SOLUL IN VITICULTURA ECOLOGICA

“Sănătatea Omului este reflexia

sănătăţii Pământului”
Heraclit, 500 î.C.
 1.STRUCTURA SOLULUI

Sistemul de intretinere
Determinarea
Ogor negru Erbicidare Inierbare

Stabilitatea hidrica a agregatelor de sol la adancimea

78 80 83
0-60 cm (% agregate stabile cu Ø peste 0,25 mm)

Stabilitatea hidrica a agregatelor de sol la adancimea

71 76 89
0-10 cm (% agregate stabile cu Ø peste 0,25 mm)

Influenta sistemelor de intretinere a solului asupra stabilitatii hidrice a agregatelor

(dupa Gh. Condei si colab., 1987)
 2. BIOLOGIA SOLULUI
Organismele solului si biomasa pe orizontul 0-15 cm (dupa R. Röber,K. Schaller, 1985)

Organismele solului Nr./g sol Biomasa, kg/ha

Microflora
Bacterii 600000000 10080
Alge 100000 139
Ciuperci de mucegai 400000 10000
Total 600500000 20219
Nr./dm² sol Biomasa, kg/ha
Microfauna
Amibe,ciliate 1500000000 379
Mezofauna
Rame 3 4000
Nematozi 50000 50
Miriapode 14 50
Moluste 5 40
Enchytreide 20 15
Colembole 220 6,5
Acarieni 5 5
Alte organisme 190-260 695
Ponderea substantei organice si a diferitelor organisme intr-un sol inierbat
(dupa U. Hofmann si colab.,1995)

Humus

85% Radacinile plantelor

23%
25% Organismele vii Flora
si fauna solului
7%
10%
Substante minerale 5%
45%
Aer
Apa
Substante organice

Bacterii + actinomicete
Ciuperci + alge
40% Rame
5%
Mezo+Microfauna
3% Macrofauna
12%
40%
Ponderea substantei organice si a diferitelor organisme intr-un sol inierbat
(dupa U. Hofmann si colab.,1995)

Humus

85% Radacinile plantelor

23%
25% Organismele vii Flora
si fauna solului
7%
10%
Substante minerale 5%
45%
Aer
Apa
Substante organice

Bacterii + actinomicete
Ciuperci + alge
40% Rame
5%
Mezo+Microfauna
3% Macrofauna
12%
40%
 Populaţia de bacterii şi ciuperci după 25 de ani de aplicare a
diferitelor sisteme de întreţinere a solului în podgoria Drăgăşani
(după Gh. Condei şi colab., 1991)

Sistemul de întreţinere a solului

Analiza Ogor negru Erbicidat Înierbat

Bacterii (106/g sol uscat) 209 113 413

Ciuperci (10³/g sol uscat) 428 234 714

 Nodozităţi produse de către bacteriile fixatoare de azot
pe rădăcinile unei plante de leguminoase (după A. Werner, 1985)
Reprezentarea schematică a unei micorize vezicular-arbusculare într-o rădăcină de viţă-de-vie;
A- arbuscul; AP- apresoriu; M- miceliu extraradicular; G – ghem; SP – spor; V – veziculă
(după A. Schubert, 1985)
 Influenţa diferitelor micorize asupra conţinutului de P, K şi Ca
în plantă la soiul Bacchus (după H. Eibach, 1982)

Conţinutul în P2O5 Conţinutul în K Conţinutul în Ca

Specificare
mg P2O5 / plantă mg K / plantă mg Ca / plantă

Fără micorize 24,5 179,1 223,0

Glomus macrocarpus 109,4 497,4 486,5

Glomus clarus 99,7 453,2 396,9

Glomus mosseae 85,5 375,6 370,4

Influenţa diferitelor specii de micorize asupra greutăţii substanţei
uscate/plantă la soiul Bacchus (după H. Eibach, 1982)
Populaţia de Lumbricidae înregistrată la două sisteme diferite de
întreţinere a solului în plantaţiile viticole (după G. Schruft, 1984)

