NECESARUL DE LIPIDE

Conf.Dr.Maria Nitescu
NECESARUL DE LIPIDE

 Compozitie,structura, clasificare
 Digestia si absorbtia
 Clasificare nutritionala
 Rolul lipidelor in organism
 Ratia de lipide
 Surse alimentare
 Efectele consumului neadecvat
COMPOZITIE,STRUCTURA SI CLASIFICARE

• Denumirea stiintifica :”lipos”=gras

• Clasificare biochimica:
 Trigliceride
 Fosfolipide(lecitina)
 Sfingolipide
 Ceruri
 Terpene (carotenoizi,vitam.A,E,K)
 Steroli
COMPOZITIE,STRUCTURA SI CLASIFICARE

 Tipul de grasimi din dieta:

Trigliceride - 90-95%
Fosfolipide - 4-8%
Glucolipide - 1%
Colesterol-350-450 mg

Trigliceridele
Sunt esteri ai AG cu glicerol;
Pot fi: solide-grasimi animale
lichide-uleiurile vegetale (exceptie untul de
cocos-vegetal).
COMPOZITIE,STRUCTURA SI CLASIFICARE

Acizii grasi (C,H,O)

-dupa lungimea lanturilor de C:
 cu lanturi scurte < 6 C
 cu lanturi medii 8-12 C
 cu lanturi lungi 14 si >14 C
-dupa gradul de saturare a H:
 AGS
 AGMNS
 AGPNS
COMPOZITIE,STRUCTURA SI CLASIFICARE

AGNS- dupa dispunerea at H fata de dubla legatura

pot fi:
 cis-grasimi naturale animale si vegetale
 trans-apar prin procesarea grasimilor (margarine,
patiserie, biscuiti, produse din carne) si prin actiunea
florei anaerobe in tub dig al rumegatoarelor (oi, vaci),
gasindu-se in carnea si produsele lactate ale acestora.
 procentul de AGS sau AGPN-decide daca grasimea
este saturata sau nesaturata.
Acizii grasi saturati:
- acidul lauric (C12), acidul miristic (C14) si
palmitic(C16) sunt aterogeni si trombogeni
-acidul stearic (C18)-colesterolemiant si trombogenic
COMPOZITIE,STRUCTURA SI CLASIFICARE

Acizii grasi mononesaturati

-acidul oleic (C18)-cel mai raspandit (ulei de masline,ulei
de arahide,grasimea din oua, porc si vita,pasare,uleiul
din germeni de porumb)
-acidul palmitoleic (C16)
Acizii grasi polinesaturati
-acidul linoleic - omega 6-(C18 si 2 duble leg)
-acidul alfa linolenic - omega 3-(C18 si 3 duble leg).
-acidul arahidonic – omega 6-(C20 si 4 duble leg).
-ac.eicosapentaenoic- omega 3-(C20 si 5 duble leg).
-ac.docosahexaenoic- omega 3 (C22 si 6 duble leg).
COMPOZITIE,STRUCTURA SI CLASIFICARE

 Proprietatile AGNS:
- se pot gasi in formele cis sau trans;
- la dublele legaturi aditioneaza cu usurinta halogeni,
oxigen sau hidrogen-proprietatea de hidrogenare este
utilizata la fabricarea margarinelor;
- se oxideaza mai usor decat AGS, rezultand peroxizi,
aldehide, cetone si alti produsi care dau gustul si
mirosul de ranced.Prezenta antioxidantilor(tocoferoli,
palmitat de ascorbil) previne sau intarzie oxidarea.
- dubla leg. face ca AGNS sa fie lichizi la temp.obisnuita;
- AGPNS-nu pot fi sintetizati de orgs., sunt esentiali sau
indispensabili
COMPOZITIE,STRUCTURA SI CLASIFICARE

Acidul linoleic (omega 6)

- se gaseste in uleiuri vegetale,seminte, nuci si faina de grau
- este acid gras esential pt om, din el se pot sintetiza ac.arahidonic
(omega 6) si ac.gamma linolenic.
Acidul arahidonic
- se gaseste in cant.mici in grasimile animale si poate fi sintetizat in
orgs din acid linoleic
- rol important in sinteza eicosanoizilor:
 tromboxanii sunt vasoconstrictori si fav.agregarea plachetara
 prostaciclinele sunt vasodilatatoare si inhiba agregarea
plachetara
 leucotrienele au potential inflamator
COMPOZITIE,STRUCTURA SI CLASIFICARE

