Liceul Pedagogic „Matei Basarab”, Slobozia, județul Ialomița

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ
pentru
DISCIPLINA OPȚIONALĂ

FENOMENE SPECTACULOASE ALE NATURII

-ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR,CLASA a IV-a-

SLUJITORUL IOANA - DARIA

Clasa a XI-a B

1
Cuprins
Notă de prezentare .......................................................................................................................3
Obiective cadru.............................................................................................................................4
Obiective de referință....................................................................................................................4
Competențe generale ....................................................................................................................5
Exemple de activități de învățare..................................................................................................7
Conținuturile programei................................................................................................................8

2
 NOTĂ DE PREZENTARE

FENOMENE SPECTACULOASE ALE NATURII – PROGRAMĂ ȘCOLARĂ conține

totalitatea necesităților de învățare pentru un elev din secțiunea terminală a ciclului final
primar – clasa a IV – a – și reprezintă o ofertă pentru curiculumul la decizia școlii. Această
disciplină școlară are alocat în bugetul de ore săptămânal un timp de 1h/clasă. Având în
vedere caraterele disciplinei și referințele bibliografie și se materi, această disciplină
facultativă are o încadrare în componența ariei curriculare MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE ALE
NATURII.

Stringeța acestei discipline vizează îmbogățirea ariei culturare și a cunoștințelor

generale pe care un elev absolvent al ciclului primar trebuie să le aibă pentru a ușura
învățarea disciplinei de FIZICĂ ce urmează să o studieze începând cu clasa a VI-a în.
Explicarea fenomenelor considerate fizice ce au caractere generale și educaționale poate sația
setea de cunoaștere științifică, fundamentând astfel bazele înțelegerii proceselor cotidiene ce
au ca bază meteorologică, fizică și chimică.
Această disciplină facultativă urmărește obervarea, perceperea și înțelegerea
fenomenelor fundamentale a lumii în întregul său caracter: atât din punct de vedere
constitutiv, al proceselor cât și al caracteristicilor. Elevilor le este creat astfel un substrat al
disciplinelor STEM prin indrumarea dezvoltării dorinței de explorare și investigare. Astfel ei
se apropie de înțelegerea și experimentarea unor principii și legi universale.

3
 OBIECTIVE CADRU ȘI OBIECTIVE DE REFEINȚĂ
OBIECTIVELE CADRU ALE DISCIPLINEI

Terminologia domeniului de FENOMENE ALE NATURII

Elevul să demonstreze Datele particulare ale domeniului

ACHIZIȚIONAREA DE posibilitatea de a memora,
Reprezentările abstracte ale Concepte, scheme, structuri
CUNOȘTINȚE recunoaște, reproduce și folosi
datelor particulare
corect: Principii, legi
Teorii
Elevul să demonstreze Asimilarea elementară a fenomenelor
formarea capacității de: studiate
Înțelegerea
Interpretarea și explicarea fenomenelor
studiate
Elevul să demonstreze că a dobândit capacitatea de a utiliza reprezentările
Aplicarea
abstracte în cazuri concrete
Elevul să demonstreze Separare și cercetare individuală a
FORMAREA DE formarea capacității de: elementelor componente a unui fenomen
CAPACITĂȚI Analiza
INTELECTUALE Stabilirea relatiilor funcționale între
elemente
Elevul să demonstreze Reunirea părților analizare de reconstituire
formarea capacității de: a fenomenului
Sinteza
Descoperirea independentă a unui
ansamblu de relații abstracte
Evaluarea unei situații Elevul să demonstreze Asocierea corecta a exactității, rigorii, și
complexe formarea capacității de: coerenței faptelor
4
Competenţe generale

