Ipt Repere Metodologice Domeniul Turism Si Alimentatie 2022 2023

CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI
ȘI EVALUARE ÎN EDUCAȚIE
2022-2023
ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL ȘI TEHNIC
REPERE
METODOLOGICE TURISM ȘI ALIMENTAȚIE
PENTRU CLASA a X-a

EXEMPLE ACTIVITĂȚI DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE
EXEMPLUL NR. 1
ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE
 Anul de studiu – clasa a X-a
 Domeniul de pregătire profesională: Turism și alimentație
 Modulul 1: Etică şi comunicare profesională
Tema 1: Procesul comunicării

Tip de activitate: de laborator tehnologic
Rezultate ale învățării vizate
Cunoștințe Abilități Atitudini

1.1.1. Enumerarea 1.2.2. Evaluarea 1.3.1. Manifestarea interesului cu
elementelor obiectivelor şi funcţiilor privire la nevoile interlocutorului
procesului comunicării 1.3.2. Adoptarea unui ton discret şi
comunicării 1.2.3. Analizarea politicos conştientizând impactul
1.1.2. Precizarea nivelurilor comunicării vorbirii asupra altora
obiectivelor şi 1.3.3. Conştientizarea nevoii de a
funcţiilor înţelege şi utiliza limbajul într-un mod
comunicării responsabil şi pozitiv social
1.1.3. Descrierea 1.3.4. Manifestarea capacităţii de
nivelurilor concentrare într-o situaţie de
comunicării comunicare dată
1.3.6. Argumentarea clară şi concisă a
propriilor puncte de vedere
manifestând dispoziţia spre un dialog
critic şi constructiv
1.3.7. Manifestarea unei atitudini
conciliante în procesul de comunicare
şi în primirea feed backului
proactive în viaţa socială, personală ca
şi în timpul orelor de lucru
Activitate realizată prin metoda TEHNICA MOZAICULUI (JIGSAW PUZZLE)

Scurtă descriere a metodei:
 Metoda presupune împărțirea grupului de elevi în mai multe grupe de lucru,
coordonate de către profesor, iar participanții trebuie să se ajute unii pe alții să
învețe. Metoda poate fi folosită atunci când se citește un text sau când se realizează
un studiu de grup, în orice domeniu al curriculumului sau la orice grupă de vârstă.
Ca și alte activități de învățare prin cooperare, metoda Mozaic folosește grupuri
inițiale (grupurile „casă”) și grupuri de experți, care își însușesc cu ajutorul colegilor
conținutul corespunzător.
Obiective:
- Descrierea elementelor procesului de comunicare
- Precizarea obiectivelor şi funcţiilor comunicării
- Analizarea nivelurilor comunicării
- Manifestarea unei atitudini conciliante în procesul de comunicare şi în primirea
feed backului
Mod de organizare a activității/a clasei:

Acivitate pe grupe
Resurse materiale:
Internet, reviste de specialitate, foi de hârtie, foi de flipchart, markere
Durată: 50 minute
Modalitatea de aplicare a metodei pentru conținutul ales - Etape de lucru:

 Profesorul stabileşte tema de studiu „Procesul comunicării” şi o împarte pe 4
subteme: Comunicarea şi principiile comunicării, Elementele procesului de
comunicare, Obiectivele şi funcţiile comunicării, Nivelurile comunicării.
 Profesorul organizează clasa în echipe de învăţare (grupuri de casă) cu componenţii
corespunzători numerelor subtemelor, respectiv 1,2,3,4.
 Fiecare elev citeşte independent subtema primită.
 Elevii cu numărul 1 vor primi o fișă care conține informații și sarcini de lucru legate
de comunicare şi principiile comunicării, cei cu numărul 2 vor primi o fișă care
conține informații și sarcini de lucru legate , elementele procesului de comunicare,
cei cu numărul 3 vor primi o fișă care conține informații și sarcini de lucru legate
obiectivele şi funcţiile comunicării, cei cu numărul 4 vor primi o fișă care conține
informații și sarcini de lucru legate de nivelurile comunicării.
 Se constituie grupurile de experţi, unde se reunesc toţi cei cu acelaşi număr, având
loc faza discuţiilor în grup şi construirea a cee ace trebuie predate în grupul casă.
 Fiecare elev-expert revine apoi în grupul inițial și prezintă celorlalți coechipieri
lucrurile învățate. Colegii pot adresa expertului întrebări pentru a-și clarifica
anumite lucruri. Expertul la rândul său adresează colegilor întrebări pentru a se
convinge că toți au înțeles conținutul nou. Obiectivul grupului este ca toți membrii
acestuia să învețe materialul prezentat și fiecare expert este responsabil de acest
lucru.
 Grupele prezintă rezultatele întregii clase.
 Pentru a se asigura că informația este transmisă corect și este înțeleasă de toată
lumea, profesorul monitorizează în permanență activitatea elevilor.
FIŞA 1
Comunicarea şi principiile comunicării
Dicţionarul explicativ al limbii române–DEX (Bucureşti, 1996) – înregistrează, la
articolul (a) comunica, următoarele sensuri: „a face cunoscut, a da de ştire, a informa, a
înştiinţa, a spune”, stabilind, aşadar, un proces şi o relaţie cognitivă.
Etimologic, termenul provine din limba latină, unde “communis” înseamnă “a fi în
relație cu, a pune de acord”.
Majoritatea vorbitorilor când spun comunicare se gândesc la “a aduce la cunoştinţă”,
“a da de ştire” sau “a informa”.
Comunicarea este procesul de transmitere și recepție de simboluri care au atașate
înțelesuri, este fenomenul care permite crearea de legături între oameni, între instituții și
între instituții și oameni.
Comunicarea presupune prezența a cel puțin doi interlocutori.
Sarcină de lucru:
Pentru fiecare din situaţiile de mai jos identificaţi principiul comunicării:

a) Produce un anumit efect asupra receptorului, declanşându-se un
mecanism ce nu mai poate fi dat înapoi. Principiul comunicării este:
b) Omul, comunică în fiecare moment cu întreg trecutul sau şi cu toate
experienţele acumulate. Principiul comunicării este:
c) Partenerii au putere diferită, statut social sau ierarhic diferit.
Principiul comunicării este:
d) Oamenii sunt diferiţi, percep diferit realitatea şi au interese diferite.
Principiul comunicării este:
e) Conform acestui principiu tot omul comunică prin comportament,
mimică, gesturi. Principiul comunicării este:
FIŞA 2
Elementele procesului de comunicare
Comunicarea înţeleasă ca proces are la baza patru componente fundamentale: emiţătorul,
canalul, informaţia şi receptorul. Pentru reuşita unei bune comunicări la aceste elemente
de bază trebuie să adăugăm: feed-back-ul, codificarea/decodificarea, mesajul, barierele
(zgomote, perturbaţii), contextul comunicării.
Emiţătorul sau emitentul este o persoană, un grup sau o instituţie care formulează un
mesaj şi îl transmite printr-un canal receptorului.
Mesajul (conţinutul actului de comunicare) reprezintă mulțimea informaţiilor obiective,
judecăţilor de valoare care privesc informaţiile şi judecăţilor de valoare şi trăirilor personale
în afara acestor informaţii.
Codul este format din sistemul de semne sau semnale convenţionale care serveşte la
transmiterea unui mesaj, respectiv a unei comunicări. codul este un sistem de reguli după
care semnele se organizează pentru a produce înţelesuri şi, totodată, un sistem de înţelesuri
comun membrilor unei culturi sau subculturi. Codul fixează regulile şi normele unirii şi
aranjării semnelor
Codificarea reprezintă procesul de convertire a ideii într-o formă simbolică ce se poate
apoi expedia. Se poate exprima prin cuvinte rostite, imagini sau gesturi ce pot fi înţelese
atât de emiţător, cât şi de receptor;
Decodificarea reprezintă operaţiunea corespunzătoare codării la nivelul receptorului,
care trebuie sa descifreze sensul mesajului primit. Condiţia unei decodări corecte este ca
receptorul să posede codul adecvat, adică acel sistem de semne, reguli, date cu
semnificaţie.
Canalul de comunicare (traseul) este acea componentă a procesului de comunicare care
reprezintă calea de difuzare a mesajului.
Răspunsul este maniera în care se reacţionează la mesaj, atitudinea receptorului faţă

