivelul unei configurații estetice, au dispărut din organizarea actuală a bucătăriei.
Producătorii actuali de bucătării propun acele modele, a căror caracteristică principală este cea de a
răspunde nevoilor de individualitate a omului contemporan. Chiar dacă funcționalitatea și costul
reprezintă în continuare un aspect important, clienții, cumpărătorii nu trebuie să perceapă că designul
bucătăriei este în contradicție cu nevoia de a avea un spațiu cu o atmosferă privată, confortabilă. În
aceste condiții, producătorii de bucătării se confruntă cu o dublă problemă. Pe de o parte, trebuie
realizat un model care să corespundă nevoii de individualitate, pe de altă parte, nu trebuie uitată
necesitatea de funcționalitate a bucătăriei. (Silbermann 1995)
Bucătăria între uni funcționalitate și multifuncționalitate

Pag.
UTM 521.7 021 ME
3
Mod № document. Semn. Data
 Un aspect central al dezvoltării bucătăriei, surprins și de către modelul „Frankfurt”, este
constituit prin procesul de delimitare funcțională a acestui spațiu, cel puțin la nivelul locuirii burgheze.
Astfel, bucătăria s-a transformat dintr-un spațiu multifuncțional, destinat unor activități diverse, într-
unul cu o funcție specifică. Acest proces nu a devenit vizibil doar la nivelul amenajării, prin
tehnologizarea și funcționali zarea bucătăriei, ci și la nivelul persoanelor care o utilizează, precum și la
nivelul activităților desfășurate de aceștia. Studiul dezvoltării bucătăriei se realizează pe două planuri
contradictorii, cel al „bucătăriei de lucru” și cel al „bucătăriei locuibile”. Cel dintâi model se
caracterizează prin accentuarea ergonomiei, funcționalității, curățeniei, bucătăria fiind concepută ca un
spațiu unifuncțional destinat strict preparării hranei. Cel de al doilea tip de bucătărie transcende această
uni funcționalitate, gătitul reprezentând doar una din activitățile desfășurate aici. Astfel, aspecte
sociale sunt cele care determină utilizarea bucătăriei, interacțiunile dintre membrii gospodăriei. În nici
una din celelalte încăperi ale locuinței nu se remarcă un asemenea conflict de funcții ca în bucătărie.
Toate celelalte încăperi sunt folosite corespunzător amenajării funcționale principale. (Silbermann
1995)
Dezvoltarea istorică și culturală a bucătărie a condus la începutul secolului XIX la o tot mai
puternică separare și tehnologizare a spațiului de locuit, punându-se accentul pe funcții specifice, lucru
vizibil în modul de organizare, amenajare și dotare al încăperilor. Separarea funcțională, în ceea ce
privește bucătăria de restul locuinței, s-a diminuat odată cu individualizarea tot mai puternică a
societății, astfel încât astăzi s-a ajuns la o bucătărie multifuncțională, deschisă și integrată în experiența
locuinței. Această nouă abordare a determinat anumite conflicte între vechea amenajare și mărime a
bucătăriei și nevoile cerute de noul model. Problematica aceasta a perceperii bucătăriei ca un spațiu
unifuncțional sau multifuncțional depinde nu doar de amenajare și mărime, ci și de numărul
încăperilor, de vârsta și numărul locatarilor, precum și de categoria socială, căreia îi aparțin.
Activitățile desfășurate în bucătărie corespund în mare parte concepției familiei asupra acestui spațiu și
a funcțiilor atribuite lui. Din observații personale am constat că utilizarea bucătăriei ca pe un spațiu
locuibil, confortabil depinde, pe de o parte, de dimensiunea locuinței, pe de altă parte, de „educația”
primită de indivizi în familia de organe, precum și de statusul acestora. Astfel, în locuințele cu un
număr redus de încăperi, bucătăria va servi drept un spațiu de desfășurare a unor activități adiacente
gătitului sau servirii mesei. Timpul petrecut aici va fi mai mare și în perioade diferite ale zilei, iar
interacțiunile dintre membrii familiei nu se vor rezuma la luarea mesei. Statusul indivizilor
influențează la rândul său percepția asupra bucătăriei. Astfel, persoanele în vârstă cu un nivel înalt de
