Apetrei Violeta-Roxana

Gr 1, an III

Asistenta Sociala

Dizabilitate mintala

-studiu de caz -

Partea teoretica:

Definitie
Retardul sau handicapul mintal este un simptom complex, caracterizat printr-o limitare
substantiala a functiilor psihicului, ce se caracterizeaza printr-un nivel semnificativ scazut al
intelectului si coexistenta corelativa a cel putin 2 sau mai multe deprinderi aplicative limitate:
comunicare, autoîngrijire, viata la domiciliu, deprinderi sociale, utilitate în comunitate, auto
directionare, sanatate si securitate, însusita academica, odihna si munca.

Clasificare pe baza gradului de severitate care reflectă nivelul de afectare intelectuală;

Retardare mintală uşoară: Nivel IQ 50–55 până la aproximativ 70.

Retardare mintală moderată: Nivel IQ 35–40

Retardare mintală severă: Nivel IQ 20–25

Retardare mintală profundă: Nivel IQ sub 20 sau 25.

Retardare mintală, severitate nespecificată: atunci când există o prezumţie puternică de

retardare mintală, dar inteligenţa persoanei nu este testabilă cu testele standard.

Dupa etiologie exista:

 Retard mental de cauze genetice: boli monogenice sau cromozomiale.

 Retard mental de cauze de mediu (negenetice): factori nutritionali, infectiosi,

imunologici, etc.

 Retard mental idiopatic (Reprezinta cca.50% din totalul cazurilor; etiologia nu

poate fi identificata cu precizie, fiind probabil multifactoriala).
Fenotipic exista doua forme de retard mental:

 Retard mental izolat sau nespecific pacientul nu prezinta nici o alta afectare fizica
sau neurologica,

 Retard mental sindromic sau specific.

Deficientele cognitive apar asociate cu alte manifestari fenotipice (anomalii congenitale) in

cadrul unor sindroame.

O clasificare educationala a retardului mental distinge trei categorii:

 educabili - pot invata la scoala lucruri simple, dar fara a depasi nivelul clasei a V-a

 antrenabili - pot invata sa se ingrijeasca, dar putini pot invata sa scrie si sa citeasca

 neantrenabili - sunt in totalitate dependenti de ingrijirea semenilor

Etiologia retardului mental:

Stabilirea cauzelor retardului mental este o actiune dificila, dar foarte necesara pentru
stabilirea unui prognostic si a unui sfat genetic corect. La etiopatogenia retardului mental
contribuie factori de mediu si/sau genetici.
Factorii de mediu:

Sunt reprezentati de diferiti agenti traumatici (hemoragii intracraniene), toxici (indeosebi

alcoolismul matern/ sindromul alcool fetal), infectiosi (citomegalovirus, toxoplasma,
rubeola), carente nutritionale ale gravidei (iod, seleniu). Acesti factori pot actiona atat in
timpul sarcinii, cat si dupa nastere. Prematuritatea si complicatiile ei explica aproape 10
% din formele de retard mental usor.

Factorii nutritionali :

Dintre factorii nutritionali cel mai usor de prevenit este deficitul de iod.

Iodul participa la dezvoltarea Sistemului Nervos Central atat ca atare (iod elementar), cat
si prin intermediul hormonilor tiroidieni. Deficitul sever de iod al gravidei (gusa
endemica), in special in primul trimestru cand tiroida fetala nu este inca dezvoltata,
conduce la aparitia cretinismului produsului de conceptie. Organul lui Corti si tractul
cerebrospinal sunt deosebit de vulnerabile la deficitul de iod in primele saptamani de
viata intrauterină.

Factorii genetici:
 Cauzele genetice constau fie in anomalii cromozomiale, fie in mutatii monogenice cu
transmitere mendeliana. In determinismul multifactorial al retardului idiopatic sunt
implicate, alaturi de factorii de mediu, mutatii ale mai multor gene.

Genele implicate in dezvoltarea proceselor cognitive la om sunt impartite in patru grupe:

 Gene care codifica proteine membranare de la nivelul suprafetei celulare a

sinapselor.,

 Gene care codifica proteine reglatori ai translatiei.

 Gene care codifica proteine constituente ale cailor de semnalizare

 Gene care codifica factori de transcriptie .

