Zara

1) Curs istoric
Zara este o companie de vanzare cu amănuntul, un lanţ de magazine de imbrăcăminte ce

aparţine grupului spaniol Inditex, grup care posedă de asemenea mărcile Pull & Bear,

Massimo Dutti, Bershka, Stradivarius, Oysho și Uterque Clas . Firma işi are sediul principal

in oraşul spaniol La Coruna şi a fost fundată in 1975 de Amancio Ortega și Rosalia Mera.

Zara este distribuitorul de haine care inregistrează cele mai mari creşteri, cu 899 de magazine

in 62 de ţări si cu un nou magazin deschis la fiecare trei săptamani.

Se pretinde că Zara are nevoie de doar două săptămani, pentru a dezvolta un produs nou

și să il trimită in magazine, comparativ cu media de șase luni in industrie și lansează in jur de

10.000 de modele noi in fiecare an. Zara a rezistat trendului de mutare a producției in țările

mai puțin dezvoltate. Poate că strategia sa cea mai neobișnuit a fost politica de zero

publicitate, compania preferand să investească un procent din venituri, in deschiderea de noi

magazine in loc. Acest lucru a dezvoltat ideea că Zara ar „copia moda” și ar face produse low

cost.

In anul 2012, Zara era cel mai mare retailer de imbrăcăminte de pe piața locală, cu

vanzări de 58 de milioane de euro in 2010. Afacerile retailerului spaniol de modă Inditex in

Romania, unde deține 98 de magazine sub brandurile Zara, Zara Home, Bershka, Pull&Bear,

Stradivarius, Oysho și Massimo Dutti, au ajuns la peste 175 de milioane euro anul trecut, iar

profitul a insumat aproape 25 de milioane euro. Inditex a obținut anul trecut pe piața locală o

cifră de afaceri cumulată de 776,5 milioane lei (175,7 milioane euro), cu circa 16% mai mare

comparativ cu 2012, cand s-a situat la 671 milioane lei (150,6 milioane euro), și un profit net

in creștere cu 12%, de la 97,2 milioane lei (21,8 milioane euro) la 109 milioane lei (24,7

milioane euro).

Aproape jumătate din business și profit a fost generat de cele 21 de magazine Zara, care

au inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 377,3 milioane lei (85,4 milioane euro), cu
 13,5% mai mare decat in 2012, și un profit net de 54,3 milioane lei (12,3 milioane euro), in

creștere cu 5,6%.

La nivel mondial, Inditex este prezent in aproape 90 de state cu o rețea de 6.340 de

magazine si a avut in 2013 vanzări de 16,7 miliarde euro și un profit net de 2,4 miliarde euro.

Conceptul firmei Zara este să vandă articole la preţuri accesibile, copiind modelele marilor

branduri de modă internaţionale. Zara a devenit o marcă care se exporta masiv in străinătate.

Misiunea companiei Zara este aceea de a incanta consumatorii cu lucruri noi din această

cauză firma işi reinnoieşte colecţia aproape in fiecare lună. Hainele dispar la fel de repede

cum apar pe rafturi. Această strategie este rezultatul voinţei lui Amancio, care a ştiutmereu să

se adapteze ultimelor tendinţe. Astfel, reinnoind mereu modelele şi aprovizionand vechile

colecţii, firma estimează că le poate oricand propune clienţilor ultimele tendinţe fără a-i fi

frică de un eşec comercial pentru că o linie care nu ii place publicului, va fi inlocuită cateva

săptămani mai tarziu. In plus, fiecare piesă iese din fabrici in 10.000-15.000 exemplare.

Limitandu-şi producţia, Zara tinde să se reinventeze mereu şi le propune clienţilor săi o

oarecare exclusivitate. Colecţiile, dacă sunt numeroase, sunt totuși imprăştiate pe tot globul.

Marca are in subordine mai mult de 200 de designeri : ei cercetează noile tendinţe, analizează

vanzările fiecărei piese propuse clienţilor, creează noile colecţii. Mai mult de 30.000 de

modele ies in fiecare an de pe birourile mărcii.

Zara propune colecţii de haine pentru bărbaţi, femei, copii, lenjerie, accesorii, incalţăminte.

Firma a profitat in special din faptul că a introdus elastanul in hainele mulate. De curand,

firma şi-a lansat colecţia de decor interior – Zara Home.

