TEMA

Să se proiecteze un dispozitiv special pentru prinderea în vederea prelucrării

prin găurire a suprafeţelor indicate la piesa din figură:

Materialul piesei: OLC 45 normalizat

Volumul anual al producţiei: 10000 buc.

CAP 1.
 DATELE INIŢIALE PENTRU PROIECTARE

1.1. Formele , dimensiunile, precizia şi starea suprafeţelor care se

prelucrează în cadrul operaţiilor:

1.2. Forma, dimensiunile, precizia şi starea suprafeţelor prelucrate anterior

1.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale materialului şi masa piesei

OLC45 Limita Rezistenţa la rupere Duritate

de r
curgere
c
Normalizat daN/mm2 HB
36 62 190-210

1.4.Tipul şi caracteristicile sculelor care se utilizează.

Pentru operaţia de găurire se foloseşte un burghiu elicoidal scurt cu coadă

cilindrică cu φ10 STAS 573-80 din oţel rapid. Din punct de vedere constructiv
burghiul este format din coadă, partea utilă şi gâtul l3 .
Coada l3 serveşte la fixarea burghiului în arborele portsculă.

Partea utilă l1 reprezintă partea aşchietoare a burghiului şi este prevăzută cu

canale elicoidale.

Canalele elicoidale se execută prin laminare, prin frezare şi prin rectificare din
plin.

Parametrii geometrici optimi

La stabilirea valorilor parametrilor geometrici optimi se au în vedere criteriile

principale de optimizare: durabilitate, forţe, calitatea suprafeţelor şi
particularităţile procesului de burghiere, respectiv viteza de aşchiere şi variaţia
parametrilor geometrici constructivi.

Unghiul de înclinare ω se stabileşte în funcţie de diametrul burghiului şi de

materialul prelucrat. Se are în vedere că valori mari ale unghiului ω slăbesc
rezistenţa tăişului şi a dintelui.

Unghiul la vârf optim εo= 2k depinde în cea mai mare măsură de materialul
prelucrat. Pentru oţeluri 2k= 116-120o.

Unghiul de aşezare α este de 8-14o la diametrul exterior.

Unghiul optim de înclinare a tăişului transversal φ=50-56o.

1.5 Maşina-unealtă pe care se execută operaţia

Este o maşină de găurit cu coloană G13 cu următoarele caracteristici:

1.5.1 Caracteristici tehnice

Caracteristici dimensionale

- diametrul maxim de gaurire in : -otel….. Ø 12.5 mm ;

-fonta… Ø 14 mm ;
- adancimea maxima de gaurire ( cursa pinolei ) …. 100mm ;
- cursa carcasei pe coloana…. 175mm ;
- conul axului principal …. Morse 1 ;
- distanta intre centrul axului principal si coloana….180mm ;
- distanta maxima intre capatul axului principal si suprafata de prindere a
mesei …. 355mm ;
- distanta minima intre capatul axului principal si suprafata de prindere a
mesei …. 80mm ;
- suprafata de prindere a mesei …. 200X300mm ;
- nr. canalelor T 12 STAS 1385-70.

Caracteristici cinematice

- numarul de trepte de turtii realizat prin folosirea celor doua trepte de

turatii ale motorului : 8 si anume : 425, 560, 850, 1120, 1600, 2240, 3150, 4500,
rot/min ;
- avansul masinii : manual ;
- actionarea masinii : motor asincron trifazat cu flansa modificata : ASI t 24
F 165 – S 4/2,0,6/0,75 Kw, 1500/3000 rot/min., 220/380 V., 50 Hz., protectie IP
44.

Dimensiuni de gabarit

Dimensiunile maxime ale maşinii de găurit de banc:

- lungime 800mm
- lăţime: 380mm
- înălţime max/min: 935/760mm

1.6 Regimul de prelucrare

Materialul Avansul Viteza Turaţia Avansul Forţa de Momentul Puterea

prelucrat S V N Sn aşchiere de necesară
mm/rot m/min rot/min mm/min Fz torsiune Ne
daN M Kw
daNmm
OLC 45 0,12 20.7 1110 133 91.2 176 0.25
normalizat

1.7. Solicitările maxime de prelucrare: Fz= 91.2 daN şi M= 176 daNmm.

Gaurirea si largirea se face cu burghiu elicoidal din otel rapid , pentru otel
carbon , cu Te =60 min, cu racire.

