BADOI Maria, Legea contabilitatii comentata din 01-iul-2013, Universul Juridic

Publicaţie: Legea contabilitatii comentata

Dată bază legală:

1 iulie 2013 An
Autori:
BADOI Maria

Comentariu la articolul 4 din Legea 82/1991

Comentariu
1.
Scopul articolului
Articolul stabileşte competenţa în materie de reglementare contabilă. La nivelul României,
există mai multe autorităţi însărcinate cu atribuţii de reglementare, respectiv:
– de către Ministerul Finanţelor Publice, pentru agenţii economici;
– de către Banca Naţională a României, pentru instituţiile de credit, instituţiile financiare
nebancare, definite potrivit reglementărilor legale, înscrise în Registrul general, instituţiile de
plată şi instituţiile emitente de monedă electronică, definite potrivit legii, care acordă credite
legate de serviciile de plată şi a căror activitate este limitată la prestarea de servicii de plată,
respectiv emitere de monedă electronică şi prestare de servicii de plată şi pentru Fondul de
garantare a depozitelor în sistemul bancar;
– de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (C.S.A.), actualmente A.S.F. – sectorul
asigurări, pentru entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de această instituţie;
– de către Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (C.S.S.P.P.), actualmente
A.S.F. – sectorul pensii private, pentru entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de
această instituţie;
– de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.), actualmente A.S.F. –
sectorul instrumente financiară, pentru entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de
această instituţie.
Toate reglementările contabile sunt avizate de MFP. Procedura de obţinere a avizării actelor
normative din domeniul contabilităţii presupune analiza prealabilă a proiectelor în cadrul
comisiilor organizate la nivelul Consiliului Contabilităţii şi Raportărilor Financiare (a se
vedea pentru detalii art. 48).
2.
Reglementatorii profesiei contabile în România
Potrivit textului de la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 82/1991, domeniul contabilităţii este
reglementat de către Ministerul Finanţelor Publice, prin emiterea de acte normative în
domeniul contabilităţii pentru toate categoriile de persoane care sunt obligate la ţinerea
contabilităţii, mai puţin pentru domeniile specifice, respectiv:
– pentru domeniul pieţei bancare – instituţiile de credit autorizate, reglementate şi
supravegheate de B.N.R., instituţiile financiare nebancare, definite potrivit reglementărilor
legale, înscrise în Registrul general, instituţiile de plată şi instituţiile emitente de monedă
electronică, definite potrivit legii, care acordă credite legate de serviciile de plată şi a căror
activitate este limitată la prestarea de servicii de plată, respectiv emitere de monedă
electronică şi prestare de servicii de plată şi pentru Fondul de garantare a depozitelor în
sistemul bancar;
– pentru domeniul pieţei financiare – pentru entităţile autorizate, reglementate şi
supravegheate de A.S.F. (domeniul pensiilor private, piaţa de capital şi piaţa asigurărilor şi
reasigurărilor). A.S.F. a fost întemeiată prin O.U.G. nr. 93/2012 şi a intrat în funcţiune
începând cu 30 aprilie 2013. A.S.F. este autoritate administrativă autonomă, de specialitate,
cu personalitate juridică, independentă, autofinanţată, care îşi exercită atribuţiile potrivit
prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, prin preluarea şi reorganizarea tuturor
atribuţiilor şi prerogativelor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.), Comisiei
de Supraveghere a Asigurărilor (C.S.A.) şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii
Private (C.S.S.P.P.).
Actele normative în materie de contabilitate pentru domeniul pieţei bancare şi pentru
domeniul pieţei financiare se emit numai cu avizul M.F.P.
3.
Normele şi reglementările contabile pentru piaţa bancară şi piaţa financiară
Reglementările contabile emise de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, pentru
entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de această instituţie de către Comisia de
Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, pentru entităţile autorizate, reglementate şi
supravegheate de această instituţie şi de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare,
pentru entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de această instituţie, nu au fost
abrogate prin înfiinţarea A.S.F.
Astfel, A.S.F. exercită atribuţii de autorizare, reglementare, supraveghere şi control asupra:
a) intermediarilor de operaţiuni cu instrumente financiare; societăţilor de servicii de investiţii
financiare; organismelor de plasament colectiv; societăţilor de administrare a investiţiilor;
consultanţilor de investiţii financiare; pieţelor de instrumente financiare; operatorilor de piaţă
şi de sistem; depozitarilor centrali; caselor de compensare-decontare; contrapărţilor centrale;
operaţiunilor de piaţă; emitenţilor de valori mobiliare; Fondului de compensare a
investitorilor; altor persoane fizice sau juridice ce desfăşoară activităţi conform prevederilor
Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare, O.U.G.
nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare şi societăţile de
administrare a investiţiilor, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 297/2004
privind piaţa de capital, O.U.G. nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Naţionale
a Valorilor Mobiliare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 514/2002, cu
modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al
decontării în sistemele de plăţi şi în sistemele de decontare a operaţiunilor cu instrumente
financiare, cu modificările şi completările ulterioare, O.G. nr. 9/2004 privind unele contracte
de garanţie financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 222/2004, cu
modificările şi completările ulterioare, O.U.G. nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi
adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu
modificările şi completările ulterioare;
b) societăţilor comerciale de asigurare, de asigurare-reasigurare şi de reasigurare, a
societăţilor mutuale, denumite în continuare asigurători, respectiv reasigurători, precum şi a
