irumpe, asediază gândirea şi se impune conştiinţei, fiind în dezacord cu aceasta;
e străină şi contradictorie personalităţii; individul îi recunoaşte caracterul parazitar, patologic, luptă să o înlăture dar nu reuşeşte; exemple de arguţii: „am al 3-lea ochi”, „mai am un al doilea nas; ce fac cu el?”, „am închis uşa sau nu?”; a. ideile obsesive: „intoxicaţie prin idee”; pacientul are dubii asupra acţiunilor lui -> se întreabă, analizează, revine; majoritatea ideilor au caracter bifazic – sunt urmate de altele opuse; b. amintirile şi reprezentările obsesive: perseverarea penibilă a unor evenimente prin rememorare – neplăcute, jenante, dificile; idei ce contrazic personalitatea şi reprezentarea; c. fobiile: teama nejustificată faţă de anumite evenimente, care nu poate fi anulată chiar dacă evită situaţia respectivă; apar pe fondul unei anxietăţi difuze (ca o teamă de ceva nedeterminat), există o tensiune afectivă, au caracter invadant, opoziţia pacientului rămâne ineficientă; reprezintă o frică cu obiect bine precizat; pacientul recunoaşte caracterul iraţional al fricii, luptă critic împotriva fricii, dar nu reuşeşte; fobia are intensitate, adezivitate, ilogism, rezistenţă de neînvins - impulsiunile: acte particulare, lipsite de raţiune, inacceptabile, ridicole, manifestarea lor liberă ar avea consecinţe negative => subiectul se opune, se încarcă emoţional, apar teamă şi panică; compulsiune = teama de a nu da curs tendinţei impulsive, legate de anumite idei obsesive contrastante (care contrazic flagrant convingerile) - execută actul obsedant într-o formă caricaturală şi benignă: au numai aparenţa unui act voluntar, de fapt pacientul le execută împotriva voinţei lui; aceste acţiuni domină conştiinţa până se îndeplinesc; dacă pacientul încearcă să le înlăture => anxietate chinuitoare; - ritualurile: acţiuni menite să elibereze tensiunea; acţiuni succedate într-o anumită ordine, cu anxietate marcată – anxietatea scade dacă pacientul îndeplineşte suita de acţiuni; ex.: aritmomania – pacientul care se teme de moartea celor dragi numără de 3-4 ori ferestrele casei, când citeşte o carte sare anumite pagini, ia obiecte metalice în mână dacă are de rezolvat ceva important, aşează lucrurile într-o anumită ordine; ideile obsesive apar în TOC, în tulburarea de personalitate de tip psihasten, surmenaj, astenii, la debutul sau regresia psihozelor, la depresia vârstnicilor;