Clasa a VIII – a

Istorie
ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ
LECȚIA 12. POPOR ROMÂN – POPOR ROMANIC
Poporul român s-a format în urma simbiozei dacilor cu romanii, ca
urmare a continuităţii dace în provincia Dacia și a continuităţii daco-romane
după retragerea aureliană la sud de Dunăre.
Poporul român este un popor romanic sau neolatin, la fel ca popoarele
italian, francez, spaniol și portughez.
Poporul român s-a format prin procesul de romanizare a spaţiului carpato-
danubiano-moesic, la nord și sud de Dunăre, în spaţiul romanităţii răsăritene sau
al latinităţii orientale, care includea și vechea provincie Dacia.
Perioada de formare a poporului român este una îndelungată, plecând de
la primele contacte ale dacilor cu romanii, secolul I î.Hr. și se termină câteva
secole mai târziu, aproximativ în secolul al VIII-lea d.Hr.
Abordarea politică, și nu știinţifică a problemei etnogenezei românești a
dat și alt fel de răspunsuri, dar care nu pot umbri calitatea cercetărilor știinţifice.
Cele două teorii aflate în contradictoriu sunt teoria continuităţii – care aduce
argumente știinţifice, istorice și lingvistice – și teoria imigraţionistă sau
roesleriană, bazată doar pe argumente politice.
Romanitatea românilor este astăzi un lucru de necontestat. Limba
română este o limbă romanică, pentru că fondul principal de cuvinte și structura
ei gramaticală sunt de origine latină.
Influenţele slave nu i-au schimbat acest caracter. Factorii etnici din care s-
au constituit poporul român și limba română au fost autohtonii daci și coloniștii
romani.
Formarea limbii române a parcurs etapa romanizării , apoi etapa evoluţiei
limbii latine în limbă română comună, diferită de latina vulgară/populară, dar și
de româna medievală.
Din secolul al VII-lea datează un episod anecdotic în care se povestește
cum de pe spinarea unui catâr a alunecat încărcătura cu provizii și un soldat care
a observat episodul i-a strigat tovarășului său în „limba băștinașă”: Torna, torna,
fratre!, ceea ce ar însemna „Întoarce-te, întoarce-te, frate!”. Cuvintele au fost
înţelese ca un semnal de alarmă, s-a creat panică și avarii și romanii au fugit în
direcţii diferite. Episodul este povestit de Theophylactus Simocattes și, mai
târziu, de Teofan Mărturisitorul, fiind considerat prima dovadă a rostirii unor
cuvinte în limba română și, prin urmare, o transformare a limbii latine într-o
protoromână.
Primele menţiuni despre români în izvoarele medievale datează din
secolul al VIII-lea, numele cu care românii sunt consemnaţi fiind cel de valah,
voloh, vlah sau olah, termen ce desemna o populaţie romanizată. Urmașii geto-
dacilor s-au numit pe ei înșiși români sau rumâni (din latinescul Romanus), iar
limba, românească sau rumânească.

1
Dicționar istoric

Teoria continuității = teorie științifică ce susține formarea poporului român în

aria romanității orientale, la nord și la sud de Dunăre.
Teoria imigraționistă (sau teoria lui Rösler) = teorie politică potrivit căreia
poporul român s-a format la sud de Dunăre, de unde o mare parte a populației
a emigrat la nord de fluviu după secolele IX–XIII.
Romanitatea românilor = se referă la descendența romană a românilor din
coloniștii aduși de romani în Dacia Traiană, latinitatea limbii române, unitatea
de neam a românilor.

2
Clasa a VIII – a
Istorie
ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ
LECȚIA 12. POPOR ROMÂN – POPOR ROMANIC
FIȘĂ DE LUCRU

I. Rezolvând corect rebusul, pe verticala A–B veți descoperi definiția

procesului de formare a unui popor.

1. …   daco-romană = locuirea neîntreruptă a daco-romanilor după anul 271

în spațiul carpato-danubiano-pontic.
2. Împăratul roman care a cucerit Dacia.
3. Cuvântul „bazilica” provine din limba  …  .
4. Împărat care a dat libertate de cult creștinilor.
5. Populație migratoare care a trecut prin teritoriul Daciei.
6. Religie monoteistă care a pătruns pe teritoriul Daciei încă din secolul I.
7. Localitate unde s-a descoperit obiectul religios cu inscripția Ego Zenovius
votum posui.
8. Împăratul care a retras armata din Dacia.
9. Proces prin care geto-dacii au preluat civilizația materială și spirituală a
romanilor.
10. Popor migrator care a jucat un rol important în formarea poporului
român.

3
 REBU
S
A
1

4
 REBUS

A
1 C O N T I N U I T A T E A
2 T R A I A N
3 L A T I N A
4 C O N S T A N T I N
5 G O T I I
6 C R E S T I N I S M
7 B I E R T A N
8 A U R E L I A N
9  R  O  M  A  N  I Z  A  R  E
10  S  L A  V  I  I
B

5
II. Citește textele de mai jos și răspunde la cerințe.

A. „În Dacia însă a fost creată o adevărată țară de colonizare dintr-un teritoriu
slab locuit și înconjurat de o populație dușmănoasă, în care însă romanitatea nu
și-a înfipt rădăcini atât de adânci, nesprijinindu-se pe bazele sigure ale unei
naționalități cucerite și din punct de vedere spiritual. De aici și ușurința cu care
mai târziu a putut să fie îndepărtată și a dispărut, fără a lăsa atât de multe urme
ca în Britannia sau în Noricum, fiind ștearsă ca o simplă poleială.“
(Robert Roesler, Studii românești. Cercetări cu privire la istoria veche a
României)

B. „Trebuie amintit că poporul roman înțelegea a lipi de imperiul său provinciile

cucerite într-un cu totul alt chip de cum au făcut-o în timpurile mai noi ungurii
sau nemții. Departe de a alcătui o castă despărțită de poporul cucerit, romanii se
legau de el prin căsătorii, îi înlesneau intrarea în cetățenia romană și cu toate că
îl întrebuințau la toate lucrările, îl făceau să se bucure de toate foloasele.“
(A.D. Xenopol, Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinței românilor în Dacia
Traiană)

1. Ce spune sursa A despre romanitatea din Dacia? Ce s-a întâmplat cu aceasta?

……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………

2. Ce spune sursa B despre relația romanilor cu populațiile cucerite?

……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….

3. Caută on-line o denumire alternativă și mai multe detalii despre așa-zisa

Teorie a lui Roesler.
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
4. Ce anume neagă în mod fals sursa A?
a. romanizarea geto-dacilor; b. cucerirea Daciei; c. retragerea aureliană.
5. Ce afirmă în mod corect sursa B?
a. romanizarea geto-dacilor; b. cucerirea Daciei; c. retragerea aureliană