Sisteme de identitate :
Identitatea vizuală reprezintă una dintre cele mai importante elemente ce definesc imaginea unei
companii,atât în mediul online, cât i în mediul real. Identitatea ș unei companii ar trebui să fie cât se
poate de originală, reprezentativă, vizibilă i ș memorabilă deoarece reprezintă un mijloc de
comunicare cu pia ă - prin intermediul ț tuturor păr ilor componente (logo, carte vizită, plic
personalizat, mapa prezentare etc) cu ț aceea i intensitate. Fiecare dintre aceste elemente îl ajută pe
consumator să identifice ș u or un produs sau o companie, îi oferă un avantaj în raport cu celelalte
 de pe pia ă, ș ț contribuind la succesul unei companii. În cele mai multe cazuri, identitatea se
formează în jurul dispozitivelor vizuale folosite în companie, reglementate printr-un set de
recomandări. Aceste recomandări, care alcătuiesc identitatea de obicei, coordonează cum se aplică
identitatea prin diverse medii, folosind palete de culori aprobate, fonturi, machete, măsurători etc..
Prin aceste recomandări se asigură că identitatea companiei se păstrează coerent, iar la rândul sau,
identitatea, permite brandului să fie recunoscut. Identitatea sau imaginea unei companii este
formată din mai multe dispozitive vizuale, cum ar fi: un logo, stationary, marketing colateral,
produse i ambalaje, apparel ș design, mesaje i ac iuni, alte tipuri de comunicare, orice este vizual i
reprezintă ș ț ș activitatea. Toate aceste elemente vizuale alcătuiesc identitatea i sprijină brandul că
un ș întreg. Logo-ul, cu toate acestea, reprezintă identitatea vizuală că marca sub formă unui semn
de identificare. Acest semn este avatarul i simbolul afacerii că întreg

Logo ( pun poza)

Sisteme de valori :
Strategia brandului ZARA
In 2017, Zara a fost clasata pe locul 24 pentru consultanta, in lista Interbrand a celor mai mari
branduri din lume. Valorile fundamentale ale ZARA se gasesc in patru termeni simpli:
frumusete, claritate, functionalitate si durabilitate.

Secretul succesului ZARA a fost in mare masura determinat de capacitatea sa de a tine pasul cu
tendintele de moda in continua schimbare si de a le prezenta in colectiile sale o foarte mica
intarziere. Inca de la inceput, ZARA a gasit un decalaj semnificativ pe piata pe care putinele
marci de imbracaminte le-au abordat efectiv. Acest lucru a fost pentru a tine pasul cu ultimele
tendinte in moda, dar ofera colectii de imbracaminte, care sunt o combinatie de inalta calitate si
accesibilitate. Brandul urmareste schimbarile in moda si se dezvolta in fiecare colt al lumii.
Bazat pe ultimele trenduri, creeaza un nou design si le raspandeste in magazine intr-o
saptamana sau doua. In comparatie uriasa, pentru majoritatea celorlalte marci de moda ar
dura aproape sase luni pentru a introduce noi modele si colectii pe piata.
Zara se concentreaza asupra clientului si se afla in inaltimea succesului pe care l-a atins astazi.
Este o poveste fascinanta despre cum Zara co-creeaza produsele folosind la maximum
potentialul clientilor sai. In 2015, o femeie pe nume Miko a intrat intr-un magazin Zara in Tokyo
si a intrebat un angajat de o esarfa roz, iar magazinul nu detinea acest produs. Acelasi lucru s-a
intamplat aproape simultan si pentru Michelle in Torino, pentru Elaine in San Francisco si
pentru Giselle in Frankfurt, care au intrat in magazinele Zara si au intrebat de esarfe roz. Au
parasit magazinul fara nicio esarfa – o experienta pe care multi alti fani Zara au intalnit-o la
nivel global in diferite magazine Zara in urmatoarele cateva zile.

7 zile mai tarziu, mai mult de 2,000 de magazine ZARA au inceput sa vanda esarfe roz la nivel
global. 500,000 de esarfe roz au fost expediate. Au ramas fara stocuri in 3 zile. Cum s-a
intamplat o astfel de stocare fulgeratoare de esarfe roz?

Unul dintre secretele succesului Zara este faptul ca brandul instruieste si desemneaza angajatii
si managerii magazinului sa fie deosebit de sensibili la nevoile si dorintele clientilor de cum
acestia intra in magazin. Poate ca aceasta este reteta succesului pentru orice alt magazin de o
asemenea anvergura.