Anomaliile cromozomiale reprezinta cauza cea mai frecventa de retard mental sever
(aproximativ 40% din totalul acestor cazuri). Sindromul Down reprezinta aproximativ
65 % din anomaliile cromozomiale associate cu retard mental. Restul cazurilor il
constituie diferite trisomii sau monosomii partiale. In ultima perioada o atentie deosebita
este data anomaliilor subtelomerice identificate la peste 5% dintre bolnavii considerati
anterior ca avand retard mental idiopatic.

In categoria mutatiilor monogenice sunt incluse sindroame cu anomalii congenitale

multiple (ACM) asociate cu retard mental (ACM/RM), boli metabolice (1-5%), boli
neuromusculare (distrofia musculara Duchenne), tulburari de dezvoltare
(holoprosencefalia).

Malformatiile SNC:

Retardul mental presupune un creier anormal functional fara a asocia obligatoriu existenta
unor anomalii anatomice. Cu toate acestea frecventa malformatiilor cerebrale la pacientii
cu retard mental variaza intre 7-17%.

Cele mai frecvente sunt lisencefalia, hipoplazia cerebeloasa, agenezia de corp calos. In
afara de acestea nu este exclus sa existe si alte erori mai subtile in migrarea neuronala,
orientarea neuronilor si mielinizarea axonilor care nu pot fi evidentiate prin tehnicile
uzuale de investigatie.

Evaluarea clinica
1) Anamneza urmareste obtinerea de informatii cu privire la perioada prenatala,
perinatala si postnatala, insistandu-se asupra circumstantelor de hipoxie, miscarilor
fetale, dezvoltarii psihomotorii, convulsiilor, hipotoniei si hipoactivitatii in primele luni
dupa nastere. Ca o particularitate, anamneza trebuie sa adune date despre trei generatii
prin discutarea antecedentelor heredocolaterale si a celor personale vizand existenta
bolilor cronice, defecte congenitale, alte cazuri de retard . Trebuie examinat oricare alt
membru bolnav al familiei pacientului.

2) Examenul fizic se face tinand cont de cateva principii:

 se evalueaza atat pacientul cat si rudele apropiate;

 se cerceteaza cu atentie semnele neurologice (reflexe osteo tendinoase, tonus

muscular, miscari, masa musculara);

 se insista asupra examenului craniului (dimensiuni, forma), fetei, parului, pielii,

scheletului;

 elementele anormale trebuie riguros descries (fotografiere, masuratori, inregistrari

audio/video).

3) Consultul interclinic (neurolog, oftalmolog, psiholog ,endocrinolog ) in cadrul caruia

un rol deosebit il are examenul neuropsihologic, permite evaluarea severitatii retardului
mental precum si directiile de recuperare.

Simptome importante:

1.Tulburările de limbaj, de vorbire și înțelegere, ale funcțiilor motorii (mai ales hrănirea,
igiena și îmbrăcarea independentă), ale capacității cognitive (dificultăți de memorie,
rezolvarea sarcinilor, gândirea logică), dificultăți de antrenare socială (lipsa de interes față
de jucării, jocuri), de dezvoltare intrauterină sau postnatale;

2. Tulburările comportamentale (hiperactivitate, tulburări de somn, agresiune,

automutilări, nesupunere, neatenție, comportament stereotipic)

3. Devieri neurologice și fizice: sindrom convulsiv, microcefalie, naștere prematură,

anomalii congenitale, hipotonia sau spasmul, nedezvoltarea forței musculare și a
coordonării, reflexelor tendinoase profunde, ataxie, distonie, atetoză.
 Diagnostic diferential - dementa, tumorile SNC, deficientele auditive sau speciale,
autismul infantil, paralizia cerebrala, tulburarile emotionale, lipsa conditiilor adecvate
pentru dezvoltare.

Tratament :

1.Educaţional. Şcoli sau clase speciale, care să furnizeze (după cum este necesar) remediere,
pregătire cu educator individual (tutoring), pregătire vocaţională , pregătire a abilităţilor
sociale.