de acesta. El poate să nu aibă nici o reacţie din diverse motive, poate să aibă o reacţie de
respingere sau poate avea mai multe răspunsuri;
Reacţia inversă (feedbackul) este partea răspunsului dat de receptor emiţătorului
prin diverse mijloace, direct sau indirect; Feedback-ul poate fi pozitiv (mulțumiri,
aprecieri, felicitări de câte ori este cazul pentru că nu costă dar poate aduce beneficii mari)
și negativ (trebuie argumentat și însoțit de sugestii concrete). Feedback-ul aduce
emiţătorului informaţii despre mesaj, în felul acesta el poate verifica dacă mesajul a fost
primit şi înţeles corect.
Perturbaţiile (zgomotul de fond) reprezintă bruiajul ce apare pe canalul de
comunicare sau decodificarea incorectă, prin care este primit un mesaj diferit faţă de cel
transmis.
Receptorul (destinatarul) este cel ce primeşte mesajul este auditorul format din
persoanele ce recepţionează mesajul – manageri sau executanţi;
Contextul reprezintă cadrul (oral, scris, vizual etc.) în care se produce comunicarea.
Orice comunicare are loc într-un anume mediu. Fiecare context impune anumite norme de
comportament şi de comunicare.
Mijlocul de transmitere este suportul mesajului, prin care urmează să fie difuzat.
În general, canalele de comunicare prin care mesajul trece de la emiţător la receptor sunt
considerate vehiculele comunicării. Exemple de mijloace de transmitere: telefonul, telexul,
telefaxul, poşta electronica, documente scrise, scrisori, discuţii directe, poşta voice, tabele
de afişaj electronic, televiziunea cu circuit închis, panourile cu afişaj electronic, radiourile
interne, instalaţiile pentru teleconferinţe etc.;
Sarcină de lucru:
Carmen Ion a primit un mail de la firma Orange România, furnizoare de servicii de telefonie
fixă şi mobilă, prin care este informată că a fost emisă factura seria FLS22 și numărul
42545975 în valoare de 59.88 lei, din data de 06.07.2022 cu scadență la 31.07.2022.
Pentru a evita perceperea unor penalităţi de întârziere la plată, va rugăm să achitaţi
contravaloarea serviciilor în termenul scadent.
Identificaţi elementele comunicării.
Elementele comunicării Identificare
Emiţător
Mesaj
Cod
Canal
Receptor
Context
Răspuns
FIŞA 3
Obiectivele şi funcţiile comunicării
Obiectivele comunicării
Scopul comunicării umane este acela de a-l face pe interlocutor să simtă, să
gândească sau să se comporte într-un fel anume.
1.receptarea corectă a mesajului
2. înţelegerea corectă a mesajului
3. acceptarea mesajului
4. provocarea unei reacţii, o schimbare de
comportament sau atitudine
Atunci când nu am atins aceste obiective, înseamnă că procesul de comunicare nu a

fost realizat.
Comunicarea organizează enunţul în forme diferite, ceea ce duce la existenţa unor
diferite tipuri de mesaj, care presupun mai multe funcţii ale limbajului.
Obiectivele comunicării
1. Obiectivele organizaționale 2. Obiectivele individuale
trebuie să fie formulate cât mai clar fiecare individ are propriile sale
și precis, comunicate cu eficacitate, dorințe, aspirații: dezvoltare profesională,
astfel încât să se implice toți membrii poziție socială, situație materială,
organizației. recunoaștere a valorii.
Funcțiile comunicării
Funcţiile comunicării – după lingvistul Roman Jakobson sunt centrate pe cele şase
elemente ale comunicării – emițător, context (referent), mesaj, canal, cod, receptor,
fiecare generând câte o funcție:
CONTEXT
Funcţia referenţială
MESAJ
funcţia poetică
EMIŢĂTOR RECEPTOR
Funcţia emotivă Funcţia conativă
CANAL
Funcţia fatică
COD
Funcţia metalingvistică
Elementele Funcția Descrierea funcţiei

procesului de
comunicare
EMIȚĂTOR Funcția  constă în evidenţierea stărilor afective sau reacţiilor
emotivă sufleteşti ale emiţătorului la contactul cu o anumită
(expresivă) realitate.
 se manifestă mai ales prin interjecţii emoţionale ("vai!",
"uf!", "of!", "ah!", "ura!", "valeu!", "aoleu!" etc!), mijloace
stilistice sau propoziţii exclamative
 se recunoaşte după întrebuinţarea persoanei întâia (eu, noi),
a interjecţiilor;
CONTEXT Funcția  contextul (situaţia) în care are loc transmiterea mesajului
referențială  se recunoaşte după întrebuinţarea persoanei a treia şi a
(denotativă, prenumelui neutru (de exemplu: un speaker anunţă prin porta
informativă) voce că „în intervalul orar 18-20 este reducere de 20% la
carne și produsele din carne”).
MESAJ Funcția  desemnează plăcerea aproape fizică provocată de articularea
poetică sunetelor mesajului, de construcţia mesajului, prin arta
(estetică sau locutorului (încântarea produsă de construcţia mesajului);
literară)
CANAL Funcția  stabilește, menţine sau întrerupe contactul fizic şi psihic cu
fatică (de receptorul;
contact)  se recunoaşte după întrebuinţarea cuvintelor goale sau
golite de sens (bine, da!, ah!), a repetiţiilor;
 exemple: „alo, înţelegi, mă auzi, salutul, gesturile, mișcări
ale capului etc), multe formule de politeţe.
COD Funcția  prin ea se verifică dacă destinatarul utilizează acelaşi lexic,
metalingvisti aceeaşi „gramatică”, acelaşi cod;
că  permite definirea sensului termenilor pe care receptorul nu-
i cunoaşte;
 utilizarea explicaţiilor a gesturilor sau a tonului indică
receptorului sensul în care trebuie decodificat mesajul.
 explicaţiile pot privi argourile, (in)corectitudinea unei forme
gramaticale, decodificarea unui alt cod ş.a.: Nu se spune „ei
este, ei face", ci „ei sunt, ei fac"; „marfă" înseamnă „obiect
de contrabandă, foarte bun, de calitate
superioară.”;emoticonul înseamnă zâmbet.
RECEPTOR Funcția  are ca scop de a atrage direct atenţia receptorului, care
conativă trebuie să se simtă atras (interesat) de mesaj;
(persuasivă  se recunoaşte după utilizarea persoanei a doua (tu, voi), a
sau retorică) vocativului, imperativului şi a interogaţiilor; exemple:
„Cumpărați legume și fructe în intervalul orar 18-20 și
beneficiați de o reducere de 25% din valoarea acestora”
Sarcină de lucru:
Pentru fiecare din situaţiile de mai jos identificaţi funcţia comunicării, corespunzătoare
fiecărei descrieri:
prin ea se verifică dacă destinatarul utilizează acelaşi lexic, aceeaşi „gramatică”, acelaşi cod;
?
se recunoaşte după întrebuinţarea cuvintelor goale sau golite de sens (bine, da!, ah!), a repetiţiilor;
?
•se recunoaşte după utilizarea persoanei a doua (tu, voi), a vocativului, imperativului şi a interogaţiilor;
?
•se recunoaşte după întrebuinţarea persoanei a treia şi a prenumelui neutru

?
•se recunoaşte după întrebuinţarea persoanei întâia (eu, noi), a interjecţiilor;

?
FIŞA 4
Nivelurile comunicării
Comunicarea umană se poate desfăşura pe cinci niveluri, în funcţie de numărul
participanţilor şi de tipul de relaţie:
Nivel comunicare Caracteristici

1.Comunicarea - emiţătorul şi receptorul sunt una şi aceeaşi persoană.
intrapersonală - comunicarea cu propriul forum interior este sursa de echilibru
psihic si emoţional.
- nu presupune cu necesitate codificarea şi decodificarea
mesajelor, deoarece ele nu trebuie să străbată un spaţiu fizic, ci
exclusiv unul mental, adimensional şi subiectiv.
2.Comunicarea - presupune strict doi participanţi şi are ca obiective: cunoaşterea
interpersonală celor de lângă noi, crearea şi întreţinerea legăturilor umane,
convingerea interlocutorului, recunoaşterea valorii personale,
satisfacerea nevoilor afective, de control şi dominaţie etc.
3.Comunicarea de - presupune o colectivitate restrânsă - maximum 11 persoane.
grup - la acest nivel se asigură schimburi de idei şi emoţii, se
împărtăşesc experienţe şi se caută soluţii de rezolvare a
problemelor, se iau decizii şi se aplanează conflicte.
- este cel mai mult folosită în ultimele decenii pentru că ea
constituie cadrul echipelor de profesionişti angajaţi într-un proiect
comun.
4.Comunicarea - necesită prezenţa unui emiţător unic şi a mai multor receptori.
publică Discursul public sau comunicarea publică constă într-o prezentare
sau expunere susţinută de o persoană în prezenţa unui auditoriu
mai mult sau mai puţin numeros (nu mai mic de 3 persoane).
5. Comunicarea de - se referă la producerea şi difuzarea mesajelor scrise, vorbite,
masă vizuale sau audiovizuale de către un sistem mediatic
instituţionalizat către un public variat si numeros sub forma presei
scrise, cărţilor, transmisiilor radio, internet etc.
- caracteristica principală a acestei comunicări este slaba prezenţă
a feedbackului.
Sarcină de lucru:
Pentru fiecare din situaţiile de mai jos identificaţi nivelul de comunicare corespunzător:
a) Ema şi pune întreabarea: Ce ar putea să facă pentru a obţine numai note

de 10? Nivelul de comunicare este:
b) Maria îi povesteşte mamei ce a făcut în prima zi de instruire practică la
agentul economic. Nivelul de comunicare este:
c) Tata ascultă la radio o emisiune despre protecţia mediului. Nivelul de
comunicare este:
d) Ana prezintă rezultatele studiului de caz în faţa colegilor de clasă.
Nivelul de comunicare este:
e) Echipa selectată pentru participarea la olimpiada pe meserii, discută
despre modul cum se va derula proba practică. Nivelul de comunicare
este:
Criterii de evaluare a activităţii

