Examen final 21 - Manag cls/gr

1. Reîntărirea verbală pozitivă a elevilor, prezentarea reușitelor tuturor elevilor, exprimarea

mândriei profesorului față de reușitele elevilor săi sunt acțiuni care contribuie la

a. dezvoltarea mândriei pozitive a clasei de elevi

b. corectarea constructivă a comportamentelor greșite

c. stabilirea și predarea regulilor de comportament

2. Principalele 4 funcții/motivații ale comportamentelor inadecvate din clasa de elevi sunt

a. frustrarea, frica, obținerea atenției, fuga

b. răzbunarea, demonstrarea puterii, obținerea atenției, evitarea

c. obținerea puterii, răzbunarea, auto-afirmarea

3. Un stil de management al clasei autoritar are următoarele caracteristici:

a. Control puternic și implicare slabă (autoritar)

b. Control slab și implicare slabă (indiferent)

c. Control puternic și implicare puternică (democratic)

d. Control slab și implicare puternică (indulgentul)

3. Modelul bidirecţional sau interacţionist al dezvoltării copiilor și, subsecvent, al genezei unor
tulburări emoțional-comportamentale susține următoarea teză:

a. rezultanta la nivelul comportamentului unui copil este determinată de gradul de potrivire sau de
compatibilitate dintre caracteristicile copilului şi caracteristicile adultului.
(tranzacțional/reciproc)

b. modul în care se dezvoltă comportamentul unui copil este rezultatul fie al caracteristicilor
copilului, fie al caracteristicilor îngrijitorului său adult. (unidirecțional/ efectului major)

c. comportamentul copilului este determinat de combinarea caracteristicilor copilului cu cele ale

părintelui.

4. Centrele de învățare

permit realizarea și atingerea anumitor obiective de învățare

încurajează alegerea unei activități în timpul liber (centrele de interes)

permit lucrul în grup mic, pentru finalizarea proiectelor (spații de învățare în grupuri mici)

5. Clasă bine organizată, sub aspectul structurării spațiului fizic, are următoarele caracteristici (3 din
5):

a. Îi face pe elevi să se simtă ascultați și în siguranță

b. Permite profesorului să-și afirme autoritatea și puterea

c. Permite instruirea tuturor elevilor într-o manieră identică

d. Permite deplasarea rapidă și ușoară a cadrului didactic

e. Minimalizează situațiile de distragere a atenției elevilor

6. Corectarea elevilor se realizează (2 din 4)

a. într-o discuție privată

b. în grupul mare, pentru a putea învăța și ceilalți elevi

c. după ce elevul și profesorul s-au calmat

d. imediat după incident, pentru ca elevul să poată vedea cât de supărați și frustrați sunteți

7. Componentele modelului ABC cognitiv sunt următoarele:

a. eveniment activator, concepte, consecinte comportamentale

b. antecedente, comportamente, consecințe (ABC comportamanetal)

c. eveniment activator, convingeri, consecinte

d. antecedente, convingeri, consecințe

8.Pentru dezvoltarea unor relații pozitive între profesor și elevi, se pot utiliza diferitele tehnici (3
din 6):

a. Corectarea elevilor într-o manieră constructivă

b. Dezvoltarea unei mândrii pozitive a clasei

c. Corectarea abaterilor comportamentale într-o manieră strictă

d. Demonstrarea dezaprobării pentru comportamentele greșite ale elevilor

e. Comunicarea așteptărilor pozitive din partea profesorilor

 f. Dezvoltarea unei competiții puternice pentru performanță

9. Comunicarea expectațiilor pozitive ale profesorilor față de elevii lor pot fi comunicate prin
următoarele metode (3 din 6):

a. exprimarea dezamăgirii față de nivelul insuficient de efort depus de către elev

b. motivarea elevului prin compararea lui cu un elev mai cuminte

c. creșterea duratei de așteptare a răspunsului la o întrebare pusă de către profes

d. acordarea de șanse egale de participare la lecție

e. impulsionarea elevului prin criticarea răspunsului greșit

f. oferirea de cuvinte ajutătoare pentru facilitarea răspunsului elevului

10. Cerințe pentru realizarea unei analize funcționale a comportamentului eficiente (3 din 6)

a. observarea comportamentului elevului

b. identificarea antecedentelor care determină apariția sau împiedică apariția comportamentului

indezirabil

c. realizarea unui plan de intervenție personalizat

d. dezvoltarea unor ipoteze privind consecințele comportamentului

e. definirea comportamentului în termeni operaționali

f. discuții cu părinții

11. Ca zone temporare de ”time-out” sau de calmare, pot fi folosite de către elevi

a. centrele de învățare

b. centrele de interes

c. zonele de activitate individuală

d. spațiile de învățare în grupuri mici

12. Factorii care influențează cel mai mult disciplina în clasa de elevi sunt:

a. implicarea părinților în actul educațional și respectarea regulamentelor școlii/clasei.

b. relațiile pozitive profesor-elev și abilitățile de monitorizare ale profesorului.

 c. mediul de proveniență și sistemul de valori ale elevilor.

d. stilul de personalitate al profesorului și sistemul de recompense și sancțiuni.