1.8. Disponibilităţi energetice, de transport şi manipulare

Se consideră că există disponibilităţi pentru toate formele de energie, mijloace

de transport şi de manipulare.
 CAP. 2.

SOLUŢIA PRINCIPALĂ DE ANSAMBLU

2.1 Schema optimă şi modul de prelucrare :

Prelucrarea găurilor – se vor aleza succesiv prin divizare. Prinderea se va face

printr-un dispozitiv special. Se pot prelucra de asemenea toate gaurile cu un cap
multiax de gaurit sau pe rand. Din punct de vedere economic nu se justifica
prelucrarea tuturor gaurilor ci prelucrarea prin diviziune succesiva.

2.2 Gradul de mecanizare si automatizare. Tipul acţionarii dispozitivului :

Forţa de fixare <15daN. Acţionarea va fi musculara, forţa de fixare se

recomanda a fi 8 daN. Soluţia constructiv funcţională trebuie sa aibă timpii de
fixare– defixare cat mai mici (de câteva secunde).

La productie de serie mare este nevoie de prelucrari mecanizate iar la productie

de serie mica se poate adopta prelucrari actionate manual cu conditia ca
prelucrarea sa se supuna cerintelor . Aceasta necesita un timp de fixare de
ordinul secundelor.Se folosesc mecanisme cu excentric si nu este nevoie de
automatizare.

2.3 Soluţiile constructive (de principiu) pentru elementele si mecanismele

principale :

Dispozitivul va avea un corp rotitor, elemente de ghidare (placa deghidare,

bucşa de ghidare). Va avea 2 poziţii stabilite printr-o divizare unghiulară.
 CAP. 3.

SCHEMA OPTIMA DE ORIENTARE

3.1 Condiţiile determinante. Gradele de libertate care se preiau :

Axa CD ED GL
C NC
OX t ≡ D1 – Ta ± 0.44 D2 
r D1 – S3 S3
OY t 32.5 0.22 D2
r D1 – S3 S3
OZ t 6 [T6] S4
r - - - -

3.2 Elementele geometrice ale bazelor de orientare si reazemele utilizabile:

3.3 Variantele de orientare tehnic posibile:

I 1,2,9
II 1,3,9
III 1,4,9
IV 1,6,9
V 1,8,9
VI 6,9

3.4 Erorile de orientare admisibile si caracteristice. Schemele tehnic

acceptabile:
I (SO-TP)

3.5 Varianta optima de orientare:

Soluţia optimă de orientare trebuie să îndeplinească condiţia :

εoc < εoa

Schema de orientare optimă care îndeplineşte condiţia de mai sus, fiind

avantajoasă şi din punct de vedere al costurilor este SO - TP I.

CAP. 4.

ELEMENTALE DE ORIENTARE SI DE REZEMARE SUPLIMENTARA

Elementele de orientare si de rezemare se vor alege din standarde astfel ele fiind
tipizate.
 CAP. 5.

SCHEMA OPTIMĂ DE FIXARE

5.1 Analiza acţiunii forţei de greutate. Reacţiunile pe reazeme datorate

acesteia

G=m∙g
G = 217 x 9.81 = 2128.77
G = 2128.77 N

5.2 Forţele de orientare şi de rigidizare necesare.

Nu sunt necesare forţe de prefixare.

5.3 Condiţiile de aplicare a forţelor de fixare . Variantele de fixare tehnic

posibile

Conditia mentinerii echilibrului piesei in pozitia de orientare stabilita sunt :

- rasturnarea in jurul punctului P sub actiunea fortei Fp

5.4 Mărimea necesară a forţelor de strângere

Sf = 23.15 daN

5.5 Solicitările de contact. Erorile de fixare. Schemele tehnic acceptabile

Tp= 0,11mm; Td= 0,041mm; jmin= 0,01mm; jmax= 0,41

CAP. 6.