educație, vor utiliza bucătăria doar în scopuri culinare, fiind deci un spațiu unifuncțional. La
categoriile de vârstă mai tinere, din observații personale, nu am putut stabili un anumit pattern de
utilizare a bucătăriei, funcțiile acesteia fiind inter relaționate cu mărimea locuinței. Am afirmat mai sus
că atribuirea funcțiilor bucătăriei depinde într-o oarecare măsură de statusul indivizilor, de aceea
 consider necesară elaborarea unor astfel de categorii sociale care să corespundă diferitelor conduite
vizavi de bucătărie și locuință. Aceste categorii sociale vor avea la bază o clasificare teoretică, pe
mărginea căreia voi construi propriul meu model, utilizând informațiile obținute în cadrul cercetării
empirice. Prin acest model doresc să verific dacă există o relație între stilul de locuire al indivizilor și
statusul acestora. Din observații personale, am concluzionat că categoria socială de proveniență
influențează raportarea indivizilor la spațiul de locuit, prin aceea că imprimă persoanelor aparținând
unei anumite clase sociale un comportament specific, un stil de viață propriu, diferit de cel manifestat
în cadrul altor categorii sociale.
Aspecte teoretice privind categoriile sociale și modul de plasare a indivizilor în ele
Pornind de la ideea că percepția indivizilor asupra bucătăriei depinde într-o oarecare măsură și
de clasa socială căreia îi aparțin, am decis ca fiind necesară abordarea acestui subiect într-un subcapitol
separat. În paragrafele ce urmează doresc să prezint aspectele elevate pentru acest studiu, ajungând
până la punctul de a elabora propria grilă de stabilire a categoriilor sociale în funcție de datele obținute
în cadrul cercetării. Punctul de pornire îl constituie segmentarea indivizilor în tradiționaliști, moderni
şi post-moderni, creând în final categorii sociale mai rafinate, mai precise, care să se subordoneze
acestora trei. Baza teoretică pentru realizarea acestui demers o constituie studiul lui Bogdan Voicu
România pseudo modernă. Spațiul valoric românesc este structurat între lipsurile unei modernizări
tehnologice nesusținute de una culturală, tendințele post-moderne fiind preluate prin contagiune de la
societățile vest europene. Instituțional și tehnologic, societatea românească a depășit faza de
tradiționalism și oscilează între orientări moderne și post-moderne. Tradiționalismul se menține în
sfera valorilor sociale, precum aversiunea fată de risc și credința în puterea explicativă a religiei.
Tensiunile acestei societăți oscilante se observă în atitudinea paradoxală a indivizilor de a recurge la
autoritatea statului asociată cu evitarea responsabilităților fată de acesta. (Voicu 2001).
Paragraful anterior reprezintă o descriere a României actuale confruntată cu incapacitatea de a se
înscrie pe o traiectorie a evoluției mentalitate și sociale, urmată și de statele Europei occidentale. Acest
lucru este observabil la nivelul populației, segmentată între valori tradiționale, moderne și
postmoderne, fapt ce demonstrează inconsistența dintre dezvoltarea tehnologică, adoptarea unor
standarde și stiluri de viață din exterior și gradul de deschidere și cultură al populației pentru ca această
transformare socială să-și găsească o bază de care să se ancoreze
Modernizarea a fost adusă de revoluția industrială, de raționalizarea vieții și a statului în general.
Contemporaneitatea a condus în societățile vestice la apariția unei societăți, cunoscută sub diferite
denumiri, cel mai adesea fiind denumită ca post-modernă. Noua societate se caracterizează prin
orientarea explicită a indivizilor către nevoi superioare, printr-o toleranță crescută și acceptarea
diversității stilurilor de viață, prin globalizare și prin resurgența guvernelor și comunităților locale și
Pag.
UTM 521.7 021 ME
3
Mod № document. Semn. Data
regionale. România nu a parcurs aceste etape de dezvoltare similar celorlalte state, datorită regimului
comunist și a viziunii acestuia privind strategiile de evoluție socială, economică şi culturală. Astfel,
