Comentariu critic

Perioada interbelică se caracterizează, în plan autohton, printr-o efervescență culturală, datorită

multitudinii de curente, cenacluri și reviste, apărute în acest interval de timp.

Perioada interbelica in literatura romana se caracterizeaza printr-un mare dinamism

creator,manifestat in coexistenta mai multor directii literare, ideologii, cenacluri, astfel incat
efectulprodus a fost unul benefic pentru progresul culturii romane. Multitudinea de tendinte,
publicatii siopere literare ale perioadei poate fi sintetizata in doua mari directii care au surprins
contrasteletimpului: modernismul si traditionalismul.
Două curente majore au străbătut literatura interbelică: modernismul și tradiționalismul

Modernismul este un curent aparut in literatura sec. al XX-lea si cuprinde toate miscarileartistice
care exprima o ruptura de traditie si se refera la principalele elemente noi in poezie,proza si
critica literara. Modernismul nu s-a manifestat numai in domeniul literaturii, ci si in arta,muzica,
arhitectura si chiar in religie si stiinta, opunandu-se traditionalismului.
Acesta reprezinta o manifestare radicala si indrazneata a celor mai noi forme de exprimare in
planulcreatiei. Tentinta modernista sustine : - sincronizarea literaturii nationale cu literatura
Europei, care inseamna acceptarea schimbuluide valori a elementelor care confera noutate si
modernitate fenomenului literar - teoria imitatiei -promovarea tinerilor scriitori, care au o
imaginatie bogata si idei ingenioase,- trecerea de la o literatura cu tematica rurala la o literatura
de inspiratie urbana-evolutia poeziei de la epic la liric.
Lucian Blaga a fost eseist, filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar,
academician și diplomat român.
Poemul „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, care deschide volumul de debut, „Poemele
luminii”, apărut în anul 1919, este o artă poetică, deoarece autorul își exprimă viziunea asupra
lumii.
Poezia „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” este alcătuită din douăzeci de versuri albe, cu
măsură variabilă și ritm interior. De asemenea, se remarcă și utilizarea tehnicii ingambamentului,
la nivel prozodic, care permite o mai mare libertate de exprimare a ideilor.
Tema poeziei o reprezintă atitudinea poetului în fața marilor taine ale universului: numai prin
iubire este posibilă cunoașterea lumii.
Simbolul central al textului este lumina, generatoare de viață, de cunoaștere, de iubire. Această
lumină este opera Marelui Anonim.
Din punct de vedere stilistic, axa generatoare a discursului, centrat pe confesiunea eului, este
metafora, lumina fiind un simbol al cunoașteri.
Titlul este o metafora revelatorie ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, care exprima idea
perfectiunii, a unui cerc, a unui intreg,a unei frumusti care continua,a frumusetii absolute.
Inca din incipit ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii şi nu ucid”, poetul refuza prin verbele
care resping ferm agresivitatea cunoașterii raționale: „nu strivesc”,  „nu ucid“.
Poezia este impartita in 3 secvente poetice, prima si ultima sunt in stransa legatura, deorece
ambele descriu relatia cu misterul si creatia. Minunile corolei sunt descries prin metafore
simbol, ,,florile” care simbolizeaza viata, prospetimea, si vegetalul, frumusetea, parcurgerea
etapelor, ,,ochii” cunoasterea, portile sufletului, ,,buzele” exprima iubirea, sensibilitatea,
iar ,,moartea” iubirea infinita, dragostea fara bariere.Isi arata refuzul pentru cunoasterea rationala
prin verbele de forma negativa ,,nu strivesc” si ,,nu ucid”
A doua secventa descrie misterul, antiteza dintre cele 2 tipuri de cunoastere, paradisiaca si
luciferica sunt redate prin ele,mente de opozitie cu verbe sugestive, Poetul pune în antiteză
„lumina mea”, o metaforă pentru cunoașterea luciferică, și „lumina altora”, o metaforă pentru
cunoașterea paradisiacă. Elementele care tin de mister sunt sugerate de alte cuvinte
simbol, ,,nepatrunsul ascuns”, ,,adancimi de intuneric”, ,, taina noptii” etc.
Este construita pe baza unor opozitii ,, eu” vs ,,altii” prin metafora ,,lumina mea”, versus ,,lumina
altora”.
A treia secventa exprima atitudinea eului liric, fata de misterele lumii, prin cunoasterea luciferica
care se poate face doar prin iubire.
Finalul, exprimă ideea că poezia înseamnă intuirea în concret a esenței universalului, a
misterului.
In concluzie aceasta poezie este o arta poetica moderna,cu influente filozofice si mistice,
deoarece intervine problema dintre lume si poet, actul poetic nu trebuie sa reduca misterele
lumii, ci trebuie sa le dea o alta semnificatie.