Întreţinerea solului
Specificare
Ogor negru Îngrăşăminte verzi

Număr de râme 37,3 164,3

Biomasa râmelor, g 1,69 41,1

Număr de specii 3 6
Numărul de râme existente în sol în sistemul viticulturii ecologice,
comparativ cu cea convenţională (după P. Gehlen şi colab., 1988)
Biomasa microbiană (mg/ 100 g sol) în parcele întreţinute în sistemul
viticulturii convenţionale şi în cel al viticulturii ecologice
(după P. Gehlen şi colab., 1988)
Influenţa modului de întreţinere a solului asupra respiraţiei
acestuia în regiunea Rheinhessen (după P. Fleck, 1979)
Respiraţia solului (mg CO2/100 g sol)
Adâncimea (cm)
Înierbat Ogor negru

0 - 5 98,75 41,28

5 - 10 57,88 21,26

10 - 15 38,77 17,53

15 - 20 35,03 10,04

Activitatea dehidrogenazei într-un vertisol carbonatic din

podgoria Drăgăşani, la diferite sisteme de întreţinere a solului
(după Gh. Condei şi colab., 1987)

Sistemul de întreţinere a solului

Determinarea
Ogor negru Înierbat
Activitatea dehidrogenazei 1,6 - 2,4 2,2 - 4,4
(mg formazan/100 g sol uscat)
 CONTINUTUL SOLULUI IN HUMUS

Cauzele saracirii in materie organica a solurilor viticole

sunt urmatoarele:

-restitutiile realizate de vita-de-vie sunt relativ slabe;

-erbicidarea elimina aportul de materie organica
realizata de catre buruieni;
-neglijarea timp de mai multi ani a fertilizarii cu
gunoi de grajd sau composturi.
 Milu Oslobeanu si colab. (1980) considera ca pentru
obtinerea vinurilor de consum curent este necesara
mentinerea in sol a unui continut de humus de 2-3%,
iar pentru cele superioare 1-2%.

Materia organica prezinta importanta pentru:

-ameliorarea structura solului;
-se opune procesului de eroziune;
-favorizeaza regimul de aer, apa si nutritie al plantelor;
-mentine reactia solului in jurul valorilor neutre;
-imbunatateste activitatea microflorei din sol;
-humusul prin mineralizare constituie o sursa de
elemente nutritive cedate treptat plantelor.
In locul gunoiului de grajd se pot folosi:
-coarde toacate – 2,5-4,5 t/ha/an care redau solului 400-800
kg humus/ha (plus micro si macroelemente)
-tescovina – 1,5-4,5 t/ha/an redau solului 100-300 kg
humus/ha
-ciorchinii – 300-1000 kg/ha/an redau solului 50-200kg
humus/ha
-frunzele – cantaresc in medie 1500-6000 kg/ha/an redau
solului 200-400 kg humus/ha

Coarde tocate+tescovina+ciorchini+frunze = 0,7-2 t/ha

humus suficient pentru a satisface nevoile anuale ale
plantatiei.

Ingrasamitele verzi redau 700-800 kg/ha/an

 Cantitatea de materie organică stabilă produsă de
diferite îngrăşăminte organice (după J. Delas, 1974)

Cantitatea de humus produsă de 1 tonă

Materialul Coeficientul
izohumic (%)
de produs proaspăt (kg)

Paie 10 - 20 90 - 180 (s.u. = 90 %)

Gunoi de grajd 30 - 50 60 - 100 (s.u. = 20 %)

Tescovină 30 - 50 90 - 150 (s.u. = 30 %)

Coarde tocate 30 210 (s.u. = 70 %)

Influenţa sistemelor de întreţinere a solului asupra conţinutului de humus într-
un planosol din podgoria Ştefăneşti – Argeş (după I. Rădulescu şi colab., 1989)