1. Investigarea ştiinţifică structurată, în principal experimentală, a

unor fenomene fizice simple, perceptibile

2. Explicarea ştiinţifică a unor fenomene fizice simple şi a unor

aplicaţii tehnice ale acestora

3. Interpretarea unor date şi informaţii, obţinute experimental sau din

alte surse, privind fenomene fizice simple şi aplicaţii tehnice ale
acestora

5
 FENOMENE SPECTACULOASE
CLASA A IV-A

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

1. Investigarea ştiinţifică structurată, în principal experimentală, a unor fenomene
Clasa a IV-a
1.1. Explorarea proprietăţilor şi fenomenelor
- observarea şi descrierea unor fenomene meteorologie şi proprietăţi fizice observate în activitatea
cotidiană (de exemplu: fulgerul, tunetul, ploaie etc.)
- observarea şi descrierea unor fenomene geologice şi proprietăţi fizice observate în activitatea cotidiană
(de exemplu: cutremure, erupții vulcanice etc.)
- observarea şi descrierea unor fenomene astrologice şi proprietăţi fizice observate în activitatea cotidiană
(de exemplu: aurole, eclipse de soare etc.)
- realizarea unor investigaţii simple, pe baza unor proceduri comunicate (de exemplu: determinarea
intensității unui fulger, identificarea tipurilor de nori etc.) şi analizarea critică a condiţiilor de
desfăşurare a unei investigaţii şi identificarea potenţialelor surse de erori
2. Explicarea ştiinţifică a unor fenomene
Clasa a IV-a
2.1.Descrierea calitativă a unor fenomene fizice simple identificate în natură și în aplicații
tehnice uzuale
- identificarea caracteristicilor fundamentale ale fenomenlor studiate
- recunoaşterea particularităţilor şi detaliilor studierii unui fenomen fizic
- explicarea din punct de vedere fizic a unor noţiuni studiate la alte discipline (geografie, biologie) şi/sau
identificarea unor repere istorice în apariţia şi evoluţia unor termeni, explicaţii, teorii asupra unor
fenomene discutate
- identificarea relaţiilor de tip cauză-efect

3. Interpretarea unor date şi informaţii, obţinute experimental sau din altesurse,

privind fenomene
Clasa a IV-a
3.1. Extragerea de date şi informaţii ştiinţifice relevante
- identificarea datelor relevante care descriu un fenomen
- identificarea întrebării investigative pentru analiza unei situaţii reale
- organizarea datelor într-o formă adecvată îndeplinirii sarcinii de lucru
3.2. Formularea unor concluzii simple cu privire la datele obţinute şi la evoluţia propriei
experienţe de învăţare
- reflectarea asupra experienţei proprii de învăţare şi completarea unui tabel de forma: „ştiu- vreau să
ştiu-am învăţat”
- chestionarea colegilor/profesorului pentru clarificarea eventualelor neînţelegeri cu privire la
fenomenele studiate
- formularea răspunsurilor la întrebări simple adresate de profesor, de tipul: “Ce am făcut?”, „Ceam
observat?”, „Ce a fost greu?”, „Ce a fost uşor?”, „De ce?”, „Ce am învăţat?”, „Unde putem aplica
ceea ce am învăţat” etc.

6
 EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1. Investigarea ştiinţifică structurată, în principal experimentală, a unor

fenomene

Explorarea proprietăţilor şi fenomenelor Observarea unor imagini/videoclipuri despre

fenomene naturale spectaculoase
2. Explicarea ştiinţifică a unor fenomene
Descrierea calitativă a unor fenomene fizice Compararea caracteristicilor fenomenelor
simple identificate în natură și în aplicații tehnice naturale specifice
uzuale
3. Interpretarea unor date şi informaţii, obţinute experimental sau din alte surse,
privind fenomene
Lecturarea în cadrul orei a unor
Extragerea de date şi informaţii ştiinţifice fragmente interesante despre
relevante
fenomenele naturale spectaculoase
Vizite la planetariu, muzee
Observarea dirijată a unor scheme simple, desene
pentru identificarea etapelor unor fenomene/
Formularea unor concluzii simple cu privire la procese( tornada)
datele obţinute şi la evoluţia propriei
experienţe de învăţare Observarea unor aspecte dinamice ale realității
înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de
viață cunoscut, prin vizionarea unor filme sau
realizarea