intermediarilor în asigurări, supravegherea asigurătorilor şi reasigurătorilor care îşi desfăşoară
activitatea în sau din România, supravegherea activităţii intermediarilor în asigurări şi
reasigurări, precum şi a altor activităţi în legătură cu acestea, conform prevederilor Legii nr.
136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, cu modificările şi completările
ulterioare, Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu
modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a
locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, republicată, Legii nr.
503/2004 privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare, cu modificările
ulterioare;
c) sistemului de pensii private, conform Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii
administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, O.U.G. nr. 50/2005
privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de
Pensii Private, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 313/2005, cu modificările
şi completările ulterioare, Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi
completările ulterioare, Legii nr. 187/2011 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private, O.U.G. nr. 61/2008 privind
implementarea principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte
accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 62/2009;
d) tuturor entităţilor, instituţiilor, operatorilor de piaţă şi emitenţilor de valori mobiliare,
precum şi operaţiunilor şi instrumentelor financiare reglementate de legislaţia secundară
emisă anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă de către Comisia Naţională
a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, Comisia de Supraveghere a
Sistemului de Pensii Private în sprijinul şi pentru implementarea legislaţiei primare aferente
pieţei financiare.
A.S.F. contribuie la consolidarea unui cadru integrat de funcţionare şi supraveghere a
pieţelor, participanţilor şi operaţiunilor pe aceste pieţe şi are ca obiective:
a) asigurarea stabilităţii, competitivităţii şi bunei funcţionări a pieţelor de instrumente
financiare, promovarea încrederii în aceste pieţe şi în investiţiile în instrumente financiare,
precum şi asigurarea protecţiei operatorilor şi investitorilor împotriva practicilor neloiale,
abuzive şi frauduloase;
b) promovarea stabilităţii activităţii de asigurare şi apărarea drepturilor asiguraţilor;
c) asigurarea unei funcţionări eficiente a sistemului de pensii private şi protejarea intereselor
participanţilor şi ale beneficiarilor.
4.
Consultarea organismelor profesionale
Potrivit textului de la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 82/1991, elaborarea reglementărilor
contabile se face cu consultarea organismelor profesionale de profil în cadrul comisiilor
tehnice organizate la nivelul C.C.R.F.
În cadrul C.C.R.F. sunt reprezentate: organismele profesionale în domeniul contabilităţii şi
auditului, respectiv Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România
(C.E.C.C.A.R.) şi Camera Auditorilor Financiari din România (C.A.F.R.); mediul de afaceri;
mediul academic; Ministerul Justiţiei; instituţiile de reglementare în domeniul contabilităţii,
respectiv Banca Naţională a României (B.N.R.), Comisia de Supraveghere a Asigurărilor
(C.S.A), Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (C.S.S.P.P.) şi Comisia
Naţională a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.), Ministerul Finanţelor Publice.
În cadrul C.C.R.F. sunt constituite comisii tehnice de lucru pe domenii de activitate, formate
din specialişti ai tuturor instituţiilor reprezentate în C.C.R.F., inclusiv organismele
profesionale în domeniul contabilităţii şi auditului. Menţionăm că aceste comisii tehnice au
rolul de a analiza proiectele de reglementări înainte de a fi prezentate pentru avizare de către
Consiliul Superior al C.C.R.F. În funcţie de conţinutul reglementării sunt consultate în cadrul
C.C.R.F. şi asociaţii profesionale cum sunt: Asociaţia Română a Băncilor (A.R.B.), Asociaţia
Societăţilor de Leasing din România, Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurări din
România. Prin urmare, legislaţia în domeniul contabilităţii (legi, ordine ale ministrului
finanţelor publice şi cele emise de instituţiile cu atribuţii de reglementare în domeniul
contabilităţii, respectiv B.N.R., C.S.A., C.S.P.P. şi C.N.V.M.) este avizată în C.C.R.F., în
care sunt reprezentate atât profesia contabilă, cât şi profesia de audit printr-un reprezentant
desemnat conform art. 4 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 401/2005. La această dată
cele două organisme profesionale în domeniul contabilităţii şi auditului sunt reprezentate de
către preşedinţii acestora.
Din analiza textului de la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 82/1991, considerăm că actuala formă
de consultare a organismelor profesionale într-un cadru instituţional, legal reglementat,
alături de celelalte părţi interesate de aspectele de reglementare şi aplicare în domeniul
contabilităţii, mediul de afaceri, mediul economic, B.N.R., C.S.A., C.S.S.P.P., C.N.V.M.,
permite părţilor interesate să contribuie direct la elaborarea/avizarea reglementărilor în
domeniul contabilităţii.
5.
Contabilitatea în partidă simplă
Potrivit textului de la art. 4 alin. (2) din Legea nr. 82/1991, contabilitatea în partidă simplă
este reglementată de Ministerul Finanţelor Publice. Categoriile de entităţi care conduc
contabilitatea în partidă simplă sunt definite prin legi speciale.
1. Contabilitatea în partidă simplă pentru persoanele fizice
Cadru de reglementare. Cadrul de reglementare pentru contabilitatea în partidă simplă pentru
persoanele fizice este dat de O.M.F.P. nr. 1040/2004 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile în partidă simplă de către
persoanele fizice care au calitatea de contribuabil în conformitate cu prevederile Legii nr.
571/2003 privind Codul fiscal (O.M.F.P. nr. 1040/2004).
Sfera de aplicare. Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente sunt obligaţi,
potrivit Codului fiscal, să organizeze şi să conducă evidenţa contabilă în partidă simplă. Un
contribuabil care obţine venituri dintr-o activitate agricolă, poate opta pentru determinarea
