Universitatea din București

Facultatea de Psihologie și Științele educației

PORTOFOLIU
FUNDAMENTELE MENTORATULUI

Prof. univ. Dr. M. Manolescu

Student: Dinișoae Cristina, Mentorat în educație, Anul I

2022
Subiectul 1

Ce mă legitimează să fiu mentor?

Parcurgând lista de verificare am identificat următoarele competențe care m-ar legitima ca

mentor:

În primul rând, sunt calitățile de ordin personal: o persoană voluntară, autodidactă, răbdătoare,
entuziastă, empatică, punctuală, îmi place lucrul în echipă și foarte important îmi place profesia
mea, o respect și mă dedic partenerilor mei de joc, activităților cu copii zi de zi: jocuri,
experimente, activități de gătit, concursuri sportive, vizite la muzee, excursii,muzică și dans.

Totodată, am identificat și următoarele calități cu caracter interpersonal: sunt o persoană

sociabilă, mă împrietenesc ușor, îmi place să fac schimb de informații, să mă sfătuiesc, să caut
cea mai bună soluție la o problemă, împărtășesc cu drag materiale sau adordări de activități
pentru copii.

Deasemenea, mă legitimează să fiu mentor și calitățile organizatorice, atât a spațiului educațional

care să fie atractiv, funcțional și sigur pentru copii, cât și de bun comunicator în cadrul
parteneriatului cu părinți, reușind să-i fac partenerii mei educaționali, mai ales în contextul
învățării on line.

Neajunsurile în a exercita această activitate cu caracter didactic este o cunoașterea într-o mică
măsură, a noilor orientări din domeniul profesionalizării pentru cariera didactică și a teoriilor și
strategiilor specifice activităților de mentorat, deoarece m-am concentrat pe actvitățile cu copiii,
aceștia fiind beneficiarii direcți ai actului educațional.

O modalitate de a acoperi acest deficit informațional referitor la activitatea de mentorat ar fi

participarea la ședințe de mentorat, la mese rotunde organizate de unitățile școlare pe această
temă, cât și o mai strânsă colaborare cu responsabilii de comiesie metodice și cea de formare
profesională a cadrelor didactice din propria unitate școlară.

În ceea ce privește formarea competențelor specifice activității de mentorat urmez un master

„Mentorat în educație”, la facultatea de Psihologie și Științele educației, din cadrul Universității
din București. Cred că numai urmând o astfel de calificare, poți deveni într-adevăr modelul ideal
de mentor, cursurile din cadrul acestui master elimină orice fel de subiectivitate, de amatorism și
prejudecăți, care sunt atât de dăunătoare în activitatea de sprijinire a unui debutant în învățământ.

Dimensiunea formării în cadrul acesei specializări, „Mentorat în educație” este una amplă, care
pregătește cadre diadctice din perspectiva atât științifică, cât și psihopedagogică, metodică și
managerială în vederea coordonării și educării debutanților în procesul de învățământ.
Subiectul 2

Subpunctul a)

1. Crașovan, M. (2016). Mentoratul - modalitate de pregătire și integrare profesională a

viitoarelor cadre didactice.București: Editura Universitară
2. (2017). Debut în educația și formarea cadrelor didactice. București
http://ismb.edu.ro/documente/diverse/2017/GHID_DEF_final.pdf ghid de bune practici
pentru cadrele didactice în elaborarea portofoliului la examenul de definitivare în
învățământ
3. coord. Gavrilă, C. (2014). Manualul mentorului. Iaşi: Editura Spiru Haret
4. INDUCAS România (2017-2018). Drumul spre încredere – Ghid de supraviețuire
pentru cadrele didactice debutante.
5. Păun, E. (2017). Pedagogie. Provocări și dileme privind școala și profesia didactică.
Iași: Editura Polirom
6. Stan, C. (2020). Mentorat și coatching în educație. Cluj: Editura Presa Universitară
Clujeană

Subpunctul b)

„...profesorii care intră într-un proces de mentorat chiar de la începutul carierei lor, par a fi mai
dedicați să urmeze o carieră didactică, demonstrează un sentiment mai mare de apartenență și de
angajament față de instituția lor,contribuie mai mult la buna funcționare a acesteia, devin maibine
adaptați la cerințele muncii lor, sunt mai eficienți în predare...sunt mai satisfăcuți la locul de
muncă...și prezintă riscuri mai mici de a schimba frecvent instituția de învățământ ori de a ieși
prematur din sistemul educațional” (Stan, 2020, p. 79)