SIGLA ( poza)
Misiunea si viziunea

Declarația de misiune: “Prin modelul de afaceri Zara, avem

scopul de a contribui la dezvoltarea durabilă a societății și cea a
mediului cu care interacționează.”
Misiunea companiei Zara este aceea de a încânta consumatorii cu lucruri noi din această
cauză firma îşi reînnoieşte colecţia aproape în fiecare lună. Hainele dispar la fel de repede
 cum apar pe rafturi. Această strategie este rezultatul voinţei lui Amancio, care a
ştiutmereu să
se adapteze ultimelor tendinţe. Astfel, reînnoind mereu modelele şi aprovizionând vechile
colecţii, firma estimează că le poate oricând propune clienţilor ultimele tendinţe fără a-i fi
frică de un eşec comercial pentru că o linie care nu îi place publicului, va fi înlocuită
câteva
săptămâni mai târziu. În plus, fiecare piesă iese din fabrici în 10.000-15.000 exemplare.
Limitându-şi producţia, Zara tinde să se reinventeze mereu şi le propune clienţilor săi o
oarecare exclusivitate. Colecţiile, dacă sunt numeroase, sunt totuși împrăştiate pe tot
globul.
Marca are în subordine mai mult de 200 de designeri : ei cercetează noile tendinţe,
analizează
vânzările fiecărei piese propuse clienţilor, creează noile colecţii. Mai mult de 30.000 de
modele ies în fiecare an de pe birourile mărcii.
Zara propune colecţii de haine pentru bărbaţi, femei, copii, lenjerie, accesorii,
încalţăminte.
Firma a profitat în special din faptul că a introdus elastanul în hainele mulate. De curând,
firma şi-a lansat colecţia de decor interior – Zara Home

Viziunea
Viziunea organizației: “Zara se angajează să satisfacă dorințele clienților noștri. Ca
rezultat, avem angajamentul de a inova continuu afacerea noastră pentru a îmbunătăți experiența
dumneavoastră. Avem promisiunea de a oferi noi modele realizate din materiale de calitate, care
sunt accesibile.”
Strategia de marketing a firmei Zara se concentrează pe varietatea produsului,
viteza pe piață și plasarea magazinelor. Este de asemenea notabil și ceea ce exclude. Zara nu face
publicitate in modul tradițional. Singurele reclame cu privire la magazinele Zara sunt plasate de
centrele comerciale pentru a atrage clienți. Zara, de fapt întregul grup Inditex a reușit să se
impună printr-o strategie inedita nefăcând tot ceea ce au facut și fac și în prezent competitorii lor.
 Zara adoptă strategia de dezvoltare a pieței, primul său obiectiv fiind intrarea pe
piața în țările dezvoltate din Asia. Zara vizează piața asiatică, în speranța că va genera mai mult
profit de pe această piață promițătoare. Nu numai că aplică dezvoltarea pieței, însă, Zara aplică,
de asemenea, strategia de piața de penetrare, în special pe piețele europene și americane