venitului net din acea activitate, pe baza datelor din evidenţa contabilă în partidă simplă.
Contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosinţei bunurilor în
sistem real, pe baza datelor din evidenţa contabilă în partidă simplă. Contribuabilii care obţin
venituri din activităţi independente, impuşi pe baza normelor de venit, precum şi cei care
obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală pot să opteze pentru determinarea
venitului net în sistem real. Pentru contribuabilii care îndeplinesc cumulativ condiţiile:
realizează venituri din activităţi independente numai în baza convenţiei/contractului civil
pentru care plătitorul de venit a calculat, reţinut şi virat impozitul reprezentând plăţi
anticipate în cota de 10% asupra venitului brut, îşi pot îndeplini obligaţiile declarative direct
pe baza documentelor emise de plătitorul de venit, reglementările privind conducerea
evidenţei contabile în partidă simplă sunt opţionale. Aceşti contribuabili au obligaţia să
arhiveze şi să păstreze documentele justificative cel puţin în limita termenului de prescripţie
aplicabil.
Organizarea evidenţei contabile în partidă simplă. Contribuabilii pot utiliza toate formularele
stabilite prin O.M.F.P. nr. 1040/2004 în funcţie de elementele specifice activităţii desfăşurate.
Contribuabilii vor folosi şi alte formulare prevăzute în mod expres de acte normative care
reglementează activităţi economice specifice (exploatarea masei lemnoase, prestările de
servicii cu caracter internaţional, jocurile de noroc etc.). În conformitate cu prevederile legale
evidenţa contabilă în partidă simplă se ţine în limba română şi în moneda naţională. Orice
operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un
document care stă la baza înregistrărilor în evidenţa contabilă în partidă simplă, dobândind
astfel calitatea de document justificativ. Documentele justificative trebuie să cuprindă
următoarele elemente principale, prevăzute în structura formularelor aprobate: denumirea
documentului; numele şi prenumele contribuabilului, precum şi adresa completă; numărul
documentului şi data întocmirii acestuia; menţionarea părţilor care participă la efectuarea
operaţiunii economico-financiare (când este cazul); conţinutul operaţiunii economico-
financiare, iar atunci când este necesar, şi temeiul legal al efectuării ei; datele cantitative şi
valorice aferente operaţiunii economico-financiare efectuate; numele şi prenumele, precum şi
semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii; alte elemente menite să
asigure consemnarea completă a operaţiunilor în documente justificative. Documentele
provenite din relaţiile de cumpărare a unor bunuri de la persoane fizice pot fi înregistrate în
evidenţa contabilă în partidă simplă numai în cazurile în care se face dovada intrării în
patrimoniu a bunurilor respective, prin întocmirea Borderoului de achiziţie (cod 14-4-13) sau
a Notei de recepţie şi constatare de diferenţe (cod 14-3-1/A), după caz, şi a plăţii acestora pe
bază de Dispoziţie de plată-încasare către casierie (cod 14-4-4). În cazul în care documentele
respective se referă la cheltuieli pentru prestări de servicii efectuate de persoane fizice impuse
pe bază de normă de venit, pentru a fi înregistrate în evidenţa contabilă în partidă simplă a
contribuabililor, acestea trebuie să aibă la bază contracte sau convenţii, întocmite în acest
scop în conformitate cu reglementările legale în vigoare, şi Dispoziţie de plată-încasare către
casierie (cod 14-4-4). Documentele contabile – jurnale, fişe etc. – servesc la prelucrarea,
centralizarea şi înregistrarea în evidenţa contabilă în partidă simplă a operaţiunilor
consemnate în documentele justificative.
Înscrierea datelor în documente se face cu cerneală, cu pix cu pastă, la maşina de scris sau cu
ajutorul tehnicii de calcul, după caz. În documentele justificative şi în cele contabile nu sunt
admise ştersături sau alte asemenea procedee, precum şi lăsarea de spaţii libere între
operaţiunile înscrise în acestea. Erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a
cifrei greşite, pentru ca acestea să poată fi citite, iar deasupra lor se scrie textul sau cifra
corectă. Corectarea se face pe toate exemplarele documentului justificativ şi se confirmă prin
semnătura persoanei care a întocmit documentul justificativ, menţionându-se şi data
efectuării operaţiunii de corectare. În cazul documentelor justificative la care nu se admit
corecturi, cum sunt cele pe baza cărora se primeşte, se eliberează sau se justifică numerarul,
ori al altor documente pentru care normele de utilizare prevăd asemenea restricţii,
documentul greşit se anulează şi rămâne în carnetul respectiv (nu se detaşează), cu excepţia
ordinului de deplasare (delegaţie), pe baza căruia se primeşte sau se restituie diferenţa dintre
cheltuielile efective de deplasare şi avansul acordat. Contribuabilii au obligaţia să efectueze
inventarierea generală a patrimoniului: la începutul activităţii; cel puţin odată pe an; la
încetarea activităţii, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. Inventarierea se face în
conformitate cu normele privind organizarea şi efectuarea inventarierii, aprobate prin ordin al
ministrului finanţelor publice. Registrul-jurnal de încasări şi plăţi (cod 14-1-1/b) şi Registrul-
inventar (cod 14-1-2/a) au regim de înregistrare la organele fiscale. Acestea se numerotează,
se şnuruiesc şi se parafează înainte de depunerea lor la organele fiscale pentru înregistrare.
Operaţiunile privind evidenţa şi gestionarea mijloacelor fixe, a valorilor materiale şi băneşti
şi a altor valori ale contribuabililor se consideră valabile numai dacă sunt justificate cu
documente originale, întocmite sau reconstituite potrivit prezentelor norme metodologice. În
caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente financiar-contabile şi
justificative, contribuabilul va lua măsuri de reconstituire a acestora în termen de cel mult 30
de zile de la constatare. Contribuabilul care constată pierderea, sustragerea sau distrugerea
unor documente justificative ori financiar-contabile are obligaţia să încheie un proces-verbal