În fragmentul citat sunt identificate beneficiile mentoratului la nivelul unităților școlare,

deși este prevăzut în Legea educației nr. 1/2011arătând că mentoratul are un impact pozitiv
asupra tuturor actorilor educaționali, atât a profesorilor debutanți care nu se mai descurajează în
noua lor carieră, cât și a mentorilor care se dezvoltă pe plan profesional și personal, impact
asupra culturii școlii, prin faptul că vine în ajutorul comunității cu cadre didactice nu numai bine
pregatite din punct de vedere profesional, dar și dedicate acestei nobile profesii, promovarea în
diferite grade și succesul profesorului. Iata, cum activitatea de mentorat poate ajuta profesorii
debutanți sa depășească mai ușoar diferitele situații care pun presiune pe aceștia.
 Din păcate, programele de formare ale mentorilor sunt reduse, uneori, la derularea unor
cursuri destul de specializate într-o perioadă prea scurtă de timp în care nu se pot parcurge
secvențe importante ale formării. Acest mod de lucru nu asigură achiziționarea competențelor
specifice, ceea ce determină ca experiența personală a cadrului didactic mentor să rămână
singurul indicator al succesului perioadei de inserție profesională. Din aceste considerente,
calitățile personale și profesionale ale mentorului de a se oferi ca un bun exemplu de urmat, ca un
adevărat profesionist în educație, devin vitale. El trebuie să ofere exemple de competențe de
predare, strategii eficiente de instruire și asistență individualizată înainte, în timpul, dar şi după
încheierea activității de către profesorul debutant.

Una dintre cele mai importante responsabilități ale mentorului de inserție profesională
priveşte planificarea şi organizarea stagiului de inserție profesională şi a activităților de mentorat
ce vor fi desfăşurate cu debutantul. În acest sens, devine foarte important sprijinul pe care
mentorul îl primeşte din partea conducerii instituției şcolare, dar şi din partea colegilor. Aceştia
trebuie să coopereze pentru realizarea planificării activităților didactice, a orarului, a activităților
extraşcolare.
Subiectul 3.

STUDIU DE CAZ – Integrarea debutantului în Grădinița nr. 283 - B.A.

PREZENTAREA CAZULUI

 Persoană nou angajată în Grădinița nr. 283

 Suplinitor calificat – absolvent de liceu pedagogic; student al Facultății de Agronomie
 Debutantul nu are experiență în învățământ și manifestă dorinta de a învăța și de a urma o
carieră didactică, chiar dacă urmează cursurile universitare în alt domeniu decât cel
educațional
 Se adoptă modelul de tip mentorat informal, fără nicio asistență sau intervenție din partea
organizației școlare

SCOPUL CERCETĂRII
               Inserția socioprofesională a debutantului, adaptarea și conformarea profesională –
inserția pasivă, cât și a afirmării profesionale – inserția activă, prin îmbunătăţirea cunoştinţelor de
specialitate, a competenţelor metodologice şi a cunoştinţelor legate de organizaţie, obținerea
definitivării în învățământ.

DOCUMENTAREA CAZULUI

Debutul în orice profesie este deopotrivă dificil, stresant, dar și stimulativ, oricat de
pregătit profesional este noul intrat în câmpul muncii. Condiția de bază pentru angajarea în
învățământ este data de absolvirea liceului pedagogic sau a modulului pedagogic în perioada de
formare inițială, însă nu este suficientă, deoarece dificultățile, complexitatea situațiilor cu care se
vor confruntă tinerii angajați nu sunt cunoscute complet, nici măcar din punct de vedere teoretic.
     Nicio pregatire prealabilă, de altfel, oricat de bine ar fi facută, nu poate elimina total
problemele cu care se vor confrunta debutanții, deoarece se știe că cel mai puțin previzibil în
această ecuație descrisă de procesul de învățământ este copilul.

Așadar, debutantul deși urmează o facultate în alt domeniu, este dornic să dezvolte o relație cu
mentorul, manifestă dorința de cooperare, acceptă sprijinul și are simțul responsabilității.
Pe întreaga duratã a mentoratului, debutantului i se va asigura asistenţã şi sprijin îndezvoltarea profesionalã.
Din discuțiile inițiale, debutantul îşi construieşte un profil ideal de profesionist al domeniului, pe care îşi
propune sã îl atingã prin receptivitate, efort conştient, continuu şi implicare activã în propria formare, fiind în
acelaşi timp sprijinit şi îndrumat de mentor.

STRATEGII ȘI INTERVENȚII UTILE – identificarea experiențelor, categoriilor, situațiilor,

problemelor

 Identificarea dificultăților în cunoștințele procedurale (cum să predea, cum să lucreze cu