Acidul linolenic (omega 3) este esential, din el se

sintetizeaza ac. eicosapentaenoic si
docosahexaenoic.
- intra in compozitia creierului, cortexului cerebral,al
centrului vederii si retinei; fav.dezv.neuronilor la NN
alimentati la san;
- se gaseste in cant reduse in grasimile vegetale si
animale.
Fosfogliceridele (fosfolipidele)
-intra in structura lipidelor de constitutie
-intra in structura membranelor celulare si subcelulare
-se gasesc in cantitati mari in creier si SN.
-se pot sintetiza la nivelul ficatului in cantitate suficienta
nevoilor organismului, nu sunt esentiale;

-structura de baza a fosfolipidelor este acidul fosfatidic

(care este alcatuit din glicerol esterificat cu 2 molecule
de acizi grasi si o molecula de acid fosforic).
COMPOZITIE,STRUCTURA SI CLASIFICARE

Lecitina(fosfatidilcolina)
- cel mai important reprezentant al fosfolipidelor, are la baza
colina;
- contine acizi grasi, acid fosforic si colina care-i confera proprietati
de emulsionare si transport al grasimilor
- se gaseste in structura tuturor celulelor si are un rol favorabil in
metabolismul lipidelor(colesterolului);
- este component al surfactantului pulmonar
- are proprietatea de a pune in suspensie grasimile din sange
impiedicand depunerea lor pe artere (recomandata persoanelor
cu risc pt boli cardiovasculare).
- cele mai bogat alimente in lecitina sunt: galbenusul de ou, ficatul,
boabele de soia, germenii de grau, alunele
- alte fosfolipide au la baza serina, inositolul si etanolamina
COMPOZITIE,STRUCTURA SI CLASIFICARE

Sterolii
Colesterolul-se sintetizeaza in ficat sau este adus de catre alimente
de origine animala.
In plante (nuci, alune,cereale) se gasesc fitosteroli, care in cantitate
mare inhiba absorbtia colesterolului.
-Colesterolul indeplineste numeroase roluri:
- mentine integritatea structurala si functionala a celulelor
- faciliteaza transportul transmembranar la nivel celular;
- limiteaza pierderea de Na si K la nivel membranar
- contribuie la sinteza acizilor biliari
- contribuie la sinteza hormonilor steroizi, sexuali si vitaminei D.
Exista o balanta intre aportul de colesterol alimentar, sinteza
endogena si excretia fecala de steroizi, astfel incat nivelul
plasmatic si celular al colesterolului sa fie mentinut constant.
Digestia si absorbtia grasimilor
Absorbtia grasimilor in ileon
Digestia si absorbtia lipidelor

Grasimile alimentare ajunse in tubul digestiv sunt alcatuite din

trigliceride majoritatea, fosfolipide si steroli in cantitati mici.
Hidroliza grasimilor fin emulsionate (galbenus de
ou,smantana,frisca,creme) incepe in stomac sub actiunea lipazei
gastrice.
In duoden chimul gastric cu grasimi produce secretia de
colecistochinina,hormon ce stimuleaza vezicula si caile
biliare.Acizii biliari din bila scad tensiunea superficiala a
grasimilor si le emulsioneaza.
Trigliceridele sunt hidrolizate de lipaza pancreatica, fosfolipidele de
catre fosfolipaza, iar colesterinele de colesterolesteraza.
Hidroliza trigliceridelor se face pana la acizi grasi si glicerol,dar o
mica parte ramane sub forma de di- si mono- gliceride care se
absorb ca atare.
Digestia si absorbtia lipidelor

Grasimile gata emulsionate si grasimile lichide la temperatura

mediului (uleiuri vegetale) se hidrolizeaza mai repede decat
grasimile solide.
Din enterocite, AG cu lant scurt, <10 atomi de C, pot trece direct in
vena porta. AG>14 C sunt reesterificati cu glicerol sau colesterol
si impreuna cu mici cantitati de proteine formeaza chilomicroni si
lipoproteine cu densitate foarte mica.Chilomicronii, forma majora
de transport a grasimilor, trec in vasele limfatice si prin canalul
toracic ajung in sange.
Glicerolul rezultat din hidroliza grasimilor este absorbit usor si trece
in circulatia portala.
Transportul produsilor rezultati din digestia
grasimilor