Concurentii

In timp ce, in majoritatea piețelor, Inditex intra in competiție cu retailerii locali, analiștii
considerau principalii săi competitori de mărime comparabilă:The Gap, H&M şi
Benetton.
Toţi trei aveau integrare verticală mai redusă decat Zara, care realiza intern majoritatea
producţiei şi deţinea majoritatea magazinelor. The Gap şi H&M, care erau primii doi
retaileri
mondiali pe domeniul imbrăcămintei, inaintea lui Inditex, deţineau majoritatea
magazinelor,
insă subcontractau toată producţia. Dimpotrivă, Benetton investise puternic in producţie,
insă
oferea licențe pentru deschiderea de magazine. Pe de altă parte, cei trei competitori
erau poziţionaţi in mod diferit din punct de vedere al produselor in raport cu lanţurile
Inditex.
In ciuda faptului că Zara nu are campanii publicitare și nici nu a folosit vreodată vedete
pentru promovare a reușit să surclaseze leaderul mondial retailerul GAP și leaderul
european
H&M. In ultimii patru ani, vanzările firmei americane GAP au fost in scădere, pentru că
retailerul nu a reușit să atragă clienții tineri. La nivel global, Gap are 3.100 de magazine
și are
peste 150.000 de angajați. In luna iulie, vanzările magazinelor Gap au scăzut cu 11%,
mult
mai mult decat estimaseră analiștii. Vanzările totale ale grupului Gap, pentru aceeași
 perioadă, au scăzut cu 5%, de la 1,05 miliarde de dolari (698 milioane de euro) pană la
998 milioane de dolari(663 milioane de euro)
Grupul spaniol Inditex, cel mai mare jucător din retailul de imbrăcăminte local a anunțat
in 2011 extinderea rețelelor de magazine. Decizia celor de la Inditex vine intr-un moment
in
care işi face intrarea pe piaţă unul dintre principalii competitori direcți, grupul suedez
H&M,
fiind al treilea mare retailer de imbrăcăminte la nivel mondial, după grupul
american Gap și Inditex din Spania. Compania a deschis primul magazin in Romania pe
25
martie 2011, in centrul comercial AFI Palace Cotroceni. Pană in noiembrie 2011, H&M a
deschis 8 magazine, dintre care cinci in București (in AFI Palace Cotroceni, Unirea
Shopping
Center, Băneasa Shopping City, Plaza Romania și București Mall) și trei in țară,
in Brașov, Cluj, Timișoara și Iași. In noiembrie 2013, numărul magazinelor a ajuns la 28
iar
numărul angajaților la 700.
H&M este un concurent direct și puternic pentru compania Inditex, respectiv pentru firma
Zara, avand in 2011 o cifră de afaceri de 37 milioane de euro iar in 2013 ajungand la o
cifră
de afaceri de 101 milioane de euro.
Giganţii străini H&M, Inditex (proprietarul Zara) şi C&A au ajuns in cinci ani la afaceri
de 350 de milioane de euro cu peste 150 de magazine, faţă de vanzări de 50 de milioane
de
euro in 2008 din 20 de magazine. Vanzările H&M, Inditex - proprietarul Zara - şi C&A
au
depăşit in anul 2013 350 de milioane de euro, in creştere cu 40% comparativ cu 2012 pe
fondul expansiunii şi a faptului că in lumea locală a modei romanii sunt foarte atenţi la
branduri. Astfel, in ultimii cinci ani de criză, intr-o perioadă in care consumul s-a
contractat
cu peste 15%, cele trei branduri au deschis magazine noi şi au crescut constant fiind in
 permanen ă o puternică concuren ă intre cele trei mari companii ț ț de retail de
imbrăcăminte.
Alte exemple de concurenți indirecți ar fi: Kenvelo, Benetton Group, Camaieu, Mango,
New Yorker, Takko, Steilmann, Nike, Adidas și așa mai departe. Toate acestea sunt
retailuri
specializate in vanzarea de imbrăcăminte, incălțăminte și accesorii ajungand să se
poziționeze
printre competitorii firmei Zara, doar ca avand o cifră de afaceri mai scazută comparativ
cu
compania Inditex, nu sunt o amenințare puternică pe piață deoarece fiecare companie se
adresează unui timp de cumpărător, chiar dacă toate au, mai mult sau mai puțin, aceeași
gamă
de produse intr-un fel sau altul se diferențiază intre ele.
Avand in vedere că Inditex este cel mai mare jucator din retailul de moda local a trebuit
să iși mențină poziția chiar dacă se anunțau lansarea unor companii ca si posibili
competitori
pentru Inditex.

Portofoliul de produse
Zara este un retailer de haine si accesorii, de origine spaniola, localizat in Arteixo,
Galicia. Zara a fost fondat in 1975 si este membra a grupului Inditex, alaturi de Massimo Dutti,
Pull and Bear, Stradivarius si Bershka. Din 2007, Zara are atat imbracaminte pentru femei cat si
pentru barbati, fiecare fiind divizate in subcategorii. Zara reprezinta un model de afacere de
success care a reusit sa se extinda si sa se completeze cu brand-uri de calitate la preturi accesibile
„Zara” e un brand spaniol de haine si accesorii care a reusit sa cucereasca toata Europa, dar nu
numai. Colectiile „Zara” pun la dispozitie haine si accesorii cu un design atent realizat, dupa cum
afirma insasi creatorii, inspirat din necesitatile si stilul de viata a femeilor, barbatilor si a copiilor
din ziua de azi. Zara este prezenta in 64 de tari cu o retea de 1031 de magazine amplasate in
zonele privilegiate din principalele orase. Aceasta prezenta internationala permite a concluziona
ca nu exista frontiere care sa impiedice impartasirea aceluiasi stil vestimentar. Sistemul de
afaceri este foarte diferit, Zara fabricându-şi intern majoritatea produselor. Designerii Zara
urmăresc în mod continuu preferinţele clienţilor şi plaseaza comenzi la furnizorii interni şi
externi. Aproximativ 11.000 de modele distincte sunt produse pe parcursul unui an – mai multe
sute de mii de coduri de produs, având în vedere varietăţile de culoare, material şi mărimi –
comparativ cu 2000-4000 de coduri pentru principalii competitori. Producţia se realiza în loturi
mici, cu intergrare verticală a producţiei pentru sortimentele cele mai dependente de timp.
Scurtand ciclul de viata al produsului se obtine un succes insemnat privind intampinarea
preferintelor clientului. Daca un model nu se vine conform asteptarilor intro perioada de o
saptamana, acesta este retras din magazine si crearea unui model nou este prioritara. Nici un
model nu ramane expus in magazin mai mult de patru saptamani, ceea ce incurajeaza clientii
fideli ai Zara sa viziteze magazinele cat mai des. In portofoliul de produse se includ: costume
formale si clasice pana la camasi si topuri tineresti si actuale ,jeansi, camasi, costume, cravate,
fuste, bluze, pulovere, curele, genti, genti de mana, ochelari de soare, palarii, fulare, esarfe si
multe altele.