care să cuprindă: datele de identificare a documentului dispărut; numele şi prenumele
persoanei responsabile cu păstrarea documentului; data şi împrejurările în care s-a constatat
lipsa documentului respectiv. Persoana responsabilă este obligată ca odată cu semnarea
procesului-verbal să dea o declaraţie scrisă asupra împrejurărilor în care a dispărut
documentul respectiv. Ori de câte ori pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor
constituie infracţiune sunt încunoştinţate imediat organele de urmărire penală. Reconstituirea
documentelor se face pe baza unui dosar de reconstituire, întocmit separat pentru fiecare caz.
Dosarul de reconstituire trebuie să conţină toate lucrările efectuate în legătură cu constatarea
şi reconstituirea documentului dispărut, şi anume: sesizarea scrisă a persoanei care a constatat
dispariţia documentului; dovada sesizării organelor de urmărire penală sau dovada
sancţionării disciplinare a persoanei vinovate, după caz; copie după documentul reconstituit;
procesul-verbal de constatare a pierderii, sustragerii sau distrugerii; declaraţia persoanei
responsabile. În cazul în care documentul dispărut provine de la un alt contribuabil,
reconstituirea se va face de contribuabilul care a emis documentul, la cererea scrisă a
contribuabilului care a cerut documentul. În acest caz unitatea emitentă va trimite
contribuabilului care a primit documentul, în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii,
documentul reconstituit. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil
menţiunea „Reconstituit”, cu specificarea numărului şi a datei dispoziţiei pe baza căreia s-a
făcut reconstituirea. Documentele reconstituite conform prezentelor norme metodologice
constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în evidenţa contabilă în partidă simplă.
Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri, bilete de călătorie
nenominale etc.) pierdute, sustrase sau distruse înainte de a fi înregistrate în evidenţa
contabilă în partidă simplă. În acest caz vinovaţii de pierderea, sustragerea sau distrugerea
documentelor suportă paguba, sumele respective recuperându-se potrivit prevederilor legale.
Găsirea ulterioară a documentelor originale, care au fost reconstituite, nu anulează
eventualele sancţiuni disciplinare sau penale, însă poate constitui motiv de revizuire a
acestora, în condiţiile legii. Pentru pagubele generate de dispariţia, sustragerea sau
distrugerea documentelor se pot stabili răspunderi materiale, care cuprind şi eventualele
cheltuieli ocazionate de reconstituirea şi găsirea acestora. În cazul găsirii ulterioare a
originalului, documentul reconstituit se anulează pe baza unui proces-verbal împreună cu care
se ataşează la dosarul de reconstituire. Contribuabilii au obligaţia să păstreze în arhiva lor
registrele de contabilitate, documentele financiar-contabile, precum şi documentele
justificative, care stau la baza înregistrării în evidenţa contabilă în partidă simplă. Termenul
de păstrare a Registrului-jurnal de încasări şi plăţi, a Registrului-inventar, precum şi a
documentelor justificative şi financiar-contabile este de 10 ani, cu începere de la data
încheierii anului fiscal în cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia statelor de salarii, care
se păstrează timp de 50 de ani. În cazul încetării activităţii contribuabilului, documentele se
predau la arhivele statului. Arhivarea documentelor justificative şi financiar-contabile se face,
de asemenea, în conformitate cu prevederile legale, cu respectarea următoarelor reguli
generale: documentele se grupează în dosare, numerotate, şnuruite şi parafate; gruparea
documentelor în dosare se face cronologic şi sistematic, în cadrul fiecărui an fiscal la care se
referă acestea; dosarele conţinând documente se păstrează în spaţii amenajate în acest scop,
asigurate împotriva degradării, distrugerii sau sustragerii, dotate cu mijloace de prevenire a
incendiilor; evidenţa documentelor la arhivă se ţine cu ajutorul unui registru de evidenţă
curentă, în care sunt ţinute evidenţele dosarelor şi documentelor financiar-contabile intrate în
arhivă, precum şi mişcarea acestora în decursul timpului.
Norme privind înregistrarea veniturilor. Evidenţa contabilă în partidă simplă a veniturilor se
ţine pe feluri de venituri, după natura lor, astfel: venituri din activităţi care constituie fapte de
comerţ; venituri din profesii libere; alte venituri. Pentru asociaţiile fără personalitate juridică
evidenţa contabilă în partidă simplă a veniturilor se va ţine în mod distinct. Evidenţa
contabilă în partidă simplă a operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională,
cât şi în valută. În cazul în care bunurile din patrimoniul afacerii trec în patrimoniul personal
al contribuabilului, suma reprezentând contravaloarea acestora se include în venitul brut,
considerându-se o înstrăinare. În cazul în care asociaţiile îşi încetează activitatea, iar foştii
asociaţi continuă să funcţioneze în mod individual, bunurile din patrimoniul asociaţiei trec în
patrimoniul noilor afaceri, se înscriu în Registrul-inventar al acestora şi se amortizează în
continuare, se consumă sau se vând, după caz. În toate cazurile de înstrăinare este necesară
evaluarea bunului, care se poate face la preţurile practicate pe piaţă sau stabilite prin
expertiză tehnică. În cazul încetării definitive a activităţii, sumele obţinute din valorificarea
bunurilor patrimoniului afacerii, înscrise în Registrul-inventar (mijloace fixe, obiecte de
inventar etc.), precum şi stocurile de materii prime, materiale, produse finite şi mărfuri
rămase nevalorificate sunt incluse în venitul brut. Stabilirea venitului net obţinut sau a
pierderii înregistrate în cadrul asocierii se determină pe fiecare contract de asociere. Pentru
înregistrarea veniturilor din activităţi independente contribuabilii vor utiliza, în funcţie de
specificul activităţii şi de necesităţile proprii, formularele înseriere şi numerotare, prevăzute
în prezentele norme metodologice, după caz: Chitanţă (cod 14-4-1); Factură (cod 14-4-10/aA)
şi Factură fiscală (cod 14-4-10/A); Bon de comandă-chitanţă (cod 14-4-11/a şi cod 14-4-11);
Fişă de magazie a formularelor cu regim special (cod 14-3-8/b); Monetar (cod 14-50-61);