 Absorbiti direct in vena porta:

AG cu lanturi scurte de C
AG cu lanturi medii de C
Glicerolul
 Formeaza chilomicroni ce ajung in sange pe caile limfatice:
Trigliceridele (reconstituite din AG cu lanturi lungi de C si
monogliceride)
Colesterol
Fosfolipide
Vitamine liposolubile
 Chilomicronii impreuna cu VLDL, LDL si HDL fac parte din
categoria lipoproteinelor.
 In compozitia lipoproteinelor intra proteine, TG, fosfolipide si
colesterol, in procente variabile.
Rolul lipidelor in organism

 Rol energetic
 Rol structural
 Rol de depozitare - rezerva energetica
 Rol in metabolism
Rolul metabolic-energetic

-lipidele au rol energetic important, eliberand 9,3 kcal / g

-
consumat.Ele ard complet pana la CO2 si H2O.
-un adult normoponderal inmagazineaza in tesutul adipos 80.000-
100.000 de kcal.
-sinteza si hidroliza grasimilor se gasesc in echilibru cand aportul
alimentar este egal cu cheltuiala de energie a organismului.Daca
energia primita depaseste necesarul, lipogeneza este mai
importanta decat lipoliza si cresc depozitele de grasime. Acumularea
de grasime se face fie prin formarea unor adipocite noi (hiperplazie)
fie prin supraincarcarea adipocitelor existente(hipertrofie).In prima
copilarie predomina hiperplazia,iar in restul vietii hipertrofia.
-daca exista deficit caloric, lipoliza este mai intensa decat
lipogeneza.
- Depozitarea si eliberarea de energie din tesutul adipos se afla sub
control hormonal, insulina si noradrenalina fiind principalii hormoni
implicati.
Rolul structural

- Lipidele intra in componenta tuturor membranelor

celulare impreuna cu resturi de CH si grupari fosfat,
proteine si colesterol.
- Sub forma de tesut adipos sunt distribuite in diferite
zone ale corpului
Tesutul adipos- rezerva de energie

Tesutul adipos alb - predominant

- Constituit din adipocite, macrofage, fibroblasti, tesut
vascular si alte componente.
Tesutul adipos brun - cantitate scazuta,
- este important la nou-nascut;
- difera de tesutul adipos alb prin numarul mare de
mitocondrii, capilare si fibre nervoase;
- la adult ramane doar o cantitate scazuta, cu rol in
producerea de caldura pt a debarasa organismul de
surplusul de energie.
Tesutul adipos- rezerva de energie

Lipidele depozitate in organism reflecta tipul

grasimilor din dieta:
- Cei care consuma AGPNS-au acest tip de lipide
- Cei care au mici depozite de grasime si consuma
putine grasimi, au in depozite AG sintetizati endogen
(palmitic, stearic si oleic).
- Nr celulelor adipoase la adult este de 5x10¹º.
- Pe masura ce depozitul adipos creste, creste si nr de
adipocite.
Rolul colesterolului

- Precursor al hormonilor sterozi ( glucocorticoizi,

mineralcorticoizi, androgeni, estrogeni si progesteron)
- Precursor al sintezei vitaminei D in piele
Depozitul adipos are si alte roluri:
- de protectie - pt rinichi, splina, creier, maduva spinarii;
- izolare - faciliteaza mentinerea constanta a
temperaturii corpului
Rolul AG esentiali

1. Contribuie la stabilitatea membranelor celulare,

deficitul de AGE determina scaderea eficientei
utilizarii energiei, rezultand o crestere deficitara.