MECANISMUL DE FIXARE (ORIENTARE - FIXARE) SI

SUBSISTEMUL DE ACŢIONARE

Mecanismul este de orientare – fixare. Pentru a face posibile mânuirile la

introducerea, orientarea si fixarea pieselor precum si la defixarea (slăbirea)
urmata de îndepărtarea lor in si din dispozitiv, elementele de strângere trebuie sa
aibă curse suficiente si, uneori, eventuale deplasări de degajare, realizabile doar
cu anumite tipuri de mecanisme.

Optim in acest caz este un mecanism cu filet. Mai precis orientarea si fixarea se
face cu un bolţ cilindric cu cap sferic scurt, nereglabil si un disc de fixare.

M42
 32

M22

16

R4

15
23
10

R2
4

8
 48

Mecanismul de strângere este acţionat cu un şurub cu cap pătrat circumscris intr-

un cerc, cu diametrul de 16 mm.

CAP. 7.

ANSAMBLUL DISPOZITIVULUI

7.1 Elemente de reglare – ghidare a sculelor

Sculele sunt ghidate printr-o bucşă de ghidare STAS 1229-68. Se va executa din
OSC 10, STAS 1700-60 şi tratată termic la 61-62 HRC.
  22

23
R1
13
R1
6
 11
 13

7.2 Elemente si mecanisme auxiliare

Un element auxiliar ce intra in ansamblul dispozitivul este indexorul. Acesta

permite divizarea celor patru poziţii ale dispozitivului .

7.3 Corpul si elementele de legătură externa

Corpul este realizat din OL37, după o forma specifica pentru eliminarea
pierderilor mari de material si pentru a fi mai uşor dispozitivul. Dispozitivul este
prins de masa maşinii cu bride sau cu şuruburi cap T.

CAP. 8.

ANALIZA ECONOMICA A INTRODUCERII SI UTILIZĂRII

DISPOZITIVULUI
unde :
E – efectul economic (economia/unitate produs) [lei/buc]
Na – volumul anual al produsului [buc/an]
Qd – cheltuieli anuale totale cu introducerea si utilizarea
dispozitivului [lei/an]

- eficienta anuala

[lei/buc]

unde:
E - eficienţa
- Nt1,2 – norme de timp pe operaţie înainte şi după introducerea
dispozitivului in ore
- R1,2 – retribuţii tarifare orare lei/h înainte şi după introducerea
dispozitivului
- E1,2 – costurile energiei consumate in u.m. pt. operaţia respectiva,
înainte si după introducerea dispozitivului
- Kr – coeficientul cheltuielilor de regie in compartimentul unde urmează
a fi utilizat dispozitivul

- p – coef. cheltuielilor de proiectare

- a – coef. cheltuielilor de amortizare
- e – coef. cheltuielilor de exploatare
- Dex – Durata de exploatare in ani (2 ani)
- Cp – costul cheltuielilor de proiectare
- Cd – costul dispozitivului
- Ce – costul de exploatare

pentru

n – nr. piese tipizate, normalizate

v – volumul dispozitivului in dm3
r – nr. de piese proiectate netipizate

BIBLIOGRAFIE :
1. Olteanu ,R., Valasa ,I., Atlas de dispozitive de precizie pentru strunjire ,
gaurire, frezare, Editura Tehnica, Bucuresti, 1992
2. Simionescu, C. s.a., Album de dispozitive pentru prelucrari mecanice, Editura
Sapiens, Braila, 1994
3. Simionescu, N., Proiectarea dispozitivelor tehnologice mecanice,
Universitatea Bacau, 2001
4. Tache ,V., Ungureanu, I., Stroe, C., Proiectarea dispozitivelor pentru masini-
unelte, Editura Tehnica, Bucuresti, 1995
5. Vasii Rosculet, S. s.a., Proiectarea dispozitivelor, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1982