preșcolarii) și intervenția timpurie – completarea documentelor școlare, respectiv
catalogul, Condica de Evidență a activității didactice a educatoarei, elaborarea unui
proiect de activitate
 Stabilirea clară a regulilor și aplicarea lor – stabilirea de comun acord a unui program de
întâlniri fată în față pentru monitorizarea parcurgerii temelor de studiu individual, cât și
clarificarea unor dificultăți de înțelegere a unor prevederi din Curricumul pentru educație
preșcolară – 2019, a Reperelor Fundamentale în învățarea timpurie a copilului de la
naștere la 7 ani, responsabilitãţile sale cuprinse în fişa postului şi în formularul de evaluare anualã a
cadrului didactic
 Antrenarea debutantului în activități care permit dezvoltarea profesională – participa la
programele şi activitãţile de formare care îl pot ajuta sã progreseze profesional
 Încurajarea și stimularea comportamentului debutantului – adaptarea debutantului la
cerințele instituției școlare, realizarea de materiale didactice, materiale folosite pentru
amenajarea clasei a proiectelor didactice în vederea completării portofoliului
 Atitudinea pozitivă a mentorului – identificarea problemelor cu care se confruntă
debutantul și oferirea de soluții din partea mentorului
A. Obiective pe termen scurt
 Cunoașterea resurselor umane și materiale ale unității școlare, a organizării și funcționării
unei unități de învățământ
 Formarea capacității de analiză a Curricumului, a capacității de întocmire și completare a
documentelor școlare, de planificare și proiectare a activității didactice
 Identificarea tipurilor de lecții și a momentelor în dinamica desfășurării activității
didactice
 B. Obiective pe termen lung
 Formarea capacității de a studia și cunoaște personalitatea elevilor, capacitățile și stilurile
de învățare
 Formarea capacității de proiectare și coordonare a activităților didactice
 Formarea abilităților de identificare și aplicare a metodelor și procedeelor didactice în
situații de învățare diverse
 Formarea capacității de observare și evaluare a comportamentului școlar și social al
elevilor
 Formarea capacității de identificare a situațiilor de criză educațională și de adoptare a
celor mai bune strategii de negociere

MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE, MIJLOACE DE REALIZARE ȘI SOLUȚIONARE

1. Mentorul primește debutantul ca obsevator al lecției și activitățile sale, inclusiv la

activitățile extrașcolare conduse de acesta. Debutantul lucrează în echipă cu mentorul în
vederea proiectării didactice, a predării și a evaluării
2. Prin asistența la ore și prin analiza activității de butantului, mentorul îi oferă acestuia un
feedback referitor la calitatea proiectării, a comportamentului din timpul predării și
evaluării. Mentorul sprijină debutantul în selectarea și procurarea bibliografiei și îl
îndrumă în explorarea acesteia în activitatea didactică
3. Mentorul este animator pentru debutant, în sensul că acesta îl motivează pe debutant
pentru profesie, îi insuflă încredere în forțele proprii și optimism pedagogic
4. Mentorul evaluează progresul debutantului în planul competențelor profesionale prin
raportare la standarde de calitate

CONCLUZII - REZULTATE OBȚINUTE

În urma planului de intervenție

 Debutantul conștientizează și corectează eventualele greșeli, își completează portofoliul

 Se constată schimbări pozitive în climatul educațional, mentorul ajungând la integrarea
debutantului în școală, face schimb de idei cu alți debutanți și propune soluții la
probelemele educaționale ce apar în cadrul activităților curriculare și extracurriculare
 Acțiunile mentorului au dus la o creștere a stimei de sine din partea debutantului, se simte
degajat în timpul activităților, propune activități și modalități de realizare a acestora,
 Debutantul se înscrie pentru a fi evaluat pe baza standardelor pentru profesia didacticã, în vederea
obţinerii certificatului de cadru didactic definitiv
 Cel mai important lucru este faptul că debutantul se simte ajutat, a primit toate
informațiile de care avea nevoie. Toate acestea s-au datorat și dorinței de a învăța a
debutantului și deschiderii către profesia nobilă, de educator.

CONCLUZIE GENERALĂ
Prin urmare, acest studiu de caz pune încă o dată în lumină procesul de mentorat, mai ales
dimensiunea reprezentată de relația interpersonal de încredere, respect, siguranță afectivă
care trebuie să existe între mentor și debutant. Trebuie valorificată mai mult dimensiunea psiho-
socială, atât de specifică relației de mentorat, aspect ce nu poate fi prevăzut prin documente normative, ci
se regăseşte în cazul cadrelor didactice cu experiență, cu adevărat dedicate procesului instructiv-educativ şi
care înțeleg mai bine esența mentoratului în educație.
Mentoratul contribuie la evoluția conștientă a cadrelor didactice, ceea ce duce la
eficientizarea sistemului educațional și implicit a elevilor care beneficiază direct de
exeperiențele dobândite de cadrele didactice.
Așadar, aceste argumente se pot constitui în premizele introducerii generalizate a
programelor de mentorat a cadrelor didactice.
BIBLIOGRAFIE

1. Manolescu, M., Evaluarea şcolară. Metode tehnici instrumente, Ed. Meteor Pres,

Bucureşti, 2005.
2. Proiectul pentru Învăţământul Rural ,Ghid de aplicare. Kitul mentorului, MEC, Bucureşti, 2003.
3. Stan, C., Mentorat și coaching în educație, Ed. Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca,
2020.
4.  Stanciu, N., Stanciu, R.M.- Reflecţii metodice şi psihopedagogice, Editura CCD „I.Gh.
Dumitraşcu” , Buzãu, 2005.