Analiza micromediului
Clientul :
Segmentarea clienților pentru magazinul Zara poate fi descrisă de principiile de
segmentare
demografică. Clientul țintă este, de obicei, in varstă de 18-40, cu un venit mediu spre
ridicat.
Ca parte a tendințelor spre modă pe care le are consumatorul, acestea fiind de obicei la un
nivel ridicat. Dar Zara nu numai din punct de vedere demografic iși segmentează
obiectivele
asupra clien ilor ci produsele lor sunt proiectate pe o vizualizare psihologică ț bazată pe
stilul
de viață agitat a clienților, ceea ce inseamnă că aceștia sunt, de obicei persoane ocupate
sau
au activități intense, toate acestea combinandu-se cu tactica Zara, care face clientul să
 cumpere din instinct.
Punctul de plecare pentru toate activitățile Zara se orientează pe un model de afaceri care
alcătuiește un brand orientat spre client. Oferă servicii excelente clienților și sunt
frecvente
campaniile organizate pentru a colecta opinia cumpărătorilor. Aici se intalnesc punctele
intre
client și oferta de modă Zara. Pentru a nu plăti milioane de dolari pentru publicitate, Zara
iși
localizează magazinele sale in locuri orietante spre client ( de exemplu Zara se află in
centru
orașului Manchester intr-o zonă populată de eventuali cumpărători).
Avand o tactică bine pusă la punct pentru atragerea clienților, Zara scoate pe piață
produse
noi de două ori pe săptămană apoi vitrinele sunt intotdeauna atrăgătoare , acest lucru
făcand
ca și clienții să viziteze magazinul pentru a se pune la punct cu noile tendințe și pentru a-
și
achiziționa cat mai multe lucruri moderne. Statisticile Zara arată că in medie același
cumpărător vine de 17 ori pe săptămană in magazin.
Colectiile „Zara” pun la dispozitie haine si accesorii cu un design atent realizat, după
cum afirma insăși creatorii, inspirat din necesitațile și stilul de viață a femeilor, bărbaților
și a
copiilor din ziua de azi.

Distribuitori
Magazinele Zara funcţionau atat ca imaginea companiei in lume, cat şi casurse de
informaţii. De obicei, magazinele erau localizate in locaţii extrem de vizibile, de multe
ori
 pestrăzile comerciale de pe pieţele locale (de ex., Champs Elysees la Paris, Regent Street
la
Londra şi FifthAvenue la New York) sau in centre comerciale premium. Iniţial, Zara
achiziţionase multe dintre locaţiile in care erau situate magazinele, in special in Spania,
insă,
de la mijlocul anilor 1990, a preferat contracte de inchiriere pe termen lung (de la 10 la
20 de
ani), cu excepţia cazurilor in care achiziţia era necesară pentru a asigura accesul la o
locaţie
extrem de atractivă. Balanţa contabilă a Inditex evalua proprietăţile deţinute (majoritatea
magazine Zara) la aproximativ 400 milioane EUR pe baza unor costuri istorice, insă unii
analişti estimau că valoarea de piaţă a acestor locaţii putea să fie de patru-cinci ori mai
mare.
Zara gestiona in mod activ portofoliul de magazine. Uneori, magazinele erau mutate ca
răspuns la evoluţia zonelor comerciale şi a diagramelor de trafic. Mai frecvent,
magazinele
mai vechi şi mai mici puteau fi relocate şi modernizate in acelaşi timp (de obicei, extinse)
in
locaţii mai noi şi mai potrivite. Mărimea medie a magazinelor a crescut in mod constant
pe
măsură ce Zara şi-a imbunătăţit capacitatea de a atrage clienţii. Prin urmare, in timp ce
mărimea medie a magazinelor Zara de la inceputul anului fiscal 2001 era de 910 mp,
mărimea medie a magazinelor deschise pe parcursul anului era de 1376 mp. Mai mult,
Zara a
investit mai mult şi mai frecvent decat competitorii in schimbarea mobilierului din
magazine,
magazinele vechi fiind modernizate o dată la 3-4 ani.