2.Psihologic :

a. Terapie comportamentală.

b. Consiliere parentală şi familială.

c. Psihoterapie suportivă individuală. Conştientizarea inadecvărilor poate să inducă scăderea

stimei de sine.

d. Persoanele cu deficit uşor, cu abilităţi verbale bune, pot să beneficieze de alte psihoterapii
pentru tulburările concomitente.

e. Activităţile de grup îmbunătăţesc socializarea.

3.Medicamentos :

Se efectuează terapia stărilor psihice asociate și a dereglărilor comportamentale. Dozele se

prescriu individual, minim eficiente.

Este necesară monitorizarea eventualelor efecte adverse, analiza eficienței și a existenței

oricăror efecte adverse ale preparatului (neuroleptic) peste 3-4 săptămâni și încetarea
tratamentului dacă lipsesc semnele de răspuns cu semnificație clinică peste 6 de săptămâni de
tratament cu preparatul medicamentos.

Indicatii Medicamente
  Comportam  Antipsihotice atipice
ent  Anticonvulsive / stabilizatoare de dispoziție
automutilant  Inhibitor selectiv al recaptării serotoninei (ISRS)
 Agresiune fizică
 Agitație neagresivă  Anticonvulsive / stabilizatoare de dispoziție
 Gânduri /  Inhibitor selectiv al recaptării serotoninei (ISRS)
comportament
suicidale
 Anxietate  ISRS
 Buspirone
 Вenzodiazepine
 Hiperactivitate  Psihostimulatoare
 Agoniști alfa 2,
 Anticonvulsive / stabilizatoare
de dispoziție
 Insomnie  Zolpidem
 Trazadone
 Probleme psihiatrice
sau de comportament  Acid valproic
cu sindrom
convulsiv comorbid,  Carbamazepine
epilepsie

Partea practica :

Date generale referitoare la copil şi familie:

Numele şi prenumele: E.M.G.

Data naşterii: 2007

Sex: masculin

Data înscrierii în şcoală: 2014

Vârsta părinţilor la naşterea copilului: tatăl-natural, mama 29

Pregătirea şcolară şi ocupaţia: tatăl-natural; mama-absolventa de 4 clase presteaza

ocazional munca in comunitate

Structura familiei: dezorganizată

Componenţa familiei: mama, 3 fete şi 5 băieţi

Venitul familiei: scăzut, alocatia de stat si munca ocazionala prestata de mama

Condiţii de locuit: casă cu două camere

Condiţii materiale asigurate copilului: scazute , lipsa imbracaminte adecvata conform

anotimpului , lipsa rechizite , alimente ;

Climatul familial: nefavorabil, relaţii tensionate între părinţi, băiatul este lăsat în grija
mamei;

Locul copilului în familie: apreciaza relatiile din familie ca fiind tensionate , afirma ca “ nu
se intelege cu nimeni”.

Gradul de integrare al copilului în familie: neglijat.

Colaborarea familiei cu şcoala: absenta

Antecedente personale: sarcina şi naşterea au decurs fără evenimente deosebite; copilul a

trecut prin aproape toate fazele de boli ale copilăriei şi nu a avut boli sau accidente

semnificative pentru diagnosticul actual.

Antecedente familiale: despre tata nu se cunosc informatii ,mama prezinta deficient

mintală moderată conform relatarilor medicului de familie .

Când a apărut deficienţa: a fost depistată in anul 2017 ca urmare a dificultatilor de adaptare
in cadrul CSSRU .Copilul a manifestat un comportament necooperant cu personalul si cu
ceilalti copii .Copilul a inregistrat manifestari violente fata de ceilalti copii si personalul ce
deserveste institutia , prin distrugerea mobilierului si atacand cu diverse obiecte persoanele
din jur .

Ce măsuri au fost iniţiate: in perioada 7.03.2017-10.03.2017,19.03.2017-23.03.2017 a fost

internat in cadrul Institutului de Psihiatrie –sectia Neuropsihiatrie Infantila Iasi , in regim de
urgenta ,ca urmare a unui episod discomportamental cu agresivitate.

In urma evaluarii medicale a primit urmatoarele diagnostice:

1.Dezvoltare dizarmonica a personalitatii de tip instabil

2.Retard Mintal Moderat de tip inegal IQ=47-52

3.Episod discomportamental .