trecerea de la socialism la capitalism s-a petrecut forțat, într-o societate nepregătită pentru noul stil de
viață. Pe de o parte, societatea românească a preluat și imitat comportamente post-moderne, pe de altă
parte, lipsurile materiale au determinat refugiul în valori tradiționale, în conduite conservatoare pentru
a minimiza incertitudinea existențială. (Voicu 2001).
Lumea post-modernă este o lume pestriță, cu o varietate de oameni neasemănători interacționând
unii cu alții. Relațiile sociale care se stabilesc sunt departe de normativitatea tradițională și modernă.
Diversitatea scade predictibilitatea mediului social, diminuând posibilitatea indivizilor de a-l controla.
Indiferent de gradul de dezvoltare al unei societăți, aceasta se confruntă cu problema controlării
riscului. Soluția găsită a fost cea a normalizării, a inculcării indivizilor, pe baza experienței acumulate
și a cunoștințelor, valori pentru a le conferi o orientare generală de reușită în viață în condițiile
minimizării riscului. Aceste strategii devin instituționalizate ca norme fundamentale, implicând valori
împărtășite de întreaga societate, ce conduc la o eficientă organizare a colectivității umane. Acest
proces este numit de Foucault normativi zare. (Voicu 2001).
În societatea tradițională, normativi zarea presupune minimizarea riscurilor prin intermediul unor
norme stricte ale societății (ierarhii sociale) sau al mediului natural (forțele divine). Modernitatea
înlocuiește aceste metode prin cunoașterea rațională ca mijloc de control al incertitudinilor date de
natură sau mediul social. Societatea post-modernă a modificat sensul raționalității, pe de o parte, prin
impunerea unor norme de toleranță și acceptare a diferențelor, pe de altă parte, printr-o redefinire a
scopurilor oamenilor. Indivizii nu mai sunt standardizați, ci extrem de diferiți, astfel încât acceptarea
diferențelor devine elementul cheie pentru menținerea echilibrului social și al controlului incertitudinii
(Voicu 2001).
Societatea românească contemporană este una de amestec, care încearcă să-și stabilească o
anumită identitate axiologică, în contextul tranziției de la o societate socialistă predictibilă la una
capitalistă marcată de insecuritatea materială, datorată unei dezvoltări economice inconsecvente.
Reacția firească a populației la aceste condiții se manifestă prin adoptarea unor comportamente
conservatoare, de minimizare a nesiguranței existențiale. Pe de altă parte, indivizii adopta și
comportamente moderne cu valorile asociate, însă sunt vizibile și influențele post-moderne, datorate
strict contactului cu societățile occidentale. (Voicu 2001).
Ideile precizate anterior au ca scop formarea unei imagini, pe de o parte, a ceea ce presupune
spațiul valoric în plan teoretic, pe de altă parte, cum se manifestă el la nivelul societății românești.
După cum reiese din ideile anterioare, indivizii se împart între tradiționalism, modernism și post-
modernism, uneori încadrându-se majoritar într-unul din aceste segmente, alteori dezvoltând un
comportament de amestec în funcție de situație. Aspectele prezentate sunt interesante pentru acest
studiu prin aceea că formează o bază pentru înțelegerea societății românești, din perspectiva valorilor
și principiilor pe care le antrenează în vederea menținerii echilibrului social. Este importantă
 cunoașterea sistemului valoric, deoarece el reprezintă un aspect de bază în structurarea conduitei
indivizilor, în alegerea unui stil de viață corespunzător valorilor împărtășite. Astfel, studiul asupra
percepției bucătăriei este strâns legat de opțiunea indivizilor pentru un anumit mod de trai. Plasarea
într-unul din segmentele tradițional, modern sau postmodern presupune și un mod de locuire, o
raportare la locuință specifică. Prin intermediul cercetării pe care o voi desfășura, voi încerca să
stabilesc care ar fi diferitele moduri de percepție și raportare la propria locuință și la bucătărie, precum
și relația dintre valorile însușite și stilul de viață.