Furnizorii
 Designerii Zara urmăreau in mod continuu preferinţele clienţilor şi plasau comenzi la
furnizorii interni şi externi. Giganții fast-fashion, precum Zara, sunt preocupați de
fabricarea
hainelor pe bandă rulantă, iar acest scop „scuză” calitatea proastă a produselor.
Cumpărătorilor li se satisface dorința de a se innoi la un preț scăzut din varietatea largă
din
care să aleagă, iar faptul că haina este aruncată după cateva spălări, nu-i preocupă prea
mult.
Cele mai multe dintre hainele pe care le purtăm sunt făcute din fibre sintetice, pe bază de
petrol, iar pentru a se descompune, acestea au nevoie de zeci de ani. Aproximativ 11.000
de
modele distincte erau produse pe parcursul unui an – mai multe sute de mii de coduri de
produs.
Producţia se realiza in loturi mici, cu integrare verticală a producţiei pentru sortimentele
cele mai dependente de timp. Atat producţia internă, cat şi cea externă era livrată in
centrul de
distribuţie global al Zara. De două ori pe săptămană, produsele erau expediate direct de la
centrul de distribuţie către magazine atractive şi bine localizate, eliminand nevoia de a
crea depozite şi de reducere a dimensiunii stocurilor din magazine. Integrarea verticală a
ajutat la reducerea tendinţei ca fluctuaţiile in cererea clienţilor să fie amplificată atunci
cand
era transmisă către lanţul de aprovizionare.Şi mai important, Zara era capabilă să creeze
un design şi să
plaseze produsele in magazine in interval de 4-5 săptămani in cazul unui design complet
nou şi in
termen de două săptămani in cazul modificărilor (sau reconstituirii stocului de marfă)
pentru
produsele curente. Prin contrast, modelul tradiţional dinaceastă industrie presupune
cicluri de pană
 la şase luni pentru design şi trei luni pentru producţie.
Fiecare dintre cele trei linii de produse ale Zara – pentru femei, bărbaţi şi copii – avea o
echipă de creaţie formată din designeri, specialişti in achiziţii şi personal de dezvoltare a
produselor. Echipele de creaţie lucrau in mod simultan atat pe produse pentru sezonul
curent,
creand o variaţie constantă, extinzand liniile de produse care se bucurau de succes şi
continuand dezvoltarea in cadrul sezonului, cat şi pe produse pentru sezonul şi anul
următor,
selectand materiale şi mixul de produse care urmau să constituie baza unei colecţii
iniţiale.
Top managementul a accentual faptul că, in loc să fie conduse de mari maeştri,
organigrama
echipei de design era foarte aplatizată şi se concentra pe o atentă interpretare a tendinţelor
de
pe podiumurile de prezentare, dintre cele care se pretau pieţei largi. Zara crea, in fiecare
an,
două colecţii de bază, care erau plasate in sezoanele de toamnă / iarnă şi primăvară / vară,
incepand cu iulie, respectiv ianuarie. Designerii Zara participau la targuri de modă şi
parade
de modă tip pret-a-porter desfăşurate la Paris, New York, Londra şi Milano, analizau
cataloagele colecţiilor oferite de mărcile de lux şi lucrau cu managerii magazinelor in
vederea
realizării schiţelor iniţiale cu aproximativ nouă luni inaintea inceperii unui sezon. Apoi,
designerii selectau materialele şi alte elemente. In mod simultan, se determina preţul
relativ la
care produsul va fi vandut, ghidand dezvoltarea ulterioară a mostrelor. Mostrele erau
pregătite
şi prezentate angajaţilor de la aprovizionări şi de la dezvoltarea de produse, iar procesul
de
selecţie incepea. Pe măsură ce colecţia prindea contur, personalul de la achiziţii identifica
 cerinţele producţiei, decidea dacă un element putea fi asigurat intern sau prin outsourcing
şi
stabilea un program pentru a se asigura că, la inceputul sezonului de vanzări, colecţia
iniţială
ajungea in magazine. Procesul de adaptare la tendinţe şi diferenţele dintre pieţe era mai
evolutiv, se desfăşura pe majoritatea sezonului de vanzări şi punea mare accent pe
informaţii
frecvente. Din acest punct de vedere,conversaţiile frecvente cu managerii de magazine
erau la
fel de importante precum datele de vanzări culese de către sistemul IT de la Zara. Alte
surse
de informaţii includeau publicaţiile din industrie, TV,internet şi filme; trend spotter -ii
care se
concentrau pe locaţii precum campusurile universitare şidiscoteci; chiar şi angajaţii tineri
şi
conştiincioşi de la Zara. Angajaţii care se ocupau de dezvoltarea produselor jucau un
rolcheie
in conectarea designerilor cu magazinele şi, de multe ori, erau din ţara incare erau
localizate magazinelor cu care erau conectaţi. In medie, mai multe zeci de articole erau
create
in fiecare zi, insă doar cu puţin mai mult de o treime ajungeau, de fapt, in producţie.
Volume
limitate de noi articole erau pregătite şi prezentate in anumite magazine-cheie, urmand să
fie
produse pe scală largă doar dacă reacţiile consumatorilor erau, fără indoială, pozitive.
Prin
urmare, ratele de eşec ale noilor produse ar fi trebuit să atingă doar 1%, comparativ cu o
medie de 10% la nivelul sectorului. Invăţarea prin practicăera considerată foarte
importantă
pentru atingerea unor astfel de rezultate pozitive. Prin urmare, in ansamblu
responsabilităţile
 echipei de designeri de la Zara depăşea designul văzut in mod simplist. De asemenea,
echipele identificau in permanenţă preferinţele clienţilor şi utilizau informaţiile legate de
vanzările potenţiale printre altele prin utilizarea unui sistem informatic referitor la
consum,
care oferea analize detaliate despre ciclurile de viaţă ale produselor, astfel incat să poată
transmită comenzi repetate şi noi design-uri furnizorilor interni şi externi. Prin urmare,
echipele de designeri făceau legătura intre merchandising şi sistemul de achiziţii pentru
producţie. In general, in cazulaltor retaileri de imbrăcăminte, aceste funcţii erau
organizate
sub forma unor echipe de management separate