Tratament medicamentos :Convulex 500mg 1cp –pranz ;Neuromultivit 1cp-dimineata ;

Rispen 2mg 1cp –seara .

B. Dezvoltarea individuală actuală

Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii

Înălţimea şi greutatea:corespund vârstei cronologice

Starea generală a sănătăţii: din punct de vedere somatic, starea sănătăţii este bună; examenul

neuropsihiatric a evidenţiat deficienţă mintală moderată, IQ=47-52,tulburare a functiei

sociale .

Starea auzului: bună

Starea văzului: bună

Psihomotricitate:usoare dificultati la nivelul psihomotricitatii si cel al organizarii

spatio-temporale.

Schema corporală: recunoaşte organizarea corporală pe propriul corp şi al altora, nu

recunoaşte segmentele drepte/stângi ale propriului corp,

Orientarea spaţială: operează cu dificultate cu noţiunile: sus/jos, lângă, pe sub, înăuntru,

închis/deschis,

Orientare temporală: recunoaşte părţile zilei, enumeră haotic zilele săptămânii, enumeră

Anotimpurile cu dificultate

Lateralitatea: stanga

Autonomie : deprinderi insufficient consolidate ,

Gesturile/mişcările: merge, aleargă, sare, ţopăie, stă într-un picior, prinde mingea, coboară

scara alternând picioarele; prezintă bună rezistenţă la efort conform vârstei

Deplasarea: se deplasează singur

Procesele intelectuale

Percepţia şi reprezentările: diferenţiază stimuli tactili, gustativi-olfactivi, diferenţiază

caracteristici ale stimulilor auditivi şi vizuali, deosebeşte mai mult de 7 culori, recunoaşte şi

denumeşte figurile geometrice: (pătrat, triunghi, cerc)

Memoria:gandire concret-intuitiva , hipomnezie ,potential imaginative sarac .

Atentie :deficit prosexic

Limbaj: vocabular redus ca volum ,

Comunicare :usoara agresivitate verbal , nu opereaza correct structurile gramaticale , cuvinte

“parazite”, exprimare greoaie ,domina expresii greoaie .

Gândirea: nivel preoperaţional – deficienţă mintală moderata.

Însuşirile personalităţii şi integrarea socio-afectivă

Temperamentul: impulsiv, agresivitate accentuata.

Aptitudinile: pentru activităţile cu caracter ludic , se mobilizeaza pentru perioade scurte de

timp ,recompensa sau finalitatea trebuie sa fie imediate.

Afectivitatea: cedeaza cu usurinta la presiunea grupului de egali din dorinta de a nu fi rejectat

, nu ezita sa recurga la comportamente de bravura sau mitomanie .

Relaţii interpersonale: initiaza si stabileste relatii aparent usor cu covarstnicii dar intampina
dificultati in mentinerea acestora , tendinta de a devein suspicios/banuitor atunci cand
lucrurile nu decurg asa cum isi doreste .

Atributiile asistentului social referitoare la cazul minorului E.M.G:

Asigură coordonarea activităţilor legate de elaborarea şi implementarea tuturor programelor

de intervenţie specifică (PIS) si intocmeste rapoarte de implementare a PIS, lunar sau ori de
câte ori este nevoie (de ex. la solicitarea MC, cu ocazia revizuirii PIP).

Realizează evaluarea sociala a copilului şi familiei acestuia pentru identificarea şi definirea

problemelor/nevoilor/dificultăţilor cu care se confruntă, efectuează ancheta sociala,
întocmeşte rapoarte şi referate pentru a fi prezentate conducerii D.G.A.S.P.C, sau în instanţă
(cu supervizare), cu privire la situaţia copilului cu nevoi sociale speciale care beneficiază de
protecţie în cadrul centrului.
Realizeaza demersurile necesare in vederea respectarii drepturilor copilului la beneficii
sociale si la alte drepturi financiare ce decurg din situatia psiho-socio-medicala si
educationala a acestuia.

Asistă copilul cu nevoi speciale în toate activităţile prevăzute în PIP, PIS, PPI etc. (ex.
menţinerea/reluarea legăturii cu familia, obţinerea unor drepturi/acte, facilitarea accesului la
unele servicii/instituţii participarea la un curs de calificare, etc.).