Punctaj pe
Criterii de evaluare Punctaj Indicatori de evaluare
indicator
1. Primirea şi 35 1.1. Analizarea pertinentă a sarcinii de lucru 15
planificarea puncte
sarcinii de lucru 1.2. Alegerea instrumentelor de lucru: specifice 10
prezentării cât mai eficiente a procesului de
comunicare
1.3. Proiectarea responsabilităților în cadrul 10
grupei.
2. Realizarea 50 2.1. Respectarea etapelor prezentate de cadrul 10
sarcinii de lucru puncte didactic
2.2. Rezolvarea sarcinii de lucru este în 20
conformitate cu obiectivele stabilite
2.3. Folosirea corespunzătoare a instrumentelor 10
pentru prezentarea procesului de comunicare
2.4. Respectarea normelor de sănătate și 10
securitate în muncă
3. Prezentarea 15 3.1. Argumentarea activităţii realizate 5
sarcinii de lucru puncte
3.2. Utilizarea vocabularului de specialitate în 5
prezentarea sarcinii de lucru
3.3. Prezentarea corectă a elementelor procesului 5

de comunicare, a obiectivelor şi funcţiilor
comunicării, a nivelurilor comunicării şi
manifestarea unei atitudini conciliante în procesul
de comunicare şi în primirea feed backului
FIȘĂ DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII

Criterii de apreciere a performanței: Punctaj
Maxim Acordat
1.1. Analizarea pertinentă a sarcinii de lucru 15
1.2. Alegerea instrumentelor de lucru: specifice prezentării cât 10
mai eficiente a procesului comunicării
1.3. Proiectarea responsabilităților în cadrul grupei. 10
2.1. Respectarea etapelor prezentate de cadrul didactic 10
2.2. Rezolvarea sarcinii de lucru este în conformitate cu obiectivele 20
stabilite
2.3. Folosirea corespunzătoare a instrumentelor pentru prezentarea 10
procesului comunicării
2.4. Respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă 10
Criterii de apreciere a performanței: Punctaj
Maxim Acordat
3.1. Argumentarea activităţii realizate 5
3.2. Utilizarea vocabularului de specialitate în prezentarea sarcinii 5
de lucru
3.3. Prezentarea corectă a elementelor procesului de comunicare, 5
a obiectivelor şi funcţiilor comunicării, a nivelurilor comunicării şi
manifestarea unei atitudini conciliante în procesul de comunicare şi
în primirea feed backului
TOTAL 100
 Recomandări privind resurse educaționale deschise specifice temei:

1. https://library.livresq.com/details/60f98cf47992070007c88941
 Referințe web/bibliografie:
1. https://ro.warbletoncouncil.org/proceso-de-comunicacion-2887
2. https://www.youtube.com/watch?v=36AISbCiBgM
3. Dorin V., Etică şi comunicare profesională, Editura CDPRESS, Bucureşti, 2019
4. Rogojinaru A.- Comunicare şi cultură organizaţională: idei şi practici în actualitate,
Editura Tritonic, Bucureşti, 2009
5. www.edu.ro
INSTRUMENT DE EVALUARE: TEST

 Anul de studiu – Clasa a X-a
 Modulul 1: Etică și comunicare profesională
Tema 1: Comunicarea scrisă

1.1.6. Enumerarea 1.2.9. Redactarea unui 1.3.3. Conștientizarea nevoii de a
regulilor unei mesaj scris cu respectarea înțelege și utiliza limbajul într-un
comunicări scrise regulilor și folosirea mod responsabil și pozitiv social
diferitelor tipuri de texte 1.3.4. Manifestarea capacității de
1.2.10. Formularea și concentrare într-o situație de
exprimarea propriilor comunicare dată
păreri oral sau în scris
deschise și de respect pentru
diversitatea expresiilor culturale
1.3.6. Argumentarea clară și
concisă a propriile puncte de
vedere, manifestând dispoziția
spre un dialog critic și constructiv
conciliante în procesul de
comunicare și în primirea
feedback-ului
1.3.8. Manifestarea capacității de
autoevaluare, asimilare, analiză
și sinteză a informațiilor și
documentelor în situația dată
a derula o comunicare eficientă
cu partenerii de afaceri în situația
dată
1.3.10. Manifestarea capacității
de a rezolva situații conflictuale
în situația dată
1.3.12. Conștientizarea
conceptelor de bază cu privire la
indivizi, organizații de muncă,
egalitate de gen și nediscriminare
1.3.17. Manifestarea unei
atitudini proactive în viața
socială, personală, ca și în timpul
orelor de lucru
Varianta 1: Tip instrument de evaluare: test scris de verificare a cunoștințelor
Mod de organizare a activității/clasei: individual
Resurse materiale: Fișe-Test de verificare a cunoștințelor

Durată: 50 minute
Test de evaluare
Unitatea de rezultate ale învățării - Modulul 1: Etică și comunicare profesională
Tema - Comunicarea scrisă
Toate subiectele sunt obligatorii.

Se acordă 10 puncte din oficiu.
Timp de lucru: 40 minute
I. 20 puncte (4x5p=20p)
Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1-4) scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, litera
corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns:
1. Procesul verbal de constatare:
a. este întocmit de persoane împuternicite;
b. pe baza lui se aplică sancțiuni administrative;
c. cuprinde aspecte ale ativității cuiva în urma unei inspecții;
d. toate variantele de mai sus.
2. Referatul:
a. prezintă aspecte generale, aprecieri subiective;
b. e o modalitate de comunicare în raport cu autoritățile;
c. se întocmește la predarea unei gestiuni;
d. se propun soluții tehnice de organizare.
3. Reprezintă o caracteristică a unui mesaj scris:

a. necesită anumite restrictii de utilizare;
b. ierarhizarea ideilor;
c. informații concrete;
d. anticiparea reactiei.
4. Comunicarea făcută în scris de către o persoană fizică sau juridică:

a. e un act de corespondență;
b. e o scrisoare;
c. trebuie să conțină fraze clare, precise, într-o succesiune logică;
d. toate variantele de mai sus.
II. 20 puncte (4x5p=20p)

În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate componentele, iar în coloana B sunt
enumerate descrierile componentelor. Realizați asocierile corecte dintre cifrele din
coloana A şi literele corespunzătoare din coloana B.
A Componente B descrierea componentelor

1. Referatul a. Prezentarea amănunţită şi documentată a unei probleme
sau situaţii.
2. Memoriul b. Un mediu important de comunicare scrisă în cadrul
relațiilor profesionale
3. Memo(nota interna sau de c. Cuprinde aspecte concrete dar și aprecieri în legătură cu o
srviciu) anumită problemă, cu o situație existentă
4. Scrisoarea d. reprezintă o modalitate neprotocolară de a semnala un
lucru important care s-a petrecut sau se va petrece
III. 20 puncte (4x5p=20p)

Citiţi, cu atenţie, afirmațiile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 4.
1. Darea de seamă constă în prezentarea și analiza activității firmei sau justificarea

gestiunii.
2. Raportul este un document în care se consemnează succint discuțiile și hotărârile
unei anumite adunări.
3. Procesul verbal de contravenție înregistrează faptele care constituie abateri de la
legi.
4. Cererea este un document prin care se solicită unei instituții, firme sau organizații, prin
conducătorul acesteia, un anumit llucru.
Pentru fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 4 scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, cifra
corespunzătoare enunţului şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciați că afirmația
este adevărată, sau litera F, dacă apreciați că afirmația este falsă.
IV. 30 puncte(6x5p=30p)
Completaţi spaţiile libere cu noţiunile corecte:
1. Procesul-verbal de predare-primire a unei gestiuni se încheie în urma
transmiterii .......(1) și .......(2).......în ceea ce privește gestiunea, de la
cel care predă la cel care primește.
2. Sesizarea sau ……… (3)………. Este înștiințarea unei autorități despre un caz
care trebuie luat în cercetare.Pentru ca sesizările să fie luate în considerare
ele trebuie să fie……… (4)………….
3. Pentru ca un mesaj să fie bine redactat, acesta trebuie să aibă:….(5)….,
concizie, …………(6)………, eufonie, eficiență.
Barem de corectare și notare
Unitatea de rezultate ale învățării - Modulul 1: Etică și comunicare profesională

Tema - Comunicarea scrisă
Se punctează oricare alte modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
SUBIECTUL I 20 puncte (4x5p=20p)

1 – c; 2 – d; 3-a; 4-a;
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 5 puncte.
Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
SUBIECTUL II 20 puncte (4x5p=20p)

1 – c; 2 –a; 3-d ; 4-b;
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 5 puncte.