2. Sunt precursori ai eicosanoizilor:

-prostaglandine
-tromboxani
-leucotriene
Clasificarea nutritionala a lipidelor

Una din cele mai utilizate clasificari tine cont de compozitia

alimentelor in lipide privita prin prisma raportului
AGPN/AGS.
I. Lipide cu valoare biologica mare:
-contin 50%-80% AGPNS
-raportul AGPNS/AGS =5-6
-necesar zilnic 15-20 g
-surse: ulei floarea soarelui,soia,dovleac
II. Lipide cu valoare biologica medie:
-contin 20%-22% AGPNS
-raportul AGPNS/AGS =0,4-0,8
-necesarul zilnic 40-60 g
-surse: ulei de masline,untura de pasare,porc
Clasificarea nutritionala a lipidelor

III. Lipide cu valoare biologica redusa :

-contin 5%-6% AGPNS
-raportul AGPNS/AGS =0,03-0,05
-nu satisfac nevoile zilnice de AGPNS
-surse: untul,grasimea de vita,seu de oaie,unt de cacao

Raportul n-3/n-6 este in corelatie inversa cu mortalitatea prin

cancer.Raportul propus de nutritionisti ca acceptabil este
intre 1/2 si 1/3
Raportul pentru risc aterogen la numarator C12:0, C14:0, C16:0,
iar la numitor mono+poli- nesaturati
Rapoarte pentru risc trombotic
- C14,16,18 / mono+poli- nesaturati.
- n-3/n-6
Surse alimentare: grasimi vizibile
Surse alimentare: grasimi invizibile
Surse alimentare de lipide

Grasimile vizibile - usor de identificat, aduc proportii

diferite de lipide:
-smantana 20%-30%
-untul 80%
-untura de porc 99,6%
-uleiurile 99,9%
-margarina 82%
Surse alimentare de lipide

Grasimile invizibile, ascunse, variaza de la un aliment la altul:

 Zaharoasele-unele sortimente:
-ciocolata
-halvaua
-prajituri,torturi,etc.

 Laptele integral: 3,6 %

 Branzeturile: 15%-30%

 Carnea si preparatele din carne: 5%-35%

 Ouale: 12 g lipide-100g de ou(6 g/ou)

 Cereale si leguminoase uscate: 1-2g%

 Soia: 20g%
Ratia zilnica

Recomandarile din tara noastra sunt :

-20%-30%-35% din valoarea calorica a dietei.
- 0,7-1 g/kg corp/24 h la sedentari
- 1,5-2 g/kg corp/24 h la persoanele cu cheltuiala mare de energie
-2g/kg corp/24h la copii si adolescenti
Ratia zilnica

Specialistii OMS recomanda urmatoarea ratie de lipide :

Lipide totale :25-30% din aportul energetic zilnic ;
AGS : <10% din aportul energetic zilnic sau <7% la cei cu afect CV
AGMNS: 10% din aportul energetic zilnic
AGPNS: 6-10% din aportul energetic zilnic ( omega 6: 5-8% si
omega 3: 1-2% )
AG trans: <1% din aportul energetic zilnic
Colesterol<300 mg/zi sau <200mg/zi la cei cu afect CV
Excesul de grasimi

Riscurile pt sanatate sunt in legatura cu patologia legata de

metabolismul lipidelor, cu bolile cardiovasculare si oncogeneza.
 Factorul major care creste colesterolul sanguin implicat in
procesul de aterogeneza (LDL-c), este reprezentat de lipidele
saturate (AGS), dar o contributie importanta au si acizii grasi
trans si colesterolul alimentar (grasimile solide)
 AGMNS si AGPNS scad LDL colesterol (colesterolul rau) si cresc
HDLc.
 Uleiurile bogate in AGPNS n-6, in exces, par a promova
obezitatea, cresc riscul de calculi biliari si al unor cancere.
 Seria n-3 din dieta, in exces, prelungeste timpul de sangerare,
favorizeaza procesele degenerative, fragilizeaza membranele
fosfolipidice .
Principii de prevenire a imbolnavirilor

-eliminarea grasimilor in asezonare si gatit

-reducerea consumului de carne rosie

-inlocuirea alimentelor cu multe grasimi cu versiuni ale acestora

lipide scazute

-indepartarea grasimilor din alimentele grase (pielea de la carnea de

pasare)

-inlocuirea alimentelor bogate in lipide saturate cu alternative

alimentare mai sarace (carne rosie cu peste).
Deficitul de grasimi din dieta
- Regimul alimentar sarac in grasimi dar suficient
caloric, nu aduce prejudicii daca este de scurta durata.

- Prelungirea unui regim sarac in grasimi poate avea

efecte nefavorabile mai ales cand cheltuiala de
energie a orgs este mare (anumite profesiuni sau
activitati sportive).

- Absenta sau insuficienta indelungata a grasimilor din

dieta priveaza orgs. de AG esentiali si de vitaminele
liposolubile.