Extras din borderoul de plăţi din data de.. (cod 14-4-20). Constituie venit brut venitul încasat
în cadrul unui an calendaristic, indiferent de perioada în care au fost efectuate prestaţiile.
Pentru fiecare tip de activitate desfăşurată se va întocmi Fişa pentru operaţiuni diverse (cod
14-6-22/b) în care se vor înregistra toate documentele în ordine cronologică. Contribuabilii
care desfăşoară activităţi de: comerţ angro vor întocmi pentru livrările efectuate formularele
Factură (cod 14-4-10/aA), respectiv Factură fiscală (cod 14-4-10/A); comerţ cu amănuntul
vor întocmi zilnic formularul Monetar (cod 14-50-61), în condiţiile în care nu se utilizează
aparate de marcat electronice fiscale; producţie vor întocmi pentru livrarea producţiei
formularele Factură (cod 14-4-10/aA), respectiv Factură fiscală (cod 14-4-10/A) şi/sau
Chitanţă (cod 14-4-1), după caz. Contribuabilii care desfăşoară următoarele activităţi:
organizarea de spectacole (culturale, sportive, distractive etc.); activităţi al căror scop este
facilitarea încheierii de tranzacţii comerciale printr-un intermediar (contract de comision,
contract de agent, consignaţie sau mandat comercial); activităţi de editare, imprimerie,
multiplicare, indiferent de tehnica folosită, şi altele asemenea; transport de bunuri şi de
persoane; alte activităţi precum şi pentru veniturile din profesii libere şi veniturile din
drepturi de proprietate intelectuală pot întocmi, în funcţie de natura activităţii, de frecvenţa
încasării sau de felul serviciilor prestate, precum şi de alte elemente specifice activităţii
desfăşurate, formularele Factură (cod 14-4-10/aA), respectiv Factură fiscală (cod 14-4-10/A),
Chitanţă (cod 14-4-1) sau alte formulare. În relaţiile cu persoanele juridice contribuabilii sunt
obligaţi, pentru sumele încasate atât pe bază de chitanţă, bon fiscal etc., cât şi prin bancă, să
întocmească factură. În relaţiile cu persoanele fizice contribuabilii sunt obligaţi, pentru
sumele încasate prin bancă, să întocmească factură. Plăţile lunare efectuate de societăţile
comerciale (de asigurare şi reasigurare etc.) către persoane fizice, reprezentând
contravaloarea comisioanelor din activitatea de intermediere în baza unui contract de mandat,
agent sau comision, se vor efectua pe baza Borderoului de plăţi din data de ... (cod 14-4-20),
care va cuprinde în mod obligatoriu şi următoarele informaţii: numele şi prenumele
beneficiarului de venit; codul numeric personal/numărul de identificare fiscală; venitul brut la
care se aplică cota de impozit; alte contribuţii obligatorii reţinute în momentul plăţii de către
plătitorul de venituri, după caz; impozitul pe venit reţinut prin stopaj la sursă; suma achitată;
semnătura beneficiarului de venit. Totalurile lunare din Fişa pentru operaţiuni diverse se vor
înregistra în Jurnalul privind operaţiuni diverse (cod 14-6-17/c), grupate pe feluri de
activităţi. Totalul veniturilor din Jurnalul privind operaţiuni diverse reprezintă venitul
contribuabilului. În cazul contribuabililor care realizează venituri dintr-o singură activitate,
totalul veniturilor se regăseşte în Fişa pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22/b), pe rândul
„Total”, nemaifiind necesară deschiderea Jurnalului privind operaţiuni diverse (cod
14-6-17/c). Contribuabilii care încasează în numerar toate veniturile realizate pot să
evidenţieze aceste venituri numai în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, nemaifiind
obligatorie întocmirea Fişei pentru operaţiuni diverse şi, implicit, a Jurnalului privind
operaţiuni diverse. În condiţiile utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, în
conformitate cu prevederile legale, înregistrarea veniturilor se face în baza Raportului fiscal
de închidere zilnică şi a Registrului special, întocmit în condiţiile defectării aparatelor de
marcat electronice fiscale.
Norme privind evidenţierea cheltuielilor. Evidenţa contabilă în partidă simplă a cheltuielilor
se ţine pe feluri de cheltuieli, în funcţie de natura lor, astfel:
a) cheltuielile efectuate în interesul direct al activităţii, cum sunt:
– cheltuielile cu achiziţionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar
şi mărfuri;
– cheltuielile cu lucrări executate şi servicii prestate de terţi;
– cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrări şi prestarea de servicii
pentru terţi;
– chiria pentru spaţiul în care se desfăşoară activitatea, pentru utilaje şi pentru alte instalaţii
închiriate, utilizate în desfăşurarea activităţii, în baza unui contract de închiriere;
– dobânzile aferente creditelor bancare;
– cheltuielile cu comisioanele şi cu alte servicii bancare;
– cheltuielile cu primele de asigurare;
– cheltuielile cu reclama şi publicitatea;
– cheltuielile poştale şi taxele de telecomunicaţii;
– cheltuielile cu energia şi apa;
– cheltuielile cu transportul de bunuri şi de persoane;
– cheltuielile de delegare, detaşare şi deplasare;
– cheltuielile de personal;
– cheltuielile cu impozite şi taxe, altele decât impozitul pe venit;
– cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurările sociale de stat, pentru constituirea
Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, pentru asigurările sociale de sănătate, precum şi
alte contribuţii obligatorii;
– cheltuielile reprezentând contribuţiile profesionale obligatorii datorate asociaţiilor
profesionale din care fac parte contribuabilii;
b) cheltuielile cu sponsorizarea şi mecenatul;
c) cheltuielile de protocol;
d) cheltuielile cu amortizarea fiscală;
e) alte cheltuieli deductibile plafonat, stabilite potrivit reglementărilor în vigoare privind
impozitul pe venit.
Pentru fiecare fel de cheltuieli se va întocmi Fişa pentru operaţiuni diverse, iar totalul lunar al
acestora se va înregistra în Jurnalul privind operaţiuni diverse pentru cheltuieli. Contribuabilii
pot întocmi o singură fişă pentru operaţiuni diverse care să cuprindă toate cheltuielile a căror
deductibilitate nu este plafonată. Contribuabilii care nu efectuează cheltuieli de natura celor
care sunt deductibile plafonat pot să evidenţieze aceste cheltuieli numai în Registrul-jurnal de
încasări şi plăţi, nemaifiind obligatorie întocmirea Fişei pentru operaţiuni diverse şi, implicit,