SUBIECTUL III 20 puncte (4x5p=20p)

1 –A ; 2 –F ; 3-A; 4-A;

Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte
SUBIECTUL IV 30 puncte(6x5p=30p)
(1) drepturilor;
(2) obligațiilor;
(3) reclamația;
(4) semnate,
(5) claritate
(6) varietate

 Recomandări privind resurse educaționale deschise:

Wordwall, Kahoot, DidaTec, Moodle România, Googleclassroom
1. Capotă V., ș.a- Comunicare profesională, Editura Akademos Art, 2012;
2. Ciungu Cristina Antoaneta - Comunicare profesională, clasa a X-a, 2010;
3. Cătălina Poştovei, Daniela Anghel - Comunicare profesională, clasa a X-a, 2004;
4. Viorica-Bella Dorin – Etică și comunicare, clasa a X-a, Editura CD Press, 2018
Grila de evaluare
Punctaj pe
indicator
1. Primirea şi 35 1.1. Analizarea pertinentă a sarcinii de 10
planificarea sarcinii de puncte lucru
lucru
1.2. Alegerea instrumentelor specifice 15
prezentării eficiente a elementelor
comunicării scrise
1.3. Planificarea activităților aferente 10
prezentarea elementelor comunicării
scrise
2. Realizarea sarcinii de 50 2.1. Respectarea etapelor de studiere a 15
lucru puncte elementelor comunicării scrise
2.2. Rezolvarea sarcinii de lucru în 20
conformitate cu obiectivele stabilite
2.3 Folosirea corespunzătoare a 10
instrumentelor pentru prezentarea
elementelor comunicării scrise
2.4. Respectarea normelor de sănătate și 5
3. Prezentarea sarcinii 15 3.1. Prezentarea elementelor comunicării 5
de lucru puncte scrise
3.2. Utilizarea vocabularului de 5
specialitate în prezentarea sarcinii de
lucru
3.3 Argumentarea alegerii metodelor de 3
prezentare a elementelor comunicării
scrise
3.4 Indicarea căilor de îmbunătățire 2
100 100p
Total
puncte

1. Wordwall, Kahoot, DidaTec, Moodle România, Googleclassroom
EXEMPLUL NR. 2
Activitatea 1
Tip de activitate: de teorie/ de laborator tehnologic/ de instruire practică

- laborator tehnologic

1.1.6. 1.2.9. Redactarea unui 1.3.3. Conștientizarea nevoii de a
Enumerarea mesaj scris cu înțelege și utiliza limbajul într-un mod
regulilor unei respectarea regulilor și responsabil și pozitiv social
comunicări scrise folosirea diferitelor 1.3.4. Manifestarea capacității de
tipuri de texte concentrare într-o situație de
1.2.10. Formularea și comunicare dată
exprimarea propriilor 1.3.5. Manifestarea unei atitudini
păreri oral sau în scris deschise și de respect pentru diversitatea
expresiilor culturale
1.3.6. Argumentarea clară și concisă a
propriile puncte de vedere, manifestând
dispoziția spre un dialog critic și
constructiv
conciliante în procesul de comunicare și
în primirea feedback-ului
autoevaluare, asimilare, analiză și
sinteză a informațiilor și documentelor în
situația dată
1.3.9. Manifestarea capacității de a
derula o comunicare eficientă cu
partenerii de afaceri în situația dată
rezolva situații conflictuale în situația
dată
1.3.12. Conștientizarea conceptelor de
bază cu privire la indivizi, organizații de
muncă, egalitate de gen și
nediscriminare
proactive în viața socială, personală, ca
și în timpul orelor de lucru
Activitate realizată prin metoda PUZZLE

metodă didactică inovativă care promovează învățarea centrată pe elev.

Puzzle este un joc - exercițiu ce constă în reconstituirea unor imagini, din forme,
figuri/ piese, a unui text în cuvinte, a unui cuvânt în silabe. Prin folosirea acestei metode
se urmărește exersarea capacității de a reconstitui/ asambla o imagine, un cuvânt,
stabilirea unei relații pozitive de comunicare între emițător și receptor.
Este o metodă - exercițiu care necesită munca în grup. Verbul definitoriu al metodei
este a reconstitui. Devine interesant exercițiul, stimulând curiozitatea copiilor, atunci când
imaginea reconstituită conține și imagini noi pentru ei. Imaginea este fragmentată în
diferite forme care de altfel constituie piesele jocului Puzzle.
Folosirea acestei metode ca element pentru a capta atenția în cadrul unei activități.
Atât emițătorul cât și receptorul primesc același material didactic, în plicuri cercetează,
reconstituie, apoi descriu imaginea.
Utilitatea Puzzle-ului este posibilă în orice moment al activității. În timpul jocurilor
libere, creative, în zona bibliotecii când obiectivul vizat este comunicarea se realizează
exerciții de asamblare a cuvintelor dintr-o propoziție, frază.
În cadrul activităților frontale devine un exercițiu care antrenează copiii, îi
regrupează, și îi activizează totodată.
 Obiective:
o Exersarea comunicării scrise;
o Experimentarea lucrului în grup în situații neobișnuite.

 Se amenajează în sală 4 sau 5 mese, în funcție de numărul participanților;
 Elevii sunt împărțiți în grupe și vor realiza imaginea de pe cutia jocului (scrisoare de
afaceri, minuta, referat, raport, proces-verbal);
 Activitatea în grup - se va da un anume semnal și elevii vor lucra în cadrul grupului pentru
realizarea întregului;
 Activitatea observatorului - din fiecare grup, în funcție de finalizarea lucrării,
observatorul va prezenta imaginea grupului;
 Analiza imaginilor reconstituite - sunt identificate și celelalte imagini reconstituite;
 Ceilalți observatori prezintă succint ce a condus la realizarea parțială a imaginii, care au
fost elementele de blocaj în comunicare;
 În timpul activității membrii grupului pot comunica numai în scris;
 Activitatea se termină după ce o grupă a terminat lucrul sau după expirarea timpului
stabilit anterior (după preferință).
Resurse materiale:
Câte o cutie de PUZZLE cu aproximativ 40-50 de piese pentru fiecare grupă.
Durată: 40 minute
Modalitatea de aplicarea metodei pentru conținutul ales:

Elevii au voie să comunice numai în scris pentru a realiza imaginea documentului primit.
La sfârșitul orei se trag concluziile prin adresarea unor întrebări fiecărei grupe de lucru:
 Cum ați putut comunica cu ceilalți colegi?
 Cum v-ați integrat în activitatea grupului? Ați lucrat eficient?
 A existat un lider în grup? Ați realizat sarcina? Dacă nu, de ce?
Rezolvare, unde este cazul

Se pot realiza planșe cu puzzle-ul creat.
Recomandări privind resurse educaționale deschise specifice temei:

Wordwall, Kahoot, DidaTec, Moodle România, Googleclassroom
Referințe web/bibliografie:
EXEMPLUL NR. 3
Activitatea 2


1.1.6. Enumerarea 1.2.9. Redactarea 1.3.3. Conștientizarea nevoii de a
regulilor unei unui mesaj scris cu înțelege și utiliza limbajul într-un mod
comunicări scrise respectarea responsabil și pozitiv social
regulilor și folosirea 1.3.4. Manifestarea capacității de
diferitelor tipuri de concentrare într-o situație de
texte comunicare dată
1.2.10. Formularea 1.3.5. Manifestarea unei atitudini
și exprimarea deschise și de respect pentru
propriilor păreri diversitatea expresiilor culturale
oral sau în scris 1.3.6. Argumentarea clară și concisă a
propriile puncte de vedere,
manifestând dispoziția spre un dialog
critic și constructiv
conciliante în procesul de comunicare și
în primirea feedback-ului
autoevaluare, asimilare, analiză și
sinteză a informațiilor și documentelor
în situația dată
derula o comunicare eficientă cu
partenerii de afaceri în situația dată
rezolva situații conflictuale în situația
dată
1.3.12. Conștientizarea conceptelor de
bază cu privire la indivizi, organizații de
muncă, egalitate de gen și
nediscriminare
proactive în viața socială, personală, ca
și în timpul orelor de lucru
Activitate realizată prin metoda EXPLOZIE STELARĂ

metodă didactică interactivă care promovează învățarea centrată pe elev.

Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativităţii, o modalitate de relaxare
a copiilor şi se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme şi noi
descoperiri.
Beneficiile metodei:
- este o nouă cale de realizare a obiectivelor programei;
- facilitează crearea de întrebări la întrebări în grup și individual, pentru rezolvarea
problemei propuse;
- stimulează creativitatea în grup și individuală;
- dezvoltă și exersează gândirea cauzală, divergentă, deductivă, inteligențele
multiple, limbajul, atenția distributivă.
Obiective:
formularea de întrebări şi realizarea de conexiuni între ideile descoperite de copii
în grup prin interacţiune şi individual pentru rezolvarea unei probleme;
dezvoltă şi stimulează creativitatea individuală şi de grup, exprimarea liberă,
spontaneitatea.