Varianta Conţinutul în humus pe adâncimea 0 - 20 cm

(%)
Ogor negru 2,42
Erbicidare 2,25
Îngrăşăminte verzi 2,64
Înierbare de durată 2,82

Conţinutul în humus al solului la diferite sisteme de întreţinere

(după Gh. Condei şi colab., 1991)
Sistemul de întreţinere a solului
Determinarea
Ogor negru Erbicidare Înierbare

Humus (%) 1,7 1,5 2,1

 APROVIZIONAREA CU ELEMENTE NUTRITIVE A
SOLULUI

Cresterea si fructificarea vitei de vie se asigura la un

continut de 0,1-0,2 g N total, 10-20-mg P2O5, 25-40 mg
K2O exprimate la 100 g sol.

Datorita eroziunii si levigarii cu apa din precipitatii se pierde

o cantitate importanta din elementele nutritive din sol. Ca
urmare, este necesara aplicarea ingrasamintelor.
Necesarul de elmente nutritive pentru o productie normala:

-35-156 kg N/ha
-17-52 kg P2O5/ha
-59-149 kg K2O/ha
-13-65 kg MgO/ha
-80-100 kg CaO/ha
-0,25-1,20 kg Fe/ha
-0,09-0,40 kg Mn/ha
-0,20-0,30 kg Zn/ha
-0,03-0,15Kg B/ha
-0,06-0,12 kg Cu/ha
Conţinutul solului în NPK în câteva parcele cu folosirea metodelor
ecologice de cultură, comparativ cu cele convenţionale (după P.
Gehlen şi colab., 1988)

Metoda de N P 2 O5 K2 O
Nr. cultură (%)
(mg/100 g sol)
parcelei

7 convenţională 0,12 17 11
8 ecologică 0,18 34 37
11 convenţională 0,16 61 43
12 ecologică 0,24 87 84
13 convenţională 0,11 28 33
14 ecologică 0,21 51 40
 Rolul si dinamica elementelor nutritive din sol
Azotul
Cel mai important factor de crestere. Se gaseste in forma amoniacala si nitrica
in sol. Usor spalat in profunzime

Excesul -crestrea luxurianta a organelor verzi

-caderea florilor
-intarzierea maturarii boabelor si lastarilor
-diminuarea rezistentei la ger
-sporeste sensibilitatea strugurilor la putregai si mana
-influenteaza negativ calitatea recoltei

Carenta - diminuarea cresterii lastarilor

-ingalbenirea mezofilului internervurian la frunzele bazale ale
lastarilor
-debilitarea butucilor
-obtinerea de productii reduse de struguri
Carenţă de azot
Carenţă de azot
Excesul de azot
Excesul de azot
Fosforul
Influenteaza fertilitatea soiurilor, desfasurarea fenofazei infloritului, grabeste
maturarea si sporeste continutul in zaharuri din struguri.

Excesul - dereglari de crestere

-meierea strugurilor
-dezechilibru in raport cu celelate elemente: N, K, Fe, Mn, Zn

Carenta -se manifesta de regula pe solurile acide

-incetinira cresterii
-colorarea galben deschis a frunzelor la soiurile albe si rosu-violaceu
la soiurile rosii
-reducerea numarului de struguri pe butuc
-struguri mici
Potasiul
Sporeste vigoarea plantei si favorizeaza rezistenta la ger si seceta al plantei.
Inflenteaza favorabil formarea inflorescentelor, cantitatea si calitatea
strugurilor.