7
 CONȚINUTURILE PROGRAMEI

Fulgerul este unul dintre cele mai spectaculoase fenomene

ale naturii și a dat naștere multor povești și credințe
populare. Fulgerul poate lovi oricând, chiar și pe vreme
senină. Din acest motiv, pe vremuri, fulgerul era considerat
o manifestare a răzbunării zeilor. Cu toate acestea, este bine
să știți cum se produce de fapt fulgerul și cât de puternic

FULGERUL
este. Fulgerul este un arc strălucitor produs de un proces de
descărcare a norului din cauza diferențelor de potențial
electrostatic. În natură, fulgerele apar între nori cu sarcini
electrice diferite. Curenții de aer din nori și particulele de
gheață și apă conținute în nori formează prin frecare spații
cu ioni electrostatici negativi și pozitivi. În mod normal,
straturile superioare ale norilor sunt încărcate pozitiv, iar
straturile inferioare sunt încărcate negativ.

Acest fenomen este o furtună care are loc în timpul unei

FULGERUL
VULCANIC

erupții vulcanice și pare să elibereze resturi încărcate

pozitiv în atmosferă în timpul erupției vulcanice.
FENOMENE Acţionează asupra unei sarcini negative, provocând un
METEOROLOGIECE fulger în mijlocul erupţiei, aparent o imagine zeificată.

Brinicle-urile sunt fenomene subacvatice terifiant de

spectaculoase. Este un fel de vârtej de gheață și sare (ca o
mică tornadă în apă) care îngheață instantaneu tot ce trece
prin el. Cei care, din păcate, îi stau în cale, nu au nicio șansă
BRINICLE

de scăpare.Pentru ei, atingerea unui brinicle înseamnă

moarte sigură. Termenul „blinicle” provine dintr-o
combinație de două cuvinte în limba engleză, „brine” care
înseamnă „saramură” și „cicle” care înseamnă „calotă de
gheață”. Acest fenomen are loc în apele adânci ale
Oceanului Antarctic.

Aceste furtuni tind să producă fenomene extreme, cum ar

SUPERCELULA

fi tornade și grindină, furtuni puternice și fulgere. Din

fericire, sunt extrem de rare, iar până acum cazuri au fost
documentate doar primăvara în America Centrală.

8
 Un „curcubeu de foc” este un fenomen meteorologic foarte

CURCUBEU DE FOC
rar care are loc primăvara și vara, dar numai la anumite
latitudini. Condițiile necesare pentru formarea unui
„curcubeu de foc” sunt foarte precise. Soarele trebuie să fie
la o altitudine de 58° sau mai mare, trebuie să existe în zonă
nori cirrus sau pileus care să „curbeze” lumina în cadrul
unui fenomen de difracţie, pe mai multe lungimi de undă
(culori).

Tornadele care se formează deasupra apei sunt cu adevărat

spectaculoase și nu reprezintă nicio amenințare decât dacă
sunteți pe mare. Pot atinge viteze de până la 305 km/h, iar
TORNADE

cele mai frecvente tornade de acest tip au fost înregistrate

în Florida Keys (aproximativ 400-500 pe an). Se presupune
că multe dintre navele dispărute (cum ar fi nava din
Triunghiul Bermudelor) au fost înghițite de astfel de
tornade.

Gloria este un fenomen optic similar curcubeului, care ia

forma unui halou și care se petrece foarte rar. Este creat de
GLORIA

refracția și dispersia luminii atunci când soarele, aflat în

spatele unui observator uman, îi proiectează umbra pe un
nor care este situat mai jos și care este format din picături
foarte mici de apă.
Norii lenticulari sunt structuri lenticulare care se formează
LENTICULARI

atunci când volume mari de aer curg peste vârfurile

munților și se așează în straturi. Din cauza formei lor
NORII

ciudate, acești nori sunt adesea confundați cu OZN-uri.