Pag.
UTM 521.7 021 ME
3
Mod № document. Semn. Data
 2. Materialele utilizate la construcția unei bucătarii
Pentru a crea acest proiect, firma Euro mobil a apelat încă o data la versatilitatea materialului
HI-MACS, care si de aceasta data s-a adaptat perfect cerințelor amenajării acestei zone.

Ma
terialul HI-MACS a fost folosit la realizarea blatului de lucru cu chiuveta integrata si a blatului mesei,
in condițiile in care acest material este non omogen, igienic si foarte ușor de curățat. Dar pe lângă
aspectele tehnice si de igiena, si in raport cu viziunea creativa a arhitectului- Euro mobili a putut
produce astfel o suprafața cu un design fluid, de dimensiuni generoase si cu un aspect estetic deosebit.
Materialul HI-MACS este rezistent la căldura se curata folosind agenți obișnuiți de curățare,
ceea ce îl face materialul perfect pentru aceasta amenajare.

Re
alizarea curburii blatului prin care se face trecerea de la blatul de lucru la blatul mesei a fost posibila
datorita proprietății materialului HI-MACS de a se termofor mă. Aceasta caracteristica permite
experimentarea cu un număr infinit de forme si pentru a crea nenumărate efecte geometrice spațiale.
Pe lângă plăcile de HI-MACS de 12 mm, culoarea „ Alpine White", utilizate in acest proiect,
acest material este disponibil in peste 100 de culori si 4 tipuri de grosime din care se pot alege
variantele optime in funcție de cerințe si aspect.
 Corpurile IT-IS sunt modulare, se pot folosi in orice tip de spațiu, îndeplinind orice tip de cerințe
funcționale sau estetice, gratie simplității liniilor sale geometrice.
Varietatea combinațiilor posibile rezulta in crearea unei bucătarii cu un aspect dinamic, dar si
multifuncțional- îndeplinind o gama larga de necesitați.
Bucătăria, ce a fost recent prezentata la Trienala de la Milano in cadrul unui eveniment
exclusiv, a fost expusa la Fabrica de la Vapore in cadrul ultimului eveniment Salone de la Mobile, in
zona standului Zalf and Desiree, având blatul recepției, soclul șemineului, precum si mesele realizate
integral din HI-MACS.
HI-MACS® este un produs de cea mai înalta calitate, inert si ecologic. Versatilitatea sa permite
fabricatorilor si designerilor sa modeleze si sa transforme ideile proprii in realitate cu posibilități
dincolo de cele oferite de către materialele tradiționale utilizate in lumea arhitecturii si designului.
Grupuri dintre cele mai prestigioase au adoptat acest produs ce se pretează celor mai solicitante nevoi
datorita caracteristicilor sale extraordinare; este complet nepăros, are cel mai înalt nivel de durabilitate
si astfel își păstrează aspectul in timp. Are de asemenea grosime uniforma permițând realizarea de
îmbinări imperceptibile.
Ușor de prelucrat, HI-MACS®, cu excelentele sale proprietăți de termofor abilitate, va permite sa
adaptați materialul formei dorite si sa puneți in practica o infinitate de idei. HI-MACS® este sinonim
cu cea mai înalta calitate mulțumita unui proces de fabricație care este unul dintre cele mai inovative.
Având in compoziție cele mai fine materii prime, acesta da naștere unor produse mai dure, mai plane si
mai rezistente. Pag.
UTM 521.7 021 ME
3
Mod № document. Semn. Data
 3. ANALIZA ANALOGILOR
3.1. Analiză certificate Design

1. ANALIZA ANALOGILOR
1.1. Analiză certificate Design
 3.2. Analiză produse de firmă

Pag.
UTM 521.7 021 ME
3
Mod № document. Semn. Data
 Pag.
UTM 521.7 021 ME
3
Mod № document. Semn. Data
 Pag.
UTM 521.7 021 ME
3
Mod № document. Semn. Data
 2. ARGUMENTAREA VARIANTEI PROPUSE
Descriere produs
Una dintre provocările căreia au trebuit sa-i răspundă designerii de mobilier modern pentru
bucătărie a fost si cea impusa de evoluția tehnologica, fenomen reflectat in modificarea radicala a
aparatelor electrocasnice. A apărut nevoia integrării lor cat mai firești, astfel încât ansamblul obținut sa
aibă coerenta funcționala si imaginea sa fie una unitara din punct de vedere estetic si stilistic. Modelele
de mobilier de bucătărie pe care vi le propun au fost realizat pornind de la aceste principii, așa cum
puteți vedea si in cazul ansamblului Klip.

MOBILIER BUCATARIE KLIP

Mobila de bucătărie Klip in varianta standard: PAL melaminat nuanța Alb Perlat 101PE si Stejar
Cantori 6395 Kronopan, de 18 mm grosime, canturi ABS plastifiate, blat termorezistent 28 mm
grosime nuanța Alb Perlat 101 Kronospan, balamale FGV (deschidere cu mânere la toate ușile),
glisiere FGV normale, plinta pal alb la picioare, înălțător aluminiu la blat, șina cu elemente de agățare
Blum la suspendate.
 Mobila de bucătărie Klip in varianta Premium: PAL melaminat nuanța Alb Perlat 101PE si Stejar
Cantori 6395 Kronopan, de 18 mm grosime, canturi ABS plastifiate, blat termorezistent 38 mm
grosime nuanța Alb Perlat 101 Kronospan, balamale Blum cu TipOn (deschidere prim împingere, fără
mânere), glisiere Tandem cu Blumotion (deschidere prin împingere, fără mânere), plinta PVC nuanța
gri aluminiu la picioare, înălțător aluminiu la blat, șina cu elemente de agățare Blum la suspendate.