Realizarea unei lecții față în față
 elevii sunt așezați în semicerc propun problema de rezolvat;
 pe steaua mare se scrie ideea centrală (comunicarea scrisă);
 pe 5 steluțe se scrie câte o întrebare de tipul:
CE?
- CE reprezintă un canal de comunicare?
- CE reguli trebuie respectate pentru o comunicare scrisă eficientă?
- CE mijloace de comunicare în scris cunoașteți?
- CE condiții de redactare a unui mesaj scris trebuie respectate?
CINE?
- CINE este receptorul?
- CINE trebuie să țină cont de condițiile de redactare a mesajului scris?
- CINE transmite mesajele scrise sau electronice?
- CINE întocmește raportul?
UNDE?
- UNDE se trimite cererea de ofertă solicitată?
- UNDE se transmite procesul verbal de constatare?
- UNDE se realizează comunicarea publică?
- UNDE se află emițătorul atunci transmite un mesaj?
DE CE?
- DE CE comunicăm?
- DE CE mesajul scris este judecat și analizat după fondul și forma textului?
- DE CE ai folosi telefonul, când ai putea folosi email-ul?
- DE CE se redactează darea de seamă?
CÂND?
- CÂND prefer să comunici față în față?
- CÂND există o comunicare eficientă?
- CÂND se întocmește scrisoarea de afaceri?
- CÂND există factori perturbatori?
-
 5 elevi extrag o întrebare;
 fiecare elev din cei 5 își alege 3-4 colegi, organizându-se în cinci grupuri;
 grupurile cooperează în elaborarea întrebărilor;
 la expirarea timpului, elevii revin în cerc în jurul steluței mari și spun întrebările
elaborate (un reprezentant al grupului);
 elevii celorlalte grupuri răspund la întrebări sau formulează întrebări la întrebări.
Resurse materiale: coli A4 - fișe de lucru/foi de flipchart, tablă, markere, materiale video
Durată: 40 minute

1. Construirea steluței, conform figurii prezentate folosind tabla interactivă;
2. Scrierea temei centrale în centrul steluței – Comunicarea scrisă;
3. După rezolvarea temei un reprezentant al grupei completează steluța pregătită;
4. Se dezbate cu toți elevii clasei rezultatul obținut;
5. Se stabilește forma finală a informației incluse în steluță care va fi distribuită fiecăruia
dintre elevi.
- Rezolvare, unde este cazul

Se pot realiza planșe cu steluța creată.

1. Wordwall, Kahoot, DidaTec, Moodle România, Google classroom
EXEMPLUL NR. 4
INSTRUMENT DE EVALUARE
• Anul de studiu – Clasa a X-a
• Domeniul de pregătire profesională: Turism și alimentație
• Modulul 2: Contabilitate generală
Tema 1: Procedeele comune disciplinelor economice – Evaluarea

3.1.1. Prezentarea 3.2.1. Interpretarea 3.3.1. Manifestarea
elementelor definitorii ale conceptelor și trăsăturilor receptivității în asimilarea
procedeelor comune specifice procedeelor conceptelor și trăsăturilor
disciplinelor economice: comune disciplinelor specifice procedeelor
evaluarea, calculația, economice comune disciplinelor
inventarierea. economice: evaluarea,
calculația, inventarierea.
Tip instrument de evaluare: test

Mod de organizare a activității/clasei: frontal/individual
Resurse materiale: test de evaluare
Durată: 50 minute

1. Se cunosc următoarele informații cu privire la starea stocului de calculatoare existent

în gestiunea unității patrimoniale:
• Stoc la 01.01.2022 15 buc. X 1500 lei/buc.
• Intrare pe 08.01.2022 9 buc. X 1600 lei/buc.
• Ieșire pe 14.01.2022 6 buc.
• Intrare pe 23.01.2022 12 buc. X 1800 lei/buc.
• Ieșire pe 28.01.2022 8 buc.
Să se stabilească valoarea totală a ieșirilor de produse înregistrate în cursul lunii ianuarie

2022 și valoarea stocului la 31.01.2022, având la dispoziție documentul de mai jos și
folosind:
• metoda LIFO (ultimul intrat – primul ieșit) 50puncte
• metoda CMP (costul mediu ponderat) 40puncte

Intrări Ieșiri Stoc
Data Explicație
Cantitate Preț Valoare Cantitate Preț Valoare Cantitate Preț Valoare
- Toate subiectele sunt obligatorii.

- Se acordă 10 puncte din oficiu.
• metoda LIFO (ultimul intrat – primul ieșit) – 50 puncte

• Completarea tuturor rubricilor documentului
Pentru răspuns corect și complet se acordă 6 puncte.

Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 3 puncte.
Pentru răspuns greșit sau lipsa răspunsului, 0 puncte.
•
Realizarea calculelor pentru cele două intrări
9 buc. x 1600 lei/buc.= 14400 lei
12 buc. x 1800 lei/buc.= 21600 lei
•
Realizarea calculelor pentru cele două ieșiri
6 buc. x 1600 lei/buc.= 9600 lei
8 buc. x 1800 lei/buc.= 14400 lei
• Stabilirea stocului după fiecare intrare/ieșire

Pentru răspuns corect și complet se acordă 20 puncte (5x4p=20p).
Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 10 puncte (5x2p=10p).
• Stabilirea valorii totale a ieșirilor

9600 + 14400 = 24000 lei
•
Stabilirea valorii stocului final
22500 + 4800 + 7200 = 34500 lei sau
22500 + 36000 – 24000 = 34500 lei

Data Explicație
Stoc
1 15 1500 22500
inițial
8 Intrare 9 1600 14400 15 1500 22500
9 1600 14400
14 Ieșire 6 1600 9600 15 1500 22500
3 1600 4800
23 Intrare 12 1800 21600 15 1500 22500
3 1600 4800
12 1800 21600
28 Ieșire 8 1800 14400 15 1500 22500
3 1600 4800
4 1800 7200
31 Stoc final 36000 24000 34500
• metoda CMP (costul mediu ponderat) – 40 puncte

• Completarea tuturor rubricilor documentului

• Calcularea costului mediu ponderat

CMP la sfârșitul lunii = (Val.stoc.int. + Val. Intrărilor)/(Cant. din stoc + Cant. Intrată) =
(22500+14400+21600)/(15+9+12) = 58500/36 = 1625 lei
• Realizarea calculelor pentru cele două intrări

9 buc. x 1600 lei/buc.= 14400 lei
12 buc. x 1800 lei/buc.= 21600 lei
• Realizarea calculelor pentru cele două ieșiri

6 buc. x 1625 lei/buc.= 9750 lei
8 buc. x 1625 lei/buc.= 13000 lei
• Stabilirea stocului după fiecare intrare/ieșire

Pentru răspuns corect și complet se acordă 5 puncte (5x1p=5p).
• Stabilirea valorii totale a ieșirilor

9750 + 13000 = 22750 lei
• Stabilirea valorii stocului final

22 x 1625 = 35750 lei sau
22500 + 36000 – 22750 = 35750 lei

Data Explicație
Stoc
1 15 1500 22500
inițial
8 Intrare 9 1600 14400 24 1625 39000
14 Ieșire 6 1625 9750 18 1625 29250
23 Intrare 12 1800 21600 30 1625 48750
28 Ieșire 8 1625 13000 22 1625 35750
31 Stoc final 36000 22750 35750

• Recomandări privind resurse educaționale deschise:
Resursele Educaționale Deschise (RED) reprezintă instrumentele ce pot fi folosite în
procesul de învățare, predare, cercetare sau cu alte obiective educaționale. Acestea sunt
disponibile într-un format accesibil și sub o licență liberă, adică aprobă accesul gratuit, dar
și utilizarea, adaptarea si redistribuirea de către alte persoane cu restrângeri limitate sau
fără restrângeri.
Pentru învățământul profesional și tehnic, la modulul Contabilitate se pot regăsi
materiale tip RED sub formă de fișe de documentare, fișe de lucru (la adresa
https://resurseprofesori.ro/invatamant-profesional-si-tehnic/), exerciții (la adresa
https://digitaledu.ro/inventarierea-gestiunii-firmei-exercitiu-cu-text-lacunar/,
https://digitaledu.ro/inventarierea-patrimoniului-exercitiu/), suporturi vizuale (la adresa
https://digitaledu.ro/analiza-contabila-suport-vizual/), teste (la adresa
https://digitaledu.ro/bilantul-contabil-test/), jocuri didactice (la adresa
https://digitaledu.ro/tipuri-de-tva-joc-didactic/) etc.
• Referințe web/bibliografie:
1. Bădilă Iuliana, Contabilitate generală. Clasa a X-a. Filiera tehnologică. Domeniile de
pregătire profesională: Comerț/Economic, Turism/Alimentație, Editura
Universitatea Lucian Blaga Sibiu, 2017
2. Dorin, V., Contabilitate generală: clasa a X-a, Editura CD Press, București, 2018
3. Niţucă, C., Stanciu, I., Didactica disciplinelor tehnice, Editura „Performantica”, Iași,
2006
4. *** OMEN 3915/18.05.2017, Anexa 2 – Curriculum pentru clasa a X-a, învățământ
liceal – filiera tehnologică, domeniul de pregătire profesională: Turism și
alimentație, domeniul de pregătire generală: Turism, calificările profesionale
Tehnician în turism și Tehnician în hotelărie
5. *** OMENCS 4121/13.06.2016, Anexa 4 – Standard de pregătire profesională,
domeniul de pregătire profesională: Turism și alimentație, calificarea profesională
Tehnician în turism
6. *** OMENCS 4121/13.06.2016, Anexa 4 – Standard de pregătire profesională,
domeniul de pregătire profesională: Turism și alimentație, calificarea profesională
Tehnician în hotelărie
7. https://clasadigitala.ro/rasfoieste/contabilitate-generala_10/
8. https://resurseprofesori.ro/invatamant-profesional-si-tehnic/
9. https://digitaledu.ro/inventarierea-gestiunii-firmei-exercitiu-cu-text-lacunar/
10. https://digitaledu.ro/inventarierea-patrimoniului-exercitiu/
11. https://digitaledu.ro/analiza-contabila-suport-vizual/
12. https://digitaledu.ro/bilantul-contabil-test/
13. https://digitaledu.ro/tipuri-de-tva-joc-didactic/
EXEMPLUL NR. 5
 Domeniul de pregătire generală: Alimentație
 Modulul 4: Sortimentul de preparate și băuturi
Tema 1: Determinarea valorii nutritive și energetice a semipreparatelor, preparatelor

culinare, produselor de cofetărie – patiserie și băuturilor
Rezultate ale învățării vizate:

7.1.7. Descrierea elementelor 7.2.5. Realizarea analizei 7.3.3. Asumarea
care caracterizează valoarea calitative a responsabilă a
nutritivă a semipreparatelor semipreparatelor culinare și interpretării valorii
culinare și de cofetărie- de cofetărie–patiserie și a nutritive și a indicilor de
patiserie și a produselor cu produselor cu grad redus de calitate pentru diferite
grad redus de complexitate complexitate semipreparate culinare
7.2.6. Determinarea valorii și de cofetărie–patiserie
nutritive a semipreparatelor și produse cu grad redus
culinare și de cofetărie– de complexitate
patiserie și a produselor cu
grad redus de complexitate
Activitate realizată prin metoda ŞTIU/VREAU SA STIU/AM INVATAT

Această tehnică porneşte de la premisa că informaţia anterioară a elevului trebuie luată în
considerare atunci când se predau noi informaţii.
Obiective:
o Citirea responsabilă a unei rețete
o Efectuarea calculelor simple pentru determinarea cantităților de materii prime
utilizate în rețete, ținând cont de pierderile înregistrate în procesul tehnologic
o Determinarea valorii nutritive și energetice a produselor alimentare cu grad redus
de complexitate
o Identificarea propriilor nelămuriri generate de solicitările din fișele de lucru
o Comunicarea optimă cu colegii și profesorul în vederea rezolvării sarcinilor din fișele
de lucru
Mod de organizare a activității/a clasei: individual; pe grupe/perechi
Resurse materiale:
o Dotări specifice laboratorului tehnologic de alimentație publică
o Aparatură pentru multiplicarea fișelor de documentare/ lucru
o Aparatură multimedia: computer, videoproiector
o Rețetare
o Fișe de documentare
o Fişe de lucru
o Foi pentru realizarea calculelor
Durată: 30 minute

- Etape de lucru:
o Prezentarea temei activităţii
o Împărţirea colectivului de elevi în grupe:
- cadrul didactic împarte clasa pe grupe/perechi, cerându-le elevilor să întocmească o listă
cu tot ceea ce ştiu despre tema dată;
o Împărţirea fişelor-suport:
- elevii primesc fişe pe care este prezentat un tabel:
CUNOȘTINȚE NECESARE ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM INVĂŢAT

Calcularea pierderilor de materii
prime în procesul tehnologic, atunci
când se cunosc valorile procentuale
ale acestora
Calcularea cantităţilor nete de
materii prime din rețetele
preparatelor alimentare
Substanțele nutritive din alimente

cu rol energetic
Coeficienții calorici ai substanțelor

nutritive cu rol energetic
Formula de calcul a valorii nutritive
Unitatea de măsură a valorii

energetice
o Completarea coloanelor „Ştiu” şi „Vreau să ştiu” de pe fişele-suport:

 în coloana „Știu” elevii notează informaţiile pe care grupele/perechile le
consideră cunoscute. Acest lucru presupune realizarea unui brainstorming în ceea
ce priveşte cunoştinţele pe care elevii deja le posedă în legătură cu subiectul pus
în discuţie. Tot în această etapă are loc o activitate de categorizare. Solicitându-
i pe elevi să identifice lucrurile pe care le ştiu, îi ajutăm să-şi îndrepte atenţia
şi asupra acelor lucruri pe care nu le ştiu.
 în coloana „Vreau să știu” elevii vor nota întrebările care apar în legătură cu
tema abordată. Aceste întrebări au un rol semnificativ în orientarea şi
personalizarea lecturii. În această etapă se poate implica şi cadrul didactic.
o Lectura individuală a textului:
- elevii vor citi individual textul din fișele de documentare și fișele de lucru
o Completarea coloanei „Am învăţat” de pe fişele-suport:
- în a treia coloană se trec răspunsurile găsite în text la întrebările formulate anterior;
- elevii vor bifa acele întrebări care şi-au găsit răspunsul în urma lecturii textului.
o Compararea cunoştinţelor anterioare cu întrebările si răspunsurile primite
o Etapa discuţiilor finale şi a concluziilor.
FIȘĂ DE LUCRU
individuală
Anul de studiu – clasa a X-a

Domeniul de pregătire profesională: Turism și alimentație
Domeniul de pregătire generală: Alimentație
Modulul 3: Sortimentul de preparate și băuturi
În tabelul de mai jos se află reţeta preparatului Salată de ardei copţi, dată pentru
10 porţii.
1. Precizaţi unitatea de măsură a valorii energetice (10p)

2. Precizaţi formula de calcul a valorii energetice
(10p)
3. Calculaţi pierderile de materii prime
(10p)
4. Calculaţi cantităţile nete de materii prime conform formulei din tabelul de mai jos
(10p)
5. Calculaţi cantitatea totală de proteine
(10p)
6. Calculaţi cantitatea totală de lipide
(10p)
7. Calculaţi cantitatea totală de glucide
(10p)
8. Calculaţi valoarea energetică pentru 10 porţii de Salată de ardei copţi (10p)
9. Calculaţi valoarea energetică a unei porţii de Salată de ardei copţi
(10p)
Materii prime U/M Cantita Pierderi Canti Proteine Lipide Glucide

te tehnolo tate
brută gice netă
pentru Pt Cn
10 % Cal Cn=Cb- % Cal % Cal % Cal
porţii cu Pt cu cu cu
Cb lat lat lat lat
Ardei g 2000 45 1,1 0,2 2,5
Ulei g 150 0 0 100 0
Oţet 90 g 100 0 0 0 0
Sare g 50 0 0 0 0
Total x x x
Notă! Dacă fișa de lucru se utilizează ca instrument de evaluare, se acordă 10p din
oficiu!
- Rezolvare:
Materii prime U/M Cantitat Pierderi Canti Proteine Lipide Glucide
e brută tehnolo tate
pentru gice netă
10 Pt Cn
porţii % Cal Cn=Cb- % Calc % Calc % Cal
Cb cu Pt u u cu
lat lat lat lat
Ardei g 2000 45 900 1100 1,1 12,1 0,2 2,2 2, 27,5
5
Ulei g 150 0 0 150 0 0 100 150 0 0
Oţet 90 g 100 0 0 100 0 0 0 0 0 0
Sare g 50 0 0 50 0 0 0 0 0 0
Total x 12,1 x 152,2 x 27,5
VE=4,1xP+9,3xL+4,1xG=4,1x12,1+9,3x152,2+4,1x27,5=49,61+1415,46+112,75=1577,82
kcal/10 porţii. VE/porţie=157,782 kcal

1. https://www.youtube.com/watch?v=BpEkoQLQknw
1. https://elearning.masterprof.ro/lectiile/merceologie/lectie_16/modaliti_de_deter
minare_a_valorii_nutritive.html
2. Constanța Brumar, Elena Pascali, Valentina Capotă, Marius Petre, Angela Șandru,
Florian Lixandru / Turism și alimentație / Manual pentru clasa a X-a / Editura CD
PRESS / București / 2011
EXEMPLUL NR. 6
 Domeniul de pregătire profesională: Turism și Alimentație/Alimentație
Tema 1: Semipreparate de patiserie – aluatul

7.1.3. Clasificarea 7.2.4. Efectuarea operaţiile 7.3.2. Respectarea principiilor
semipreparatelor de patiserie tehnologice de obţinere a dezvoltării durabile la
7.1.4. Descrierea proceselor semipreparatelor de patiserie obţinerea semipreparatelor
tehnologice de obţinere a cu respectarea normelor de de patiserie în condiţii de
semipreparatelor de patiserie igienă, de siguranţă şi igienă, siguranţă şi securitate
7.1.5. Prezentarea normelor de securitatea muncii. a muncii
siguranţă şi securitatea muncii 7.2.5. Realizarea analizei
şi de igienă în bucătărie şi calitative a semipreparatele
laboratoarele de patiserie şi de patiserie
cofetărie;
7.1.6. Caracterizarea indicilor
de calitate ai semipreparatelor
de patiserie
Activitate realizată prin metoda CUBUL,

Scurtă descriere a metodei: Metoda cubului presupune explorarea unui subiect sau a unei
situații din mai multe perspective, permițând abordarea complexă și integratoare a unei
teme dar și fixarea cunoștințelor dobândite în orele anterioare.
Mod de organizare a activității/a clasei: activitate pe grupe
Resurse materiale: foi de hârtie, foi de flipchart, markere, echipamente multimedia
Durată: 30 minute

- Etape de lucru:
1. Profesorul anunţă tema Semipreparate de patiserie – aluatul
2. Profesorul împarte elevii în grupe de câte 6 elevi, astfel încât în fiecare grupa să fie
elevi cu stiluri de învățare din toate dominantele (vizuală, auditivă, practică) și le
distribuie fișele de documentare şi de lucru.
3. Se alege pentru fiecare grup un lider care să controleze derularea acţiunii;
4. Se împart activităţile între membrii grupului: fiecare elev din grup primeşte o foaie
de hârtie de formă pătrată ce va constitui în final o “faţă” a cubului;
5. Pe foaia de hârtie primită va fi scrisă cerinţa de lucru a fiecărui elev şi anume:
 faţa1 = Semipreparate de patiserie – aluatul
 faţa2 = Aluatul dospit
 faţa3= Aluat nedospit simplu ( Foile de plăcintă )
 faţa4 = Aluatul fraged
 faţa5= Aluatul opărit
 faţa6 = Aluatul franţuzesc (foietaj)
6. după rezolvarea sarcinii, se construieşte cubul care, desfăşurat, va arăta astfel:
1.
Semipreparate de
patiserie – aluatul
2.
Aluatul dospit
4. 3.
Aluatul fraged Aluat nedospit 5.