13. Orice comportament poate fi considerat inadecvat dacă:

a. interferează cu învăţarea copilului care-l manifestă

b. contravine expectațiilor adultului

c. denotă o imaturitate a copilului care-l manifestă

14. Care dintre următoarele afirmații ilustrează maniera reactivă de disciplinare? (3 din 6)

a. Utilizează metode de disciplinare pozitive (proactiv de disciplinare)

b. Abordează problema de comportament după ce aceasta apare și generează un incident

c. Intervenția se centrează pe eliminarea comportamentului indezirabil, prin utilizarea pedepselor

și sancțiunilor

d. Se centrează pe stimularea comportamentelor pozitive ale elevilor (proactiv de disciplinare)

e. De multe ori, determină o scădere a autorității profesorului

f. Investește în dezvoltarea de strategii de prevenire a comportamentelor indezirabile (proactiv de

disciplinare)

15. Catedra în fața clasei

a. promovează un mediu de învățare centrat pe profesor

b. nu permite observarea elevilor

c. promovează un mediu de învățare centrat pe elev (catedra în spatele clasei)

16. Analiza funcțională a comportamentului presupune

a. colectarea informaţiilor precise asupra unor variabile care pot fi asociate cu un anumit
comportament-țintă

b. discuţii cu elevul despre relațiile lui în cadrul familiei

c. observarea elevului în timpul rutinei zilnice

17. Catedra poziționată în centru

a. transmite mesajul unui loc privat de muncă al profesorului

b. promovează un spațiu de învățare centrat pe elev

 c. nu favorizează discuțiile/conversațiile private profesor-elev

Managementul clasei/grupei - evaluare pe parcurs

1. O clasă bine organizată, sub aspectul structurării spațiului fizic, are următoarele caracteristici (4
din 6):
a. Permite profesorului să-și afirme autoritatea și puterea
b. Minimalizează situațiile de distragere a atenției elevilor
c. Permite deplasarea rapidă și ușoară a cadrului didactic
d. Îi face pe elevi să se simtă ascultați și în siguranță
e. Facilitează accesul egal al elevilor la profesor și la materialele didactice
f. Permite instruirea tuturor elevilor într-o manieră identică

2. Comunicarea expectațiilor pozitive ale profesorilor față de elevii lor pot fi comunicate prin
următoarele metode (3 din 6):
a. exprimarea dezamăgirii față de nivelul insuficient de efort depus de către elev
b. oferirea de cuvinte ajutătoare pentru facilitarea răspunsului elevului
c. motivarea elevului prin compararea lui cu un elev mai cuminte
d. acordarea de șanse egale de participare la lecție
e. creșterea duratei de așteptare a răspunsului la o întrebare pusă de către profesor
f. impulsionarea elevului prin criticarea răspunsului greșit

3. Ca zone temporare de ”time-out” sau de calmare, pot fi folosite de către elevi

spațiile de învățare în grupuri mici
a. zonele de activitate individuală
b. centrele de învățare
c. centrele de interes
4. Centrele de învățare
a. încurajează alegerea unei activități în timpul liber
b. permit realizarea și atingerea anumitor obiective de învățare
c. permit lucrul în grup mic, pentru finalizarea proiectelor
5. Reîntărirea verbală pozitivă a elevilor, prezentarea reușitelor tuturor elevilor, exprimarea mândriei
profesorului față de reușitele elevilor săi sunt acțiuni care contribuie la:
a. stabilirea și predarea regulilor de comportament
b. dezvoltarea mândriei pozitive a clasei de elevi
c. corectarea constructivă a comportamentelor greșite
6. Corectarea elevilor se realizează (2 din 4)
a. în grupul mare, pentru a putea învăța și ceilalți elevi
b. după ce elevul și profesorul s-au calmat
c. imediat după incident, pentru ca elevul să poată vedea cât de supărați și frustrați sunteți
d. într-o discuție privată
7. Catedra poziționată în centru
a. nu favorizează discuțiile/conversațiile private profesor-elev
b. transmite mesajul unui loc privat de muncă al profesorului (lateral)
c. promovează un spațiu de învățare centrat pe elev (în spatele clasei și mai poate fi cea din
lateral)
8. Catedra în spatele clasei
a. nu permite observarea elevilor
b. promovează un mediu de învățare centrat pe elev
c. nu permite discuții private profesor-elev
9. Pentru dezvoltarea unor relații pozitive între profesor și elevi, se pot utiliza diferitele tehnici (3 din
6):
a. Dezvoltarea unei competiții puternice pentru performanță
b. Corectarea abaterilor comportamentale într-o manieră strictă
c. Dezvoltarea unei mândrii pozitive a clasei
d. Comunicarea așteptărilor pozitive din partea profesorilor
e. Demonstrarea dezaprobării pentru comprtamentele greșite ale elevilor
f. Corectarea elevilor într-o manieră constructivă
10. Principiul conform căruia comportamentele umane, normale sau anormale sunt determinate de
modalitatea de percepere și interpretare a evenimentelor de către persoana aparține paradigmei:

cognitiviste