a Jurnalului privind operaţiuni diverse. Pentru cheltuielile cu amortizarea se va întocmi Fişa
pentru operaţiuni diverse. Pentru cheltuielile deductibile plafonat, înainte de înregistrarea
totalului din Fişa pentru operaţiuni diverse se va calcula cota care este deductibilă şi numai
aceasta se va înregistra în Jurnalul privind operaţiuni diverse pentru cheltuieli.
Calculul venitului net
Venitul brut cuprinde:
a) sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii;
b) veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în
legătură cu o activitate independentă;
c) câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii utilizate într-o activitate
independentă, inclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activităţii;
d) veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independentă sau de a nu
concura cu o altă persoană;
e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate
independentă.
Nu constituie venit brut şi nu se înregistrează în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi sumele
încasate, cum sunt:
– aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei
activităţi ori în cursul desfăşurării acesteia;
– sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice ori
persoane juridice;
– sumele primite ca despăgubiri;
– sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donaţii.
Pentru aceste categorii de operaţiuni fie se deschid fişe pentru operaţiuni diverse distincte, fie
se întocmesc situaţii cu ajutorul documentelor cumulative care să reflecte situaţia acestor
sume. Se admit la deducere numai cheltuielile care sunt aferente realizării veniturilor şi care
sunt plătite în cursul unui an fiscal. Înregistrarea în evidenţa contabilă în partidă simplă a
bunurilor mobile şi imobile se face la valoarea de achiziţie, de producţie sau la preţul pieţei,
după caz. Creanţele, respectiv facturile emise şi neîncasate, precum şi obligaţiile stabilite
conform legii şi neonorate se înregistrează la valoarea lor nominală în fişe pentru operaţiuni
diverse. Aceste fişe se deschid distinct pentru creanţe şi datorii. Sunt amortizabile, în
conformitate cu prevederile legale, numai bunurile înregistrare în Registrul-inventar (cod 14-
1-2/a). Orice sumă plătită, respectiv încasată, în numerar sau prin bancă se va înregistra în
mod obligatoriu, cronologic, în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi (cod 14-1-1/b).
Cheltuielile deductibile plafonate se stabilesc astfel încât la sfârşitul anului fiscal să se
încadreze în prevederile legale.
Calculul taxei pe valoarea adăugată. Evidenţa taxei pe valoarea adăugată colectate se ţine cu
ajutorul Jurnalului pentru vânzări (cod 14-6-12/a). În acest jurnal se înregistrează pe bază de
documente (facturi fiscale, bonuri de comandă-chitanţă etc.) valoarea bunurilor livrate şi/sau
a serviciilor prestate şi taxa pe valoarea adăugată aferentă. Evidenţa taxei pe valoarea
adăugată deductibile se ţine cu ajutorul Jurnalului pentru cumpărări (cod 14-6-17/b). În acest
jurnal se înregistrează pe bază de documente (facturi fiscale, bonuri de comandă-chitanţă,
monetare etc.) valoarea cumpărărilor de bunuri şi/sau a serviciilor prestate de terţi şi taxa pe
valoarea adăugată aferentă.
2. Contabilitatea în partidă simpla pentru reprezentanţele din România ale societăţilor
comerciale şi organizaţiilor economice străine
O.M.F.P. nr. 1193/2003 privind conducerea contabilităţii în partidă simplă de către
reprezentanţele din România ale societăţilor comerciale şi organizaţiilor economice străine
reglementează contabilitatea în partidă simplă pentru reprezentanţele din România ale
societăţilor comerciale şi organizaţiilor economice străine. Reprezentanţele nu sunt abilitate
să facă fapte de comerţ, neavând calitatea de persoane juridice şi nefiind înregistrate la
oficiile Registrului Comerţului. Pentru veniturile realizate din comisioanele primite de la
societăţile comerciale şi organizaţiile economice străine pe care le reprezintă, reprezentanţele
vor întocmi facturi. Cheltuielile efectuate pentru exercitarea activităţii vor fi justificate cu
documente financiar-contabile întocmite în condiţiile legii. Contabilitatea în partidă simplă la
reprezentanţe se ţine cu ajutorul Registrului-jurnal de încasări şi plăţi.
3. Contabilitatea în partidă simplă pentru persoanele juridice fără scop patrimonial
O.M.F.P. nr. 1969/2007 se aplică pentru activităţile fără scop patrimonial, activităţile cu
destinaţie specială şi activităţile economice desfăşurate, potrivit legii, de către asociaţii,
fundaţii sau alte organizaţii de acest fel, partide politice, patronate, organizaţii sindicale, culte
religioase, precum şi pentru altele asemenea înfiinţate în baza unor legi speciale în scopul
desfăşurării de activităţi fără scop patrimonial, care au obligaţia, potrivit legii, să conducă
contabilitatea în partidă dublă şi să întocmească situaţii financiare anuale.
Persoanele juridice fără scop patrimonial întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind:
bilanţ, contul rezultatului exerciţiului, notele explicative la situaţiile financiare anuale.
Organizaţiile patronale şi sindicale, precum şi alte organizaţii fără scop patrimonial, care nu
desfăşoară activităţi economice, întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care
cuprind: bilanţ prescurtat, contul prescurtat al rezultatului exerciţiului, notele explicative la
situaţiile financiare anuale simplificate. Situaţiile financiare anuale trebuie însoţite de o
declaraţie scrisă de asumare a răspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea
situaţiilor financiare anuale în conformitate cu Reglementările contabile pentru persoanele
juridice fără scop patrimonial. Situaţiile financiare anuale ale persoanelor juridice fără scop
patrimonial sunt supuse, potrivit legii, verificării de către cenzori sau de către auditori
financiari, după caz.
6.
Studii de caz aplicate aplicabile pentru asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii de acest fel,
partide politice, patronate, organizaţii sindicale, culte religioase, precum şi pentru altele
asemenea înfiinţate în baza unor legi speciale în scopul desfăşurării de activităţi fără scop
patrimonial
Explicaţie Cont debitor
1 2

