Sindromul si tulburarea organica de personalitate

Sindromul organic de personalitate este caracterizat de o schimbare marcata a stilului

personalitatii si a traits de la un nivel anterior de functionare. Trebuie sa existe o evidenta a
unui factor cauzator organic anterior debutului schimbarii de personalitate.

Etilogie

Cauza uzuala a sindromului este distrugerea structurala a creerului. Probabil cea mai
comuna cauza este o trauma la cap. De asemenea cause commune sunt neoplasmul cerebral
si accidentele vasculare in special ale lobilor temporali si frontali. Abuzul de steroizi la atletii
tineri este o cauza in crestere a tulburarii organice de personalitate. Conditiile asociate cel
mai des cu aceasta boala sunt prezentate in tabelul 10-21.

Conditii associate (table 10-21)

Trauma la cap
Accidente cerebrovasculare
Tumori cerebrale
Epilepsie (in special epilepsia complex partiala)
Chorea Huntington
Scleroze multiple
Boli endocrine
Intoxicare cu metale grele (mecur, mangan)

Clinica si Diagnostic

Se remarca o schimbare a personalitatii comparative cu un pattern comportamental

anterior sau o exacerbare a caracteristicilor personalitatii anterioare. O caracteristica
cardinala este controlul impaired a expresiei emotiilor si impulsurilor. Emotiile sunt
characteristic labile si shallow, apatia si euphoria pot fi de asemenea proeminente. Euforia
poate mima hipomania dar adevarata elation este absenta, iar pacientul poate admite ca nu se
simte chiar fericit. Este o hollow si un silly ring fata de excitabilitatea si usoara jocularity a
pacientului, in special daca lobii frontali sunt implicate. Deasemenea asociat cu distrugerea
lobilor frontali – asa numitul sindrom al lobilor frontali – este indiferenta prominent si
apatia, caracterizate de lipsa grijilor fata de evenimentele din imediata apropiere. Pot aparea
izbucniri temperamentale datorate unei mici sau inexistente provocari, in special dupa
ingestia de alcool si pot avea ca rezultat un comportament violent. Expresia impulsivitatii se
poate manifesta prin glume inadecvate, o maniera coarse, avansuri sexuale improprii,
conduite antisociale cu rezultat conflictual cu legea precum asalturile asupra altora, furturi
din magazine etc. Sunt diminuate in mod tipic abilitatea de a anticipa consecintele sociale si
legale si foresight. Oamenii cu epilepsie de lob temporar in mod characteristic demonstreaza
lipsa de umor, hipergrafie, hiperreligiozitate si agresivitate marcata in timpul seizurilor.
Pacientii cu sindrom organic de personalitate au un sensorium clar. Tulburari Mild
ale functiei cognitive coexista in mod current dar nu cresc deteriorarea intelectuala a
pacientului. Pacientii tind sa nu fie atenti ceea ce duce cu gindul la tulburari ale memoriei
recente. Cu unele prodding pacientii likely sa-si aminteasca ceea ce pretind ca au uitat.
Pacientii care manifesta schimbari marcate in personalitate sau comportament implicind
labilitatea emotionala si controlul impulsivitatii impaired, care nu au istoric de boala psihica
si a caror personalitate s-a schimbat brusc sau intr-o scurta perioada de timp sunt suspecti de
diagnostic de sindrom organic de personalitate. Vezi tabelul 10-22.
Steroizii anabolici.
Un numar crescut de atleti, liceeni folosesc steroizi anabolici ca o scurtatura spre
maximizarea dezvoltarii lor fizice. Astfel de steroizi anabolici sunt: Dianabol
(methandrostenolon), Anavar (oxandrolon), Anadrol (oxymetholon), Humatrope
(somatropin), Winstrol (stanozolol) si DEPO-Testosteron (testosterone-cypionat).