Macromediul firmei
ANALIZA PESTLE

Analiza swot
Puncte tari:
Preturi accesibile, relativ mici
Design inovator
Design bazat pe preferintele clientilor
Logistica, distributie eficienta
Intensitatea investitiilor
Strategie diferentiala

Puncte slabe:
Serviciul de relatii cu clientii
Lipsa publicitatii
Sistem de distributie centralizat
 Oportunitati :
Penetrarea pietei globale
Piata online
Baze de date pentru clienti

Amenintari:
Concurenta locala
Concurenta globala
Canibalizarea produselor
Procesul de fabricare

Modelul Porter
Potentialul si amenintarea noilor intrati
Zara este un retailer de imbracaminte de moda rapida care se confrunta cu amenintarea
scazuta a noilor intrati.
Strategia de excentricitate a clientilor, stabilirea marcii, diferentierea produselor si
economiile de scara actioneaza ca bariere majore in calea noilor intrati.Desi exista un const
scazut de schimbare a clientilor, propunerea de valoare a companiei Zara este de a oferi clientilor
acces rapid la marci de moda cu preturi modeste, castigand astfel loialitatea si diferentierea
marcii, ingreunandu i astfel pe noii intrati sa se comercializeze ca unici si diferiti.
Datorita prezentei sale globale in majoritatea partilor lumii si a investitiilor uriase in
marketing,branding, distributie si lant de aprovizionare, participantii noi se confrunta cu o
perioada dificila pentru a supravietui si a obtine cota de piata.

Amenintarea produselor inlocuitoare

 In industria de vanzare cu amanuntul, exista diverse companii care difera in ceea ce
priveste pretul, calitatea si ofertele de produse si, astfel, produsele pentru inlocuire sunt ridicate,
cu toate acestea, nu exista aproape deloc inlocuitori pentru haine.
Zara se confrunta cu o amenintare scazuta de inlocuitori. In industria modei, orice
„inlocuire” este in esenta doar concurenta.
Diferitele colectii, pot, de asemenea, sa actioneze ca inlocuitori in care oamenii pot folosi
aceeasi moda in diferite anotimpuri.