Excesul -impiedica absorbtia magneziului

-perturba crestrerile vegetative
-reduce numarul de boabe in ciorchine

Carenta -reducere dimensiunilor sistemului radicular

-reducerea cresterilor lastarilor si a frunzelor
-reduce fertilitatea mugurilor
-reduce dimensiunea boabelor
Carenţă de potasiu
Carenţă de potasiu
Carenţă de potasiu
Carenţă de potasiu
Magneziul
Este un constituient esential al clorofilei

Excesul - determina simptome specifice carentei de K pentru ca impiedica

absorbtia lui din sol

Carenta -se intalneste pe solurile nisipoase sau excesiv de argiloase, acide si

mai ales in anii ploiosi
-necroze punctiforme pe frunze
-uscarea rahisului
-acumularea zaharurilor in cantiate mica
-maturarea necoraspunzatoare a lastarilor
Carenţă de magneziu
Carenţă de magneziu
Carenţă de magneziu
Carenţă de magneziu
Calciul
Element constituient al peretilor celulari, cu rol important in crestrea tesuturilor,
in activitatea sistemelor enzimatice, transportul si acumuarea glucidelor,
hidroliza amidonului

Excesul - restrange pana la blocarea unor elemente: Mn, Fe, B, Zn, Cu

Carenta -clorozarea marginala si internervuriana pana la necrozare frunzelor

-apare mai mult pe solurile acide cu pH de 5,5 asociata cu
fitotoxicitatea aluminiului
Carenţă de calciu (aciditatea solului)
Fierul
Element indispensabil pentru dezvoltarea cloroplastelor si sinteza clorofilei,
intervine in reactiile redox ale fotosinteizei. Sinteza peroxidazei, catalazei,
citocromoxodazei. Metabolismul hidratilor de carbon.
Absorbtia fierului este conditionata de o serie de factori: continutul solului in
calcar activ, reactia solului, continutul in materie organica, in argila, fosfor,
temperatura etc.

Carenta -vita de vie este una din plantele cele mai afectate de carenta de fier
care se manifasta prin ingalbenirea frunzelor, incepand cu cele de la varf
care evolueaza in necroze
-scuturarea in masa a florilor
-legarea defectuasa a boabelor
-debilitarea trepatat a butucilor
Carenţă de fier (cloroză ferică)
Carenţă de fier (cloroză ferică)
Manganul
Stimuleaza activitatea enzimelor respiratorii. Participa la sinteza clorofilei si a
aminoacizilor la realizarea fotosintezei. Favorizeaza legarea florilor,
acumularea zaharurilor, maturarea strugurilor si a lastarilor.

Excesul –apare pe solurile acide

-necroze pe frunze (marginale)
-legarea defectuasa ca urmare a caderii florilor

Carenta -pe solurile calcarose

-frunze cu aspect clorozat, bronzat
-lastarii isi inceteaza cresterea
-meierea boabelor
-diminuarea productiei
-intarzierea maturarii
Carenţă de mangan
Carenţă de mangan
Zincul
Participa in sistemele enzimatice respiratorii. Metabolismul zaharurilor si al
proteinelor. Stimuleaza sinteza auxinei

Excesul -folosirea unor composturi bogate in zinc afecteza cresterea

radacinilor

Carenta -apare pe soluri nisipoase bine aprovizionate cu fosfor

-ingalbenirea frunzelor de-a lungul nervurilor
-frunze mici asimetrice
-meierea boabelor
Carenţă de zinc
Carenţă de zinc
Borul
Favorizeaza activitatea unor enzime respiratorii, metabolismul glucidelor, acizii
nucleici, sinteza clorofilei, germinarea polenului

Excesul -ingalbenirea frunzelor

-necroze pe frunze
-scuturarea florilor
-diminuarea productiei

Carenta -apare pe solurile nisipoase si pe solurile acide

-caderea florilor
-meierea si margeluirea
-pete necrotice pe boabe
Carenţă de bor
Carenţă de bor
Carenţă de bor
Carenţă de bor
Cuprul
Intra in componenta unor enzime ale procesului respirator. Catalizeaza sinteza
proteinelor si a hidratilor de carbon, a clorofilei si a antocianilor.