I. Capital şi rezerve
1. Aporturi

%
Aportul în natură şi în numerar la constituirea patrimoniului social 205, 208, 211, 212 213, 2
302, 303, 361, 381, 512, 5
Majorarea patrimoniului social din rezerve (exclusiv activităţile cu destinaţie
106
specială)
Reducerea patrimoniului social cu deficitele din exerciţiile financiare precedente
101
(exclusiv activităţile cu destinaţie specială)

2. Rezerve

Rezerve constituite din excedentele înregistrate la închiderea exerciţiului financiar

129
(exclusiv activităţile cu destinaţie specială)
Rezerve constituite din excedentele reportate din exerciţiile financiare precedente
117
(exclusiv activităţile cu destinaţie specială)
Rezerve utilizate pentru acoperirea deficitelor din exerciţiile financiare precedente
106
(exclusiv activităţile cu destinaţie specială)

3. Subvenţii pentru investiţii

Subvenţii pentru investiţii, de primit 445

Înregistrarea subvenţiei pentru investiţii, restituită 131
4. Împrumuturi şi datorii asimilate – Împrumuturi de primit din emisiuni de
461
obligaţiuni
Dobânzi datorate aferente împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni 666
Răscumpărarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate 505
Anularea obligaţiunilor emise şi răscumpărate 161
Plata dobânzilor aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate 168
Înregistrarea primelor de rambursare aferente împrumuturilor din emisiuni de
169
obligaţiuni
Trecerea pe cheltuieli a primelor de rambursare a obligaţiunilor amortizate 686
Credite bancare pe termen lung primite 512
Dobânzi datorate aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate 666
Rambursarea creditelor bancare pe termen lung 162

5. Leasing financiar (locatar)

Valoarea imobilizărilor corporale primite în leasing financiar, conform

212, 213
prevederilor contractuale
Evidenţierea dobânzii aferente contractului de leasing şi altor contracte asimilate,
Debit cont 8051 „Dobânz
neajunse la scadenţă
Înregistrarea facturii pentru rata scadentă %

Rata scadentă leasing financiar 167

Cheltuiala cu dobânda datorată pentru ratele de leasing financiar 666

Achitarea facturii 404

Diminuarea dobânzii de plătit Credit cont 8051 „Dobân

Înregistrarea amortizării lunare 681

II. Active imobilizate

1. Intrarea imobilizărilor

Imobilizări necorporale şi corporale achiziţionate de la terţi pentru activităţile fără %

scop patrimonial 201, 203, 205, 208, 211, 2
%
Imobilizări financiare achiziţionate
261, 263, 265
Plăţile efectuate pentru imobilizările financiare achiziţionate 269 512, 531
Titluri primite ca urmare a participării în natură la capitalul altor entităţi şi %
valoarea amortizării imobilizărilor corporale scoase din evidenţă 261, 263, 265 281
Titluri primite ca urmare a majorării capitalului social al entităţilor afiliate la care %
se deţin participaţii, prin încorporarea profitului 261, 263, 265

2. Amortizarea imobilizărilor

Amortizarea imobilizărilor necorporale şi corporale 681

3. Creanţe imobilizate

Împrumuturi pe termen lung acordate altor entităţi şi dobânzile aferente 267

Încasarea creanţelor şi dobânzilor aferente, precum şi valoarea garanţiilor restituite %

de terţi 512, 531

Garanţii depuse şi alte creanţe imobilizate la dispoziţia terţilor 267

4. Ieşirea imobilizărilor

Vânzarea imobilizărilor corporale privind activităţile fără scop patrimonial 461

Scoaterea din evidenţă a imobilizărilor financiare 664

III. Stocuri

%
Achiziţionarea de stocuri pentru activităţile fără scop patrimonial
301, 302, 303, 308 361, 3
Stocuri primite cu titlu de contribuţii sau gratuit pentru activităţile fără scop %
patrimonial 301, 302, 303, 361, 381
Stocuri rezultate din dezmembrarea imobilizărilor privind activităţile fără scop %
patrimonial 301, 302, 303
Plusuri de natura stocurilor pentru activităţile fără scop patrimonial, constatate la
inventariere:
materii prime 301
materiale consumabile 302
materiale de natura obiectelor de inventar 303
animale şi păsări 361
ambalaje 381
Consum de materii prime şi minusurile de inventar 601
Consum de materiale consumabile şi minusurile de inventar 602
Consum de materiale de natura obiectelor de inventar şi minusurile de inventar 603