Intocmeste Fisa de evaluare sociala a situatiei copilului in care consemneaza sub semnatura,
rezultatul evaluarii, situatiile si nevoile identificate , masurile de interventie pe termen scurt si
serviciile recomandate precum si data evaluarii.

Evaluează rezultatele intervenţiilor întreprinse şi gradul de atingere a obiectivelor stabilite ; în

cazul neîndeplinirii obiectivelor analizează cauzele, propune reformularea acestora şi
identifică soluţii alternative pentru îndeplinirea obiectivelor din planul de intervenţie.

Asigura monitorizarea evolutiei copilului in perioada in care acesta se afla in masura de

protectie intocmind lunar- Fisa de monitorizare individuale , atasate la PIP / PS.

Intocmeste Fisa privind informarea /instruirea si consilierea copilului .

Colaboreaza cu managerul de caz la elaborarea Planului de mentinerea a relatiei copilului cu

familia/persoane fata de care copilul a dezvoltat relatii de atasament ,precum si eventuale
restrictii in acest sens.

Colaborează cu educatorii, supraveghetorii, cadrele medicale si colectivele didactice din

instituţiile de învăţământ unde învaţă tanarul cu nevoi speciale si realizeaza demersurile
necesare în scopul respectării particularităţilor de personalitate ale copilului cu nevoi
speciale.

Aduce la cunoştinţa copilului cu nevoi speciale, în concordanţă cu nivelul lui de înţelegere şi

cu gradul de dizabilitate/handicap, si de asemenea, aduce la cunostinta
familiei/reprezentantului legal/ocrotitorului orice informaţie pertinentă referitoare la PPI, PIS,
PIP, precum şi a modalităţilor de aplicare propuse.

Identifică opinia copilului cu nevoi speciale (reacţia psiho-afectivă, verbală, etc.) referitoare
la informaţiile menţionate anterior şi furnizează copilului cu nevoi speciale, explicaţii
referitoare la consecinţele eventuale ale punerii în aplicare a opiniei sale, precum şi a aplicării
proiectului propus.
Concluzii:

- sumarul tuturor evaluarilor si interventiilor realizate arata faptul ca parintii copilului nu

dețin resursele necesare cresterii, ingrijirii si supravegherii optime a acestuia;

- in urma evaluarii retelei de rudenie, nu au fost identificate persoane potential ocrotitoare

pentru copil, care sa isi asume raspunderea cresterii si ingrijirii acestuia.

- de la data instituirii masurii de plasament in regim de urgenta , nici un membru al familiei

nu a vizitat copilul si nu a manifestat nici un interes in vederea reintegrarii familiale;

Va fi intrunita comisia CPC pentru incadrarea in grad de handicap a copilului pe baza actelor
medicale eliberate de medicul specialist .

Nevoi si recomandari pentru asistarea copilului :

 asigurarea nevoilor de baza (alimentatie corespunzatoare specifica varstei,

program de somn, igiena corporal-vestimentara, imbracaminte adecvata
sezonului);
 evaluare medicala si psihologica;
 respectarea drepturilor copilului la o crestere si dezvoltare armonioasa si la un
climat stabil si securizant;
 asigurarea unui mediu afectiv stabil, securizant, de natura sa ii asigure stabilitate
si de echilibru, nevoile fizice, emotionale si psihologice specifice varstei;
 respectarea drepturilor copilului de a se bucura de cea mai bună stare de sanatate
si de a beneficia de serviciile medicale specifice.

Bibliografie :

1. Asociaţia Americană de Psihiatrie Manualul de Diagnostic și Statistică al

Tulburărilor Mintale, a cincea ediție, abreviat ca DSM-5, reprezintă un
instrument de diagnosticare al Asociației Americane de Psihiatrie. Ultima
revizuire, a cincea, datează din anul 2013.
2. Daniel Marcelli Tratat de psihopatologia copilului Editura Fundatia Generatia
3. Dr.Iuliana Dobrescu Psihiatria copilului si adolescentului ghid practic .Editura
Medicala Bucuresti 2003.
4. LEGE Nr. 448/2006 din 6 decembrie 2006 *** Republicată privind protecţia
şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.