Evolutie si prognostic

Atit evolutia cit si prognosticul sindromului organic de personalitate depend de

cauzele acestuia. Daca acesta este rezultatul distrugerii structurale a creerului atunci
sindromul tinde sa persiste. Sindromul poate surveni dupa o perioada de coma si delir in
cazurile unor trauma la cap sau a accidentelor vasculare si poate fi permanent. Tulburarea
organica de personalitate poate evolua spre dementa in cazurile tumorilor pe creer,
sclerozelor multiple, chorea Huntington. Schimbarile de personalitate produse de intoxicarea
cronica, boala medicala sau terapie cu medicamente (ca levodopa pentru parkinsonism) pot fi
reversibile daca cauza este tratata. Unii pacienti necesita ingrijirea unui custode sau cel putin
supraveghere indeaproape pentru indeplinirea nevoilor bazale, evitarea conflictelor repetate
cu legea si protejarea lor si a familiei de ostilitatea celorlalti datorata actiunilor impulsive
corespunzatoare bolii.

Diagnostic diferential

Dementa implica deteriorarea globala a capacitatii intelectuale si de comportament,

in care schimbarea personalitatii este doar o categorie. O achimbare de personalitate poate
herald un sindrom mental organic care eventual va evolua spre dementa. In aceste cazuri,
cum deteriorarea incepe sa encompass deficitele semnificative ale memoriei si cognitiei,
diagnosticul este schimbat din sindrom organic de personalitate in dementa. In diferentierea
unui sindrom specific altor boli ce implica schimbarea de personalitate – ca schizophrenia,
etc – medicul trebuie sa considere ca factorul cel mai important prezenta in sindromul
organic de personalitate a unui factor cauzativ specific organic.

Tratament

Managementul sindromului organic de personalitate implica tratamentul conditiilor

organice ce l-au provocat daca aceste conditii sunt intr-adevar tratabile. Tratamentul
psihofarmacologic a unui symptom specific este indicate in unele cazuri, precum imipramina
(Tofranil) pentru depresie.
Pacientii pot necesita consiliere pentru a evita dificultatile la serviciu sau pentru
prevenirea situatiilor sociale stinjenitoare. Ca o regula, familia pacientului are nevoie de
support emotional si sfaturi concrete pentru a minimiza conduita indezirabila a pacientului.
Alcoolul va fi evitat. Angajamentele sociale se vor evita daca pacientul are tendinta de a
actiona intr-o maniera ofensiva.

Sindromul si tulburarea organic anxioasa

Tulburarile de personalitate
Acestea sunt cea mai frecventa anormalitate psihiatrica prezenta la pacientii epileptici
si poate aparea mai ales la pacientii cu epilepsia de origine in lobul temporal. Desi este inca
discutabila omogenitatea si specificitatea acestor schimbari de personalitate la pacientii cu
seizures specifice originii in lobul temporal, elementele specifice ce caracterizeaza acest
sindrom include in general schimbari in comportamentul sexual, viscozitate afectiva,
religiozitate, cresterea emotivitatii.
Schimbarile in comportamentul sexual se pot manifesta prin hipersexualitate; deviatia
interesului sexual, ca fetisismul sau travestiul; hiposexualitate. Hiposexualitatea se manifesta
atit ca lipsa interesului privind sexualitatea cit si prin reducerea arousal sexual. Pacientii al
caror seizures complexe au inceput inaintea pubertatii pot esua in dezvoltarea normala a
sexualitatii, circumstanta care nu streseaza pacientul afectat. Pentru pacientii care sau
dezvoltat normal sexual si apoi a debutat boala, problema este sever deranjanta.
Probabil cea mai dificil de descries in aceaste tulburari de personalitate este
viscozitatea. Aceasta schimbare este cel mai remarcata in conversatiile cu pacientul care pot
deveni lente, serioase, ponderate, pedante, pline de detalii neesentiale si des circumstantiala.
Ascultatorul devine plictisit, se intreaba daca vorbitorul va ajunge la vreun punct de vedere si
vrea sa scape din conversatie, dar vorbitorul nu-I ofera nici o oportunitate pentru o
intrerupere curtenitoare si plina de success. Aceste tendinte in vorbire sunt transpuse si in
scris – hipergrafie – care este considerate de unii medici ca o caracteristica cardinala acestui
sindrom. Unii pacienti pot, cu mult effort, sa-si imbunatateasca stilul de comunicare atunci
cind li se explica dificultatile prin consiliere simpatetica, dar cei mai multi nu accepta critica
sau nu o percep ca pe o problema. Religiozitatea poate fi corelata sindromului si se poate
manifesta nu numai prin participarea continua la activitati religioase ci si prin grija
inadecvata privind problemele morale si etice, preocuparea despre bine sir au si interesul
accentuat privind implicarile filozofice si globale.
Sindromul in complexitatea lui este destul de rar chiar si la pacientii cu seizures de
origine lob temporar. Multi pacienti nu sunt afectati de tulburarile de personalitate; altii
sufera de o varietate de tulburari care difera usor (foarte putin) de sindromul delimitat
anterior.