Excesul -poate fi toxic cand pH solului este foarte scazut si ramane excedentar
in orizonturile superficiale ale solului ca urmare a aplicarii tratamentelor
fitosanitare cu produse cuprice.
-cloroze foliare
-reduce crestera radacinilor
-germinarea redusa a polenului
-scuturarea florilor
Carenta -rar intalnita deoarece se fac tratamente impotriva manei anual
-necroze punctiforme la marginera limbului
-caderea timpurie a frunzelor de la varful lastarului
Exces de cupru
Exces de cupru
 PRODUSE DESTINATE FERILIZARII SI AMELIORARII SOLURILOR
ADMISE IN AGRUCULTURA ECOLOGICA (DUPA REG. CEE
2092/1991, anesa II A, actualizat 2007)
-Gunoi de grajd si gunoi de pasari, urina;
-Composturi din materii vegetale;
-Deseuri menajere compostate sau fermetate;
-Argila (bentonita, perlit, vermiculin);
-Composturi rezultate din ciupercarii;
-Produse animale transformate, provenite din abatoare si din industrializarea pestelui (faina de peste,
faina de sange, pudra de coarne, oase etc.);
-Alge si produse din alge;
-Rumegus din lemn, scoarta si resturi lemnoase;
-Cenusa de lemn;
-Roci fosfatice naturale;
-Roci de foasfat de aluminiu calcinate;
-Zgura lui Thomas;
-Roci potasice macinate (kainit, silvinit);
-Carbonat de calciu (creta, calcar);
-Carbonat de calciu si magneziu;
-Sulfat de calciu (gips);
-Clorura se calciu;
-Sulf;
-Microelemente (bor, cupru, fier, mangan, molibden, zinc);
-Pudra de roci;
-Vinasa.
 REACTIA SOLULUI
pH solului are influenta in accesibilitatea elementelor
nutritive astfel:
-pH neutru: usor absorbit N
-pH alcalin: usor absorbit P,K,Ca,S,Mg
-pH acid: usor absorbit Fe,Mn,B,Cu,Zn

Pe solurile acide activitatea bacteriilor este perturbata,

apare toxicitatea cuprului, zincului, aluminiului si
manganului prin trecere lor in solutia solului si
impiedicand cresterea radacinilor. Trebuiesc aplicate
amendamente in cantitate de 2-15 t/ha, se folosesc
portaltoi rezistenti (Ruggeri 140, Richter 110, Gravesac)
Aciditatea este sporita prin tratamentele anuale cu sulf.
Pe solurile alcaline, datorita excesului de carbonat de
calciu apare cloroza fero-calcica. Se folosesc portaltoi
toleranti cum sunt Chasselas x Berlandieri 41 B, Fercal.

Solurile alcaline sunt mai daunatoare culturii vitei de vie

decat solurile acide.
 PROBLEMA NITRATILOR
Apa freatica este contaminata cu nitrati care provin din:
1.-mineralizarea materiei orgamice
2.-ingrasaminte chimice cu azot (azotatul de amoniu, uree)
3.-fixarea biologica a azotului din atmosfera

1. Faza I are loc mineralizarea compusilor organici (bacterii din genul:

Bacillus si Pseudomonas) cu formare de amoniac (NH4)
Faza a II-a are loc formarea azotului nitric (bacterii din genul: Nitrosomonas,
Nitrosobacter) foarte solubil si absorbit de catre plante (nitrificarea)
2. Prin hidroliza si sub actiunea bacteriilor nitrificatore dau nastere la ioni nitrici.
In urma reactiei acidului azotic si cel azotos cu bazele din sol se
formeaza nitrati si nitriti. Nitratii usor solubili ajung la panza de apa freatica
pe care o polueaza.
3. Prin aplicarea mazarii ca ingrasamant verde a crescut considerabil
continutul in azot nitric din sol.
Aportul microorganismelor fixatoare de azot în simbioză cu mazărea
folosită ca îngrăşământ verde asupra conţinutului de NO3‾ în sol
(după A. Ciubucă, Rodica Potârniche, 1994)