simplu ( Foile de Aluatul opărit
plăcintă )
6.
Aluatul franţuzesc
(foietaj)
7. Lucrarea în forma finală va fi afişată pe tablă (foile scrise de elevi se pot lipi pe o
coală de hârtie mare sub formă de cub desfăşurat).
Fișele fețelor completate sunt prezentate mai jos:

Faţa1
Semipreparate de patiserie – aluatul
• Aluatul este o masă omogenă, cu consistenţă variabilă, în componenţa
căreia intră o mare cantitate de făină şi un lichid. Prin hidratarea făinii se
creează posibilitatea de încorporare şi a altor componente care ridică
valoarea nutritivă a aluatului. Aluaturile sunt specifice producţiei de
patiserie-cofetărie, dar sunt folosite şi în producţia culinară, la prepararea
unor sortimente de gustări, dulciuri de bucătărie etc.
Clasificare :
Faţa 2
Aluatul dospit
Schema tehnologică de obținere a aluatului dospit
• Aluatul dospit este un aluat în
compoziţia căruia intră, pe lângă
făină, lichide (apă, lapte) şi alte
adaosuri (grăsimi, ouă, zahăr,
arome), drojdia de panificaţie, care,
prin procesul de fermentare
(dospire), creează o porozitate
accentuată, volum crescut, dând un
gust caracteristic preparatelor. În
producţia culinară se foloseşte
aluatul dospit simplu pentru
obţinerea blatului pentru pizza, a
chiflelor şi a pâinii de casă, iar
aluatul dospit cu adaosuri la
prepararea unor dulciuri. Coacerea
produselor se face mai întâi la
temperatura de 120ºC, apoi la 220-
250ºC, scăzând spre sfârşit la 180ºC,
pentru a asigura o creştere a
produsului, coacerea uniformă şi
formarea crustei. Durata procesului
de coacere este de 40-50 de minute.
Faţa3
Aluat nedospit simplu ( Foile de plăcintă )
Schema tehnologică de obținere a aluatului nedospit simplu
foaia de plăcintă
• Aluat nedospit simplu( Foile de plăcintă )

obţinut din făină, apă, sare şi eventual
grăsimi. Acesta se întinde în foi pe
planşeta pudrată cu făină sau unsă cu
ulei şi se modelează cu diferite
umpluturi. Coacerea se face la 250-
220ºC
Faţa 4
Aluatul fraged
• Aluatul fraged reprezintă
un amestec compact, dens, Schema tehnologică de obținere a aluatului fraged
obţinut din făină, grăsimi
semisolide, ouă, lapte,
afânători chimici, iar pentru
aluatul destinat deserturilor
se mai adaugă zahăr farin şi
arome. După omogenizarea
componentelor, aluatul se
lasă în repaus la rece,
pentru solidificarea
grăsimilor şi creşterea
consistenţei. Din aluat
fraged se obţin coji de tarte
(de diferite mărimi), care se
coc la 180-220ºC; acestea
se pot umple după răcire cu
diferite compoziţii. Prin
coacere, aluatul devine
fraged, sfărâmicios.
Faţa 5
Aluatul opărit
Aluatul opărit este un aluat
nedospit, obţinut prin procesul de Schema tehnologică de obținere a aluatului opărit
opărire a făinii într-un amestec de lichid,
grăsime şi sare, în care se încorporează
în final ouă. În componenţa aluatului,
făina şi lichidul (apă sau lapte) se pun în
cantităţi egale, iar grăsimea în proporţie
de ½ faţă de cantitatea de făină sau
lichid. Ouăle se încorporează treptat,
după o temperare a aluatului la 60ºC,
ceea ce îi conferă aluatului o consistenţă
moale, permiţând modelarea prin
turnare. Turnarea se poate face în
batoane de 10-12 cm, sau în forme
rotunde cu diametrul de 5 cm. Coacerea
cojilor se face iniţial la temperatură
ridicată (250-220ºC), apoi la o
temperatură moderată (220-180ºC), fără
a deschide cuptorul în primele 10-15
minute. Cojile obţinute au structură
poroasă, putând fi umplute cu diferite
compoziţii. Aluatul opărit se mai poate
folosi la obţinerea compoziţiei pentru
crochete.
Faţa 6
Aluatul franţuzesc (foietaj)
Aluatul franţuzesc (foietaj) Schema tehnologică de obținere a aluatului foietaj
este un aluat nedospit, în
compoziţia căruia intră făină în
cantitate egală cu grăsimea (unt
sau margarină), apă, sare şi oţet.
Caracteristică este operaţia de
turare, când aluatul se
împachetează cu grăsimea, se
întinde în foaie cu grosimea de 1
cm, după care este împachetat în
formă de pătrat şi răcit timp de
30-40 de minute, operaţie numită
turare; aceasta se repetă de 3-4
ori. Turarea asigură desprinderea
în foi a aluatului în timpul
coacerii. Produsele din foietaj se
coc în tăvi stropite cu apă, iniţial
la temperatura de 250-220ºC, şi
apoi la 180ºC, ceea ce asigură
desprinderea în foi şi apoi
coacerea în profunzime.
Referințe web/bibliografie:
1. Cristian Dinca& Colab., Cofetar-patiser, manual pentru calificarea cofetar-patiser,
Edtura Didactica si Pedagogica , 2012
2. Cristian Dinca & Colab., Bucătar, manual pentru calificarea bucătar, Editura
Didactica si Pedagogica, 2005
3. Cristian Dinca & Colab., Ospătar - manual pentru calificarea ospătar (chelner)
vânzător în unități de alimentație, Editura Didactica si Pedagogica 2013
4. Gabriela Pîrjol, Tehnologie culinară, manual pentru clasele a X-a, a XI-a, a XII-a,
Editura Didactica si Pedagogica, 2006
5. Valentina Capotă & Colab., Alimentație publică și turism, Editura Niculescu ABC,
2007

 Domeniul de pregătire profesională: Turism și Alimentație/ Alimentație
Tema 1: Semipreparate de patiserie – aluatul

7.1.3. Clasificarea 7.2.4. Efectuarea operaţiile 7.3.2. Respectarea
semipreparatelor de patiserie tehnologice de obţinere a principiilor dezvoltării
7.1.4. Descrierea proceselor semipreparatelor de patiserie cu durabile la obţinerea
tehnologice de obţinere a respectarea normelor de igienă, semipreparatelor de
semipreparatelor de patiserie de siguranţă şi securitatea muncii. patiserie în condiţii de
7.1.5. Prezentarea normelor de 7.2.5. Realizarea analizei igienă, siguranţă şi
siguranţă şi securitatea muncii calitative a semipreparatele de securitate a muncii
şi de igienă în bucătărie şi patiserie
laboratoarele de patiserie şi
cofetărie;
7.1.6. Caracterizarea indicilor
de calitate ai semipreparatelor
de patiserie
Tip instrument de evaluare: test

Mod de organizare a activității/clasei: Individual
Resurse materiale: Fişe de evaluare, pixuri, marker, tablă, cretă
Test de evaluare
SUBIECTUL I 20 puncte
I.1. 4 puncte
Pentru fiecare dintre cerințele de mai jos scrieți, pe foaia cu răspunsuri, litera
corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Cum se realizează afânarea aluatului fraged:
a) adaos de grăsimi, răcire aluat;
b) adaos de afânatori, răcire aluat;
c) adaos de lapte, laminare aluat;
d) adaos de zahăr, dospire aluat.
2. Care sunt operaţiile specifice de la prepararea aluatului dospit:
a) frământarea şi dospirea aluatului;
b) frământarea şi fermentarea aluatului;
c) fermentarea şi dospirea aluatului;
d) fermentarea şi coacerea aluatului.
I.2. 6 puncte
Citiți, cu atenție, afirmațiile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 3.
1. Aluatul este semipreparatul de bază utilizat în patiserie.
2. Aluatul franţuzesc (foietaj) este un aluat dospit.
3. Procesele fizice de la frământarea aluatului sunt acţiunea mecanică de frământare
și creşterea temperaturii aluatului.
Pentru fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 3, scrieți, pe foaia cu răspunsuri, cifra
corespunzătoare enunțului și notați în dreptul ei litera A, dacă apreciați că afirmația este
adevărată sau litera F, dacă apreciați că afirmația este falsă.
I.3. 10 puncte
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate tipuri de aluaturi, iar în
coloana B sunt enumerate produse specifice obţinute din tipurile de aluaturi.
Scrieți, pe foaia cu răspunsuri, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A și
literele corespunzătoare din coloana B.
Coloana A – Tipuri de aluaturi Coloana B – Produse specifice

obţinute din tipurile de aluaturi
1. Aluatul opărit a. eclere
2. Aluatul fraged b. plăcinte grecești
3. Aluatul franţuzesc (foietaj) c. cozonaci
4. Aluatul dospit d. ştrudele
5. Aluat nedospit simplu e. tarte
SUBIECTUL II 28 puncte
II.1 12 puncte
Scrieți, pe foaia cu răspunsuri, informația corectă care completează spațiile
libere:
a. Procesele microbiologice de la fermentarea aluatului sunt …… (1) ….și ……..
(2)…..
b. În componenţa aluatului opărit, ouăle se încorporează treptat, după
temperarea aluatului la …..(3)…..
c. Afânarea chimică este caracteristică ……... (4).....
II.2. 16 puncte
Calculați valoarea energetică a 100 g aluat fraged cu următoarea compoziție chimică:
Lipide Glucide Săruri minerale