Halourile solare. Acest fenomen, constând din cercuri

strălucitoare în jurul soarelui, este cunoscut sub numele de
HALOURILE SOLARE

halo sau antilia. Apare în principal în locuri reci, cum ar fi

Rusia, Antarctica și nordul Scandinaviei. Cu toate acestea,
poate apărea și în altă parte, atâta timp cât condițiile sunt
favorabile formării. Acest halou este format din particule
FENOMENE ASTROLOGICE de gheață care plutesc în partea cea mai înaltă a troposferei.
Când lumina soarelui lovește aceste particule de gheață, se
refractă și dezvăluie întregul spectru de culori din jurul
soarelui (similar cu culorile curcubeului). Poate fi numit un
curcubeu circular caracterizat prin faptul că este
predominant iridescent.

9
 Aurora polară este fenomenul optic în care strălucirea
intensă poate fi văzută pe cerul nopții în regiunile din
apropierea centurilor polare, ca urmare a ciocnirii
particulelor de vânt solar cu câmpul magnetic al
Pământului. Apare în emisfera nordică, acest fenomen este
cunoscut sub numele de Aurora Boreale. Acesta este
termenul folosit pentru prima dată de Galileo Galilei pentru
a se referi la zeița romană a zorilor Aurora și uriașul Boreas

AURORA
reprezentând vântul. Apare de obicei între septembrie-
octombrie și martie-aprilie. În emisfera sudică, fenomenul
poartă numele de auroră australă, după James Cook, o
referință directă la faptul că apare în sud. Acest fenomen
este observat nu numai pe Pământ, ci și pe alte planete din
sistemul solar, precum Jupiter, Saturn, Marte și Venus. În
același timp, deși acest fenomen este de origine naturală, el
poate fi reprodus artificial în explozii atomice sau în
laboratoare.

La aproximativ 6 km est de Coudersport, Pennsylvania, se

Mina de gheață

află una dintre cele mai enigmatice anomali geologice din

Coudersport

lume. Într-o micuță peșteră de doar 12 metri înălțime,

gheața se formează în timpul verii și nu al iernii ca în toate
celelalte peșteri de gheață. Aici țurțurii încep să apară de
primăvara, iar când sosește anotimpul rece, se topesc într-
un mod inexplicabil.
Aceşti spini de gheaţă uimitori numiţi penitentes, datorită
PENITENTES

asemănării lor cu nişte călugări îmbrăcaţi în alb, se găsesc

pe gheţarii montani şi variază dramatic în dimensiuni: de la
câţiva centimetri până la 5 m înălţime, foarte periculoşi
pentru alpinişti.

Valea Morţii, sau cea mai aridă zonă deşertică din lume,
FENOMENE GEOLOGICE
acesta este locul de „plimbare” al unor roci şi blocuri
Pietrele mişcătoare din Valea Morţii

pietroase, cântărind până la trei sferturi de tonă, care se

deplasează an de an pe solul crăpat, pe distanţe de zeci până
la sute de kilometri. Ani întregi specialiştii în seismică şi
geologie au încercat să dezlege enigma pietrelor care
traversează deşertul, şi pentru a căror mişcare nu s-a găsit
până acum o explicaţie în sfera normalului.
Iniţial s-a crezut că pietrele se mişcă datorită eroziunii
masive a solului şi a condiţiilor specifice de clima,
mergându-se până la ipoteza ca vântul ar împinge bolovanii
pe solul extrem de alunecos datorită vitezei vântului şi a
ceţii. În cele din urmă, s-au extrapolat teorii conform cărora
zona de dedesubtul deşertului ar fi sau ar fi fost locuită de
o populaţie dispăruta de pe Terra.

10
11