NO3‾ (mg / 100 g sol)

Varianta 1983 1984 1985 media

Martor-ogor negru 5,42 2,29 5,18 4,29

Mazăre- îngrăşământ verde 13,95 3,27 10,27 9,16

Factorii care influenţează levigarea nitraţilor din solurile viticole:

- folosirea cantităţilor excesive de îngrăşăminte minerale şi organice;

- condiţiile pedoclimatice (tipul de sol, regimul precipitaţiilor, mai ales

din perioada rece a anului, temperatura, umiditatea solului, etc);

- absenţa vegetaţiei în sezonul rece al anului;

- sistemul de întreţinere a solului din plantaţii;

- regimul de irigare, etc.

Cantitatea de NO3¯ (mg / l) determinată în apele de infiltraţie şi de scurgere
la suprafaţa unui sol viticol din podgoria Champagne (după J. J. Ballif, 1995)

Concentraţia în NO3¯ ( mg / l)
Varianta în apele de în apele de
infiltraţie scurgere

Ogor negru 18-27 45

Mulci din composturi forestiere aplicate
o dată la 3 ani (scoarţa măcinată) - 18-44 49
150 m³/ha (= 60 t/ha)

Mulci din composturi orăşeneşti (150 t/ha) 62-102 133

aplicat o dată la 3 ani
Ca măsuri de reducere a poluării cu nitraţi în viticultură se
recomandă:

- asigurarea unui covor vegetal pe timpul iernii (îngrăşăminte

verzi, înierbare);

- aplicarea îngrăşămintelor minerale cu azot la momente

potrivite (eventual fracţionat), în funcţie de dinamica absorbţiei
acestuia de către viţa-de-vie, de ciclul natural al azotului în sol;

- administrarea cu precădere a gunoiului de grajd, a

composturilor, ţinând seama de restituţiile organice ale plantaţiei
 EROZIUNEA SOLULUI IN VITICULTURA

Vita de vie ocupa de regula terenurile in panta supuse

fenomenului de eroziune

Eroziunea este influentata de: Intensificarea eroziunii este

- intensitate si frecventa
precipitatiilor;
- stabilitatea structurala a solului:
alcatuirea granulometrica;
- natura argilei si a cationilor
absorbiti;
- prezenta materiei organice;
- climatul, vegetatia, topografia.
determinata de:
sporirea dimensiunilor parcelei
suprimarea vegetatiei arborescente
intretinerea defectuasa a santurilor
de scurgere
sistematizarea necorespunzatoare a
terenului
amplasarea randurilor deal-vale
compactarea solului sub influenta
masinilor grele
lipsa fertilizarii organice
inclinarea si lungimea pantei
rugozitatea suprafetelor
Cercetări - eroziune - Valea Călugărească:
-versant cu panta 32 %
-pe un sol brun roşcat
-rândurile de viţă orientate deal-vale
-pierderi medii anuale de sol prin eroziune de
86 m³/ha
La orientarea randurilor pe directia curbelor de nivel a
redus cantitatea de sol erodat anual la 66 m3/ha
Cercetări - eroziune - Valea Călugărească:
-versant cu panta cuprinsă între 24 şi 34 %
-pe un sol brun roşcat
-rândurile de viţă orientate pe direcţia curbelor de nivel
-pierderi medii anuale de sol prin eroziune de 33 - 41
m³/ha
-pierderi anuale de elemente fertilizante:
-1 - 1,2 t/ha humus;
-48 - 59 kg/ha N;
-66 - 80 kg/ha P2O5.
-700 - 850 kg/ha K2O.
Prevenirea eroziunii solului în viticultură:

-amenajarea antierozională a terenurilor în pantă (terasare, canale de

scurgere, benzi înierbate etc);

-amplasarea rândurilor pe direcţia curbelor de nivel;

-limitarea lungimii rândurilor la amplasarea lor pe direcţia deal-vale;

-folosirea îngrăşămintelor verzi, înierbarea temporară sau

permanentă;

-mulcirea solului cu diferite materiale (paie, composturi forestiere, alte

materiale);

-afânarea solului în profunzime etc.