Diagnostic

Dificultati diagnostice apar in diferentierea unei boli organice de origine epileptica de

o tulburare psihiatrica functionala atunci cind manifestarile clinice ale epilepsiei sunt mai
fliridly emotionale sau psihotice si cind schimbarea nivelului cognitive si consciousness nu
sunt atit de aparente. In aceste cazuri episodoale pot chiar san u fie recunoscute ca avind
origine organica, chiar mai putin de origine epileptica daca se manifesta ca halucinatiile,
deluziile, agitatie severa si hiperactivitate, depresie profunda, afazie tranzienta sau mutenie,
stari catatonice – efectiv mimind multe tulburari psihiatrice functionale. Astfel de episoade
se numesc pseudo-seizures si trebuiesc differentiate de seizure adevarate (tabel 10-26)
Disfunctiile episodice psihiatrice trebuiesc intotdeauna suspicionate ca fiind de
origine epileptica daca apar la pacienti diagnosticati anterior cu epilepsie. Diagnosticul este
confirmat daca EEG-ul arata in timpul episoadelor descarcari continue epileptice. Cu toate
acestea este adesea imposibili de efectuat un EEG in timpul episodului. Diagnosticul este
substantial confirmat daca episoadele dispar sau sunt reduse ca numar si severitate in urma
unui tratament anticonvulsivant corespunzator.
Diagnosticul este mult mai dificil la pacientii care nu sunt cunoscuti ca avind
epilepsie. In aceste cazuri patru criterii clinice sugereaza posibilitatea epilepsiei: debutul
brusc al psihozei la o persoana considerate sanatoasa psihic, debutul brusc al delirului care
nu se poate pune pe seama cauzelor commune, o istorie de episoade similare cu debut si
remisie brusca si spontana si o istorie de lesinuri sau caderi inexplicabile. Diagnosticul
correct este important deoarece tratamentul cu anticonvulsivantele corespunzatoare poate
preveni episoadele individuale.
Violenta episodica a fost o problema la unii pacienti cu epilepsie, in special la cea de
origine lob temporal. Astfel a aparut o intrebare: aceasta violenta este o manifestare directa a
seizure (automatism epileptic) sau psihopatologie interictal. Conform datelor foarte rar
violenta este datorata fenomenelor ictale. De asemenea foarte rar se datoreaza seizure direct.

Tratament

Cei mai des utilizati anticonvulsivanti sunt: fenobarbitalul, fenitoin (Dilantin),

carbamazepina (Tegretol), primidona (Mysoline), etosuximida (Zarontin), trimetadiona
(Tridione), diazepam, clonazepan (Klonopin) si mai nou acidul valproic (Depakin). Vezi
table 10-27.
Tulburarile de personalitate associate cu epilepsia lobului temporal uneori raspunde
bine la psihoterapie sau medicatie anticonvulsivanta sau impreuna. Carbamazepina este
adesea utila in controlul simptomelor de iritabilitate si explozii de agresivitate precum
medicamentele antipsihotice.
Efectele secundare ale medicatiei anticonvulsivante: Multi pacienti au de asemenea
tulburari epileptice si sunt tratati cu medicamente psihotrope si anticonvulsivante. Epilepsia
generata de medicamentele psihotropice a fost considerate in trecut ca evidenta; actualmente
trebuie avut grija la administrare. Efectele neuropsihiatrice ale anticonvulsantelor sunt
associate cu deficite cognitive masurabile si letargie.