Pag.
UTM 521.7 021 ME
3
Mod № document. Semn. Data
 Pag.
UTM 521.7 021 ME
3
Mod № document. Semn. Data
 2112 / FS / 06.0 / A / 1 / P /
Referință Se completează de către AGEPI
solicitantului/reprezentantului: Registratura AGEPI intrare: Registrul cererilor de înregistrare a
desenelor și modelelor industriale

Nr. Nr. (21) Nr. depozit

Data Data (22) Data depozit

Către AGENŢIA DE STAT PENTRU PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
A REPUBLICII MOLDOVA
Str. Andrei Doga nr. 24, bloc 1, MD-2024, Chișinău, Republica Moldova, tel.: (37322) 40-05-06,
fax: 43-85-08
CERERE DE ÎNREGISTRARE A
DESENULUI SAU MODELULUI INDUSTRIAL
Cererea se va completa în 3 exemplare dactilografiate
I. (71) SOLICITANT (nume şi prenume sau denumire completă, adresă, Numărul de
telefon și fax cu prefixul zonei, e-mail) identificare de stat
unic (IDNO/IDNP)
Ursu Vasilii Constantin, or. Călărași str. Ștefan Cel Mare 73
Cod țară conform

normei ST. 3 OMPI

persoană juridică persoană fizică

alți solicitanți sunt prezentați în anexă

II. (74) REPREZENTANT (nume şi prenume, adresă, telefon și fax cu prefixul zonei și nr. procurii, e-
mail)
Ursu Vasilii Constantin, or. Călărași str. Ștefan Cel Mare 73
mandatar autorizat altă persoană
III. ADRESA PENTRU CORESPONDENŢĂ (numele, prenumele persoanei de contact, adresă,
telefon și fax cu prefixul zonei, e-mail)
Ursu Vasilii Constantin, or. Călărași str. Ștefan Cel Mare 73
IV. SOLICIT în baza Legii nr. 161/2007 art. _______________________ eliberarea pe numele meu a
unui certificat de înregistrare a desenului sau modelului industrial pe care îl consider nou cu:
(54) indicarea produsului: Mobilier pentru bucătărie
(51) clasa conform LOC(9): 9
(57) culorile revendicate: Alb, Negru
(28) numărul total de desene și modele industriale:1
V. PRIORITATE INVOCATĂ:
(33) Țara R.Moldova (32) Data 10.01.2015. (31) Nr. 9
(23) (locul, data, denumirea expoziției)
alte priorități invocate sunt prezentate în anexă
VI. (62) Cererea este DIVIZIONARĂ din cererea cu:
nr. depozit:88 data depozit: 10.01.2015.
VII. (55) REPREZENTAREA DESENULUI/MODELULUI INDUSTRIAL:
Alte reproduceri sunt prezentate în anexă

26
 2112 / FS / 06.0 / A / 1 / P /
VIII. DECLAR că AUTORUL:
a) renunță a fi menționat în cerere
b) este persoana jos menționată
c) renunță a fi menționat la publicare, în certificat
Eu, subsemnatul
Nr. (72) Numele și prenumele, Adresa completă, numărul de identificare de Semnătura
crt. cod țară conform normei ST. 3 OMPI stat unic (IDNP) autorului
1. Ursu Vasilii Constantin Or. Călărași str. Ștefan Cel Mare 73
îmi asum responsabilitate conform art. 1853 al Codului Penal al Republicii Moldova şi declar în mod
solemn, pe propria răspundere, că desenul sau modelul industrial ce face obiectul cererii este realizat prin
munca mea creatoare.
IX. (46) SOLICIT amânarea publicării
X. DOCUMENTE DEPUSE:
Nr. Nr. ex. Nr. Nr.
file file ex.
- formularul cererii - procura
- reprezentările grafice - certificatul de prioritate
se anexează: - contractul de cesiune pentru
- descrierea invocarea priorității
- desenul tehnic - scrisoare de acord
- fișa de confecționare alte documente:
- dovada de plată a taxei -
- dovada de înlesnire -
XI. Semnătura solicitantului(ţilor)/reprezentan- XII. a) Persoana care a prezentat cererea, alta decât
tului (numele în clar): solicitantul(ții), reprezentantul (numele complet, actul
de identitate):

b) Semnătura persoanei care a recepționat cererea

la AGEPI (numele în clar):
Ursu Vasilii Constantin
XIII. Registratura AGEPI ieșire:

Nr.

Data: 10.01.2015. Data

Anexă
VII. (55) REPREZENTAREA DESENULUI/MODELULUI INDUSTRIAL:

Semnătura solicitantului(ţilor)/reprezentantului (numele în clar): Data

28
2112 / FS / 06.0 / A / 1 / P /