Puterea cumparatorilor
Puterea de negociere a clientilor/cumparatorului este moderata.
Ei au puterea de negociere indirecta care forteaza Zara si alte industrii de moda de retail
sa inoveze si sa se diferentieze pentru a atrage si retine cumparatorii.
Deoarece concentrarea cumparatorilor nu se afla pe o anumita piata, acestia au niveluri
diferite de putere de negociere.Costul de schimbare a clientilor este scazut, ceea ce o pune pe
Zara sa ramana relevanta si sa satisfaca nevoile clientilor, mentinand in acelasi timp costurile
competitive.Ei urmeaza o abordare centrata pe client si lucreaza la imbunatatirea experientei
generale a clientilor pentru a concura cu concurentii. Zara a implementat o abordare de integrare
verticala in modelul lantului de aprovizionare pentru a lansa in mod constant noi trenduri
pentru clientii sai, pentru a permite o satisfactie sporita a clientilor.

Puterea furnizorilor
Puterea de negociere a furnizorilor este scazuta si aproape nesemnificativa. Zara isi
externalizeaza productia, unde majoritatea productiei provine dintr-un grup de clustere si anume
India, Bandgladesh, Spania, Maroc, Portugalia etc.
 Deoarece are o lista variata de furnizori, puterea de negociere a furnizorilor este
scazuta.Zara si alte campanii de branduri de imbracaminte controleaza preturile, iar furnizorii
primesc o mica parte din profit.
Nu exista nici o diferentiere in produsele oferite de furnizori care ofera,de asemenea, mai
mult avantaj companiei.
Amenintarea aprovizionarii cu integrarea in avans este scazuta deoarece necesita
investitii de capital uriase.

Matrice BCG

Cash Cows
Produsele din această categorie reprezintă sursa majoră a intrărilor de numerar în
organizație. Astfel de produse reușesc să creeze o poziție puternică pe piață și să dezvolte cu
succes un nivel ridicat al cererii de pe piață. O astfel de poziție puternică a ajutat compania să
permită ca produsele să devină sursa majoră de venituri pentru entitate. Gama de stofă Trafaluc,
blugi, pantofi și fuste sunt vaca de bani ai Zara. Pe cea mai competitivă piață, Zara își poate face
propria poziție profitând de o cotă de 45%. Principalii concurenți sunt H&M, Gap, Gucci etc.
Mulți oameni din diverse țări cunosc Zara datorită îmbrăcămintei și accesoriilor sale.

Stars

Aceste produse ajută la generarea de venituri suficiente pentru ca companiile să fie

cunoscute ca profitabile, dar au totuși șansa de a se extinde ca având produse vedete. Principalul
motiv al creșterii viitoare a articolelor stele este domeniul de aplicare al creșterii industriei și, în
consecință, susține cota mare de piață a unor astfel de produse. Denim de modă, tricoul de modă
și colecția unică de genți și accesorii Zara sunt articolele vedete. Zara TRF și Zara man sunt și
articolele vedetă, cu cota de piață estimată la 24% și 10%. Zara își păstrează această poziție cu
ajutorul unor strategii de marketing eficiente precum dezvoltarea de produse, penetrarea pe piață
etc

Semne de intrebari
In portofoliul de produse, există produse care au o rentabilitate scăzută decât produsele
star și cash vaca. Alături de poziția financiară slabă a unor astfel de unități de afaceri, aceasta
posedă potențialul de creștere viitoare, dar situația este totuși incertă. Dacă condițiile de piață
sunt stabile și favorabile, aceste produse pot lua o cotă mare de piață pentru a deveni elementul
vedetă. Pull & Bear, Bershka și Stradivarius sunt semnul întrebării pentru Zara, care are 9,3%,
6,8% și 6% cote de piață. Segmentul de copii Zara este, de asemenea, vaca de bani pentru
companie, cu 21% din cota de piață

Caini

The products which are constantly underperforming, and consume more than generating
return, are considered as dog items. For Zara, its maternity wear and underwear are categorized
in this quadrant, as there are many competitors in the industry which are dominating the market,
and Zara is unable to make the space for itself. Zara needs to invest more in this category to
make it cash cow of the company, or should shut down its operations, so that funds could be used
somewhere else