Minusuri de inventar la animale şi păsări 606

Minusuri de inventar la ambalaje 608

IV. Decontări cu terţii

1. Decontări cu terţii

Decontarea pe bază de efecte comerciale a datoriilor faţă de terţi 401

Decontarea pe bază de efecte comerciale a datoriilor faţă de terţi 404

Achitarea furnizorilor 401, 404

Avansuri acordate furnizorilor 409

%
232, 234
Decontarea avansurilor acordate furnizorilor 401
 sau
404
Diferenţe favorabile de curs valutar rezultate în urma lichidării datoriilor în valută 401

2. Decontări cu personalul, asigurările şi protecţia socială

Salarii datorate personalului 641

Reţineri din salarii 421

Virarea reţinerilor către terţi 427

Plata avansurilor din salarii cuvenite personalului 425

Achitarea salariilor nete datorate personalului 421

%
Evidenţierea salariilor şi altor drepturi de personal neridicate
421, 423

Achitarea drepturilor de personal neridicate 426

Evidenţierea ajutoarelor materiale 431

Reţineri din ajutoare materiale 423

Achitarea sumelor nete reprezentând ajutoare materiale 423

Contribuţia unităţii la asigurările sociale şi la bugetul asigurărilor pentru şomaj 645

Virarea sumelor datorate bugetului asigurărilor sociale şi bugetului asigurărilor %

pentru şomaj 431, 437

3. Decontări cu bugetul şi alte fonduri speciale

Achitarea impozitelor şi taxelor 444, 446 447, 448

Evidenţierea altor impozite şi taxe datorate (ex. impozitul pe clădiri, impozitul pe

635
terenuri etc.)
Evidenţierea datoriilor către alte organisme publice 635
Alte datorii faţă de bugetul statului (amenzi, penalităţi etc.) 658

Sumele datorate de bugetul statului entităţii 448

Încasarea de la bugetul statului a sumelor cuvenite 512

Plata către bugetul statului a sumelor datorate 448

4. Decontări cu entităţile afiliate, debitori şi creditori diverşi

Decontări cu entităţile afiliate

virarea sumelor 451

încasarea sumelor 512
Dobânzi aferente împrumuturilor acordate 451
Dobânzi aferente împrumuturilor primite 666
Contribuţii şi cotizaţii datorate, potrivit statutului 655
Cote-părţi datorate potrivit statutului 656

Plata sumelor către subunităţi sau unitate 481

%
Încasarea sumelor de la subunităţi sau unitate
512, 531, 550
Valoarea debitelor reactivate 461
%
Lichidarea debitelor prin încasare sau scăzute din evidenţă ca insolvabile
512, 531, 550, 654
Evidenţierea dividendelor de încasat din plasarea disponibilităţilor rezultate din
461
activităţile fără scop patrimonial
%
Disponibilităţi intrate în cont, neidentificate
512, 550

Sume restituite de entitate în urma clarificării 473

Diferenţe de curs valutar rezultate cu ocazia evaluării debitorilor diverşi în valută

la închiderea exerciţiului financiar sau la decontare:
nefavorabile 665
favorabile 461
%
Sume încasate de la creditori diverşi
512, 531, 550

Lichidarea datoriilor faţă de creditorii diverşi 462

Diferenţe de curs valutar rezultate cu ocazia evaluării creditorilor diverşi în valută
la închiderea exerciţiului financiar sau la decontare:
nefavorabile 665
favorabile 462

V. Operaţiuni privind conturile de trezorerie – Ridicări de numerar de la bancă 581

531

Depuneri de numerar la bancă 581

% 512, 550

Acordarea avansurilor de trezorerie 542

%
Decontarea avansurilor de trezorerie
301 la 388,401 404, 531,6
Evidenţierea dobânzilor de plătit aferente exerciţiului 666
Achitarea dobânzilor datorate 518
Evidenţierea dobânzilor de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturi la
518
bănci

Încasarea dobânzilor aferente disponibilităţilor în conturi la bănci 512

Cumpărarea de timbre poştale, tichete şi bilete de călătorie şi alte valori 532

Deschiderea acreditivelor în favoarea terţilor 581

541

%
Utilizarea acreditivelor
401, 404
%
Achiziţionarea investiţiilor financiare pe termen scurt
505, 506, 508
Anularea obligaţiunilor emise şi răscumpărate 161

Cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt 461

Sume încasate reprezentând credite bancare pe termen scurt 512

Dobânzi datorate aferente creditelor bancare pe termen scurt 666
Restituirea creditelor bancare pe termen scurt şi a dobânzilor aferente 519

VI. Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli şi stabilirea rezultatelor

Înregistrarea la sfârşitul perioadei a soldurilor debitoare ale conturilor de
cheltuieli:
activităţi fără scop patrimonial 1211

Conturile din clasa 6

Înregistrarea la sfârşitul perioadei a soldurilor creditoare ale conturilor de venituri:

activităţi fără scop patrimonial %

Conturile din clasa 7

Deficitul realizat în exerciţiul financiar precedent 1171

Excedentul realizat în exerciţiul financiar precedent, nerepartizat 1211
Legislaţie conexă
– O.U.G. nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de
Supraveghere Financiară;
– H.G. nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice;
– O.M.F.P. nr. 1040/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi
conducerea evidenţei contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea
de contribuabil în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.