Acţiunea vegetaţiei de prevenire a eroziunii se manifestă în diferite
feluri:

- prin interceptarea picăturilor de ploaie de către frunzişul viţei de

vie este atenuată forţa acestora; intervalul dintre rânduri
întreţinut ca ogor negru este mai vulnerabil, comparativ cu
folosirea culturilor pentru îngrăşământ verde, a mulciului sau a
înierbării temporare sau permanente;

- vegetaţia constituie un obstacol pentru scurgerile de apă,

încetinindu-le;

- rădăcinile reţin particulele de sol şi facilitează pătrunderea apei

în sol.
 Particularitatile ecologice ale terenurilor in panta

-factorii climatici si edafici prezinta variatii care genereaza modificari ale vigorii,
metabolismului plantei, potentialului productiv si calitativ.
-deficitul umiditatii solului este mai accentuat la varful pante si mai redus la
baza pentei (prin terasare deficitul se reduce foarte mult)
-adancimea de raspandire a radacinilor este mai redusa la varful pantei
decat la baza pantei
-aprovizionarea cu apa si N este mai intensa la baza pantei decat la varful
pantei
-productia de struguri sacade de la varful pantei sper baza, dar continutul
in zaharuri din boabe creste dinspre baza pantei spre varf, deci calitatea
productiei este mai buna la varful pantei decat la baza
-la baza pantei se recomanda cultivarea soiurilor pentru masa si a soiurilor
pentru vin de consum curent, iar spre varful pantei a soiurilor pentru vinuri
superioare cu denumire de origine controlata
 UMIDITATEA SOLULUI
Continutul in apa al plantei depinde de:
-factori interni: -varsta
-organul
-frenofaza
-factori externi: -temperatura
-umiditatea solului
-higroscopicitatea aerului
Vita de vie este mare consumatoare de apa avand un aparat vegetativ dezvoltat:
-tesuturile meristematice contin 85-90% apa
-lastarii in crestere contin 90-55% apa in functie de fenofaza
-coardele de un an contin 55-48% apa
-coardele de doi ani si cele mai batrane contin 40-55% apa
-frunzele contin 70-85% apa
-mugurii contin 50-55% apa
-strugurii contin 70-80% apa in mezocarp, 60-80% apa in epicarp, 15-50%
apa in seminte si 55-80% apa in ciorchine
Umiditatea solului optima pentru vita de vie este cuprinsa intre 50-80% din IUA.

Stresul hidric:
-la parga este benefic pentru calitatea strugurilor
-in perioada cresterilor vegetative nu este favorabil cresterilor vegetative, dezvoltarii
suprafetei foliare, determina debilitarea butucilor, incetarea timpurie a cresterilor,
reducerea intensitatii fotosintezei, scade greutatea medie a boabelor, stationeaza
maturarea boabelor, scade productia.
-determina o intrare mai timpurie in repaus
-in perioada maturarii este important pentru calitatea vinurilor rosii, acumularea
antocianilor in pielita boabelor

Excesul de umiditate din sol:

-in perioada maturarii strugurilor determina o prelungire a cresterii lastarilor in
detrimentul maturarii lor si o intarziere in acumularea zaharurilor, aciditatea este mai
ridicata, procentul de tanin este mai ridicat, aromele mai putin intense, vinurile obtinute
au o fructuozitate mai redusa si un buchet mai slab exprimat
-inflenteaza negativ rezistentele biologice (ger, putregai cenusiu, mana) si tehnologice
(la fisurare, transport, pastrare a strugurilor) ale plantei
-pe solurile grele determina o aerare insuficienta si aparitia clorozei asfixiante
-excesul de apa este deosebit de daunator la infiintarea plantatiilor determinand un
procent mare de goluri