Dismneziile cantitative

1) Hipomnezia
- în surmenaj, nevroze – prin scăderea prosexiei;
- în oligofrenii;
- în involuţii;
2) Amneziile
- Kurt Schneider: nu există anularea totală a oricăror urme de memorie;
- clasificare:
a) anterograde (de fixare):
 sunt uitate evenimentele de după debutul lor;
 nu pot fi redate evenimentele recente;
 amintirile fixate sunt bine conservate;
 exemplu: sdr. Korsakov: cineva îşi descrie perfect călătoriile, dar repetă aceeaşi
poveste de 10 ori într-o oră;
 contează şi atenţia;
 fixarea unei impresii este diferită de memorarea ei: fixarea = un act senzorial
(intervine memoria imediată – reproduce imediat toate obiectele prezentate, contează
integritatea percepţiei), iar memorarea = act intelectual (asimilarea noii impresii în
personalitate, implică memoria evenimentelor îndepărtate, organizare);
 veritabila amnezie de fixare reprezintă mai mult decât insuficienta mobilizare a
atenţiei, ea este o amnezie de memorare (fixarea, care este un act perceptiv, poate fi păstrată);
 apare în: stări confuzionale, sdr. Korsakov (etiologie toxică - alcool, infecţioasă sau
traumatică), tulburarea afectivă bipolară, stări reactive, nevroze;
b) retrograde (de evocare):
 tulburarea memoriei se întinde progresiv spre trecut, de la debutul bolii până în
copilărie;
 destructurarea funcţiilor psihice nu este atât de mare încât să împiedice fixarea şi
memorarea;
 deseori se adaugă caracterul anterograd;
 Delay: un jurnal intim prost întreţinut;
 forme:
i. amneziile progresive, în involuţie:
- cei ce au smuls ultima pagină a jurnalului şi continuă să le rupă spre început;
- slăbeşte întâi memoria evenimentelor recente, în timp ce cele din trecut sunt
bine conservate;
- nu pot fi explicate prin deficitul prosexic;
- explicaţia: amintirile recente sunt complexe şi încărcate afectiv; amintirile
îndepărtate îşi pot păstra încărcătura afectivă, dar referitor la temă, şi este vorba doar de
cele impresionante; restul amintirilor trecute nu mai au caracter emoţional –
evenimentele recente au o încărcătură emoţională mai mare => sunt mai greu de
manipulat (trecutul apropiat e încărcat de viitor);
- există o reţea de relaţii pe care timpul scurt nu le-a sistematizat;
- amintirile mai îndepărtate sunt mai bine ordonate şi sunt mai bine separate, atât
de prezentul în care individul se descurcă tot mai greu, cât şi de consecinţele
prezentului, care sunt anxiogene;
 - cu cât evenimentele trecutului sunt mai îndepărtate, cu atât sunt mai puţin
angajate în prezent, necesită o tensiune afectivă mai mică pentru redare, au fost mai
frecvent repetate => obişnuinţă, automatizare, redare cvasimecanică;
- trecutul mai apropiat este mai complex şi mai puţin automatizat;
ii. amnezia lacunară (Delay):
- cei cu un jurnal aparent corect, dar cu pagini albe;
- nu se poate citi nimic, căci nu s-a scris nimic (greu de presupus) – un hiatus
mnezic temporar;
- apare în: modificarea stării de conştienţă, stări confuzionale, traumatisme
cranio-cerebrale, echivalenţe de epilepsie, stări crepusculare, beţia patologică;
- pot fi: totale (nu-şi aminteşte nimic) sau parţiale (îşi aminteşte vag => e o
hipomnezie);
- nu se pierde înregistrarea, ci reproducerea şi descifrarea;
- comparaţia lui Delay caracterizează mai degrabă starea de apsihie (nu reproduce
pentru că nu a înregistrat) – din comele profunde (când subiectul nu înregistrează şi nu
reacţionează la niciun stimul), accesele convulsive, narcoza profundă;
iii. amnezia tardivă (întârziată):
- legată de o tulburare a conştienţei;
- lacuna mnezică asupra perioadei confuzionale nu se instalează imediat, ci
treptat, după o anumită perioadă;
- apare în epilepsie, stări confuzionale;
iv. amnezia electivă (tematică) (psihogenă, afectogenă):
- cei care au şters pasajele ce se referă la anumite evenimente sau persoane =>
caietul este pe alocuri nelizibil;
- amintirile au fost bine fixate, dar devine imposibilă rememorarea voluntară;
- amintirile nu sunt distruse, ci acoperite cu un voal;
- pot fi conştientizate prin evocare involuntară;
- evenimentele au fost uitate deoarece trăirea lor afectivă era negativă;
- pot dispărea dacă se schimbă împrejurările;
- se mai numesc tematice deoarece se referă la un aspect singular (nume, formule
chimice etc.);
- exemplu: soţia alcoolicului care nu-şi mai amintea nimic întâmplat după ce şi-a
omorât bărbatul (nu nega fapta);
- amnezia lacunară (uitarea unei secţiuni temporale) este diferită de amnezia
electivă (uitarea unui anumit conţinut)