Specia Proteine (%)
(%) (%) (%)
aluat fraged 29 5,4 41 0.3
SUBIECTUL III 42 puncte

III.1. 8 puncte
Descifrați anagramele, descoperind astfel tipurile de aluat .
PIRĂOT EJITOFA GREDAF PTODIS
III.2. 34 puncte
Foitajul (aluat franțuzesc) este un produs de patiserie originar din Franța, inventat
în secolul al XVII-lea de către Claudius Gele, un ajutor de patiser, care având tatăl bolnav,
a hotărât să-i pregătească o pâine mai specială dintr-un aluat format din făină, unt, oțet,
sare și apă, pe care l-a pliat și turat de 10 ori, după care l-a pus la copt. Pâinea rezultată a
avut aspectul și gust deosebit, foarte apreciată de tatăl lui.
Foitajul este un aluat nedospit în a care sunt folosite în proporții egale cele două
componente de bază făina și grăsimea. Făina folosită trebuie să aibă un grad de extracție
ridicat de 30% . O proprietate importantă a făinii de grâu este capacitatea acesteia de a
forma gluten, un complex rezultat din proteinele făinii, gliadina și glutenina, prin legarea
apei. Glutenul are proprietăți elastico-plastice, pe care se bazează formarea aluaturilor.
Cantitatea și calitatea glutenului din făina de grâu influențează semnificativ însușirile de
panificație ale făinii, care trebuie să aibă un conținut de gluten umed între 24 −32% și indice
de deformare a glutenului 3-15 mm. Grăsimea semisolidă (unt,margarina,planton), cu un
conținut de 30% umiditate și 70% grăsime. Oțetul se adaugă pentru a mări vâscozitatea
aluatului. Lipsa acestuia din compoziția aluatului modifică proprietățile reologice ale
aluatului, aluatul poate fi modelat sau laminat mai greu, iar caracteristicile senzoriale ale
produselor finite sunt influențate negativ. Sarea adăugată în aluat determină îmbunătățirea
gustului, mărirea puterii de absorbție a glutenului, creșterea elasticității aluatului. Absența
sării poate genera înrăutățirea caracteristicilor aluatului de tip foitaj, produsele finite fiind
insuficient dezvoltate, cu volum mic, au o coajă palidă, nerumenită, aspect aplatizat și gust
neplăcut, nespecific. Apa folosită are un rol deosebit în componența foitajului: asigură
formarea aluatului prin procesul de hidratare a amidonului și a proteinelor din făină,
favorizează procesul de afânare și desprinderea în foi. Se recomandă utilizarea apei reci la
prepararea aluatului, la temperatura de 6−8 0C. Cantitatea de apă folosită este condiționată
de calitatea făinii. Cu cât făina este de calitate mai bună cu atât ea necesită mai multă
apă, care influențează în final desprinderea foitajului în foi. Amidonul din aluat împreună
cu lipidele din grăsimea folosită la preparare generează o valoare energetică mare, din
acest motiv, foitajul se combină cu alimente sau semipreparate bogate
în proteine, vitamine și săruri minerale (brânzeturi, creme, fructe proaspete) pentru a
asigura organismului substanțele nutritive necesare.
Specific acestui tip de aluat este modul de preparare, prin împăturirea (turarea) în
mai multe straturi, având ca rezultat foile care se vor desface după coacere. Se lucrează la
rece și repede pentru ca grăsimea să-și păstreze consistența. Între operațiunile de
împăturire a aluatului, foile vor fi păstrate la rece 30 minute, la temperatura de 0-4 0C pe
pat de gheață sau în frigider. Frăgezimea aluatului și stratificarea foilor este asigurată prin
folosirea materiilor prime de calitate foarte bună și prin respectarea succesiunii fazelor
tehnologice . Afânarea aluatului se realizează sub presiunea vaporilor de apă din foile
formate la împăturire (aluatul elastic dintre straturile de grăsime), vapori care se formează
în timpul coacerii prin evaporarea apei înglobate în aluat în timpul procesului de frământare
.
1. Indicați materiile prime necesare preparării aluatului foietaj.

2. Prezentați rolurile materiilor prime din aluat.
3. Descrieți turarea - operația specifică de prelucrare a aluatului foietaj și modul
de afânare a acestuia.
 Se punctează oricare alte modalități de rezolvare corectă a cerințelor.

 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea punctajului
total acordat la 10.
I.1. 4 puncte
1 – b; 2 – b;
I.2. 6 puncte
Identificarea valorii de adevăr a afirmațiilor
1 – A; 2 –F; 3 – A
I.3. 10 puncte
1 –a; 2 – e; 3 – d; 4- c; 5-b
II.1. 12 puncte
(1) fermentaţia alcoolică,
(2) fermentaţia lactică,
(3) 60 0C
(4) aluatului fraged
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 3 puncte. Pentru răspuns incorect
sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
II.2. 16 puncte
VE = 4,1 kcal/g x TP g +4,1 kcal/g x TG g+ 9,3 kcal/g x TL g
VE/100g = 4,1 kcal/g x 5,4 g +4,1 kcal/g x 41g + 9,3 kcal/g x 29 g = 22,14 kcal + 168,1 kcal
+ 269,7 kcal = 459,94 kcal
Pentru formula de calcul se acordă 6 p și pentru calculul corect și complet se acordă 10
p. Pentru calculul parțial corect sau incomplet se acordă câte 5 puncte. Pentru răspuns
incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte
III. 1. 8 puncte
Vasele pentru gătit: OPĂRIT FOIETAJ FRAGED DOSPIT
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 2puncte.
III. 2. 34 puncte
1. Indicați materiile prime necesare preparării aluatului foietaj. 10
p
Făină, grăsime semisolidă, apă, oțet , sare
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect
sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
2. Prezentați rolurile materiilor prime din aluat 10
p
 Făina - formează glutenul cu proprietăți elastico-plastice pe care se bazează
formarea aluatului; crește valoarea nutritivă și energetică
 Grăsimea semisolidă - favorizează procesul de afânare și desprinderea în foi,
crește valoarea nutritivă și energetică
 Oțetul – mărește vâscozitatea aluatului, favorizează caracteristicile senzoriale
ale produselor finite
 Sarea - îmbunătățește gustului, mărește puterea de absorbție a glutenului și
crește elasticitatea aluatului
 Apa -asigură formarea aluatului prin hidratarea amidonului și a proteinelor din
făină, favorizează procesul de afânare și desprinderea în foi
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte. Pentru fiecare răspuns
parțial corect sau incomplet se acordă câte 1 punct. Pentru răspuns incorect sau lipsa
răspunsului se acordă 0 puncte.
3. Descrieți turarea - operația specifică de prelucrare a aluatului foietaj și modul

de afânare a acestuia 14p
Turarea- operația specifică de prelucrare a aluatului foietaj este împăturirea în mai
multe straturi, având ca rezultat foile care se vor desface după coacere. Se lucrează la rece
și repede pentru ca grăsimea să-și păstreze consistența. Între operațiunile de împăturire a
aluatului, foile vor fi păstrate la rece 30 minute, la temperatura de 0-4 0C pe pat
de gheață sau în frigider. Frăgezimea aluatului și stratificarea foilor este asigurată prin
folosirea materiilor prime de calitate foarte bună și prin respectarea succesiunii fazelor
tehnologice .
Afânarea aluatului se realizează sub presiunea vaporilor de apă din foile formate la
împăturire (aluatul elastic dintre straturile de grăsime), vapori care se formează în timpul
coacerii prin evaporarea apei înglobate în aluat în timpul procesului de frământare .
Pentru răspunsuri corecte și complete se acordă 14 puncte. Pentru răspuns parțial
corect sau incomplet se acordă 7 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se
acordă 0 puncte.
1. Cristian Dinca & Colab., Cofetar-patiser, manual pentru calificarea cofetar-
patiser, Edtura Didactica si Pedagogica , 2012
2. Cristian Dinca & Colab., Bucătar, manual pentru calificarea bucătar, Editura
Didactica si Pedagogica, 2005
3. Cristian Dinca & Colab., Ospătar - manual pentru calificarea ospătar (chelner)
vânzător în unități de alimentație, Editura Didactica si Pedagogica 2013
4. Gabriela Pîrjol, Tehnologie culinară, manual pentru clasele a X-a, a XI-a, a XII-
a, Editura Didactica si Pedagogica, 2006
5. Valentina Capotă & Colab., Alimentație publică și turism, Editura Niculescu ABC,
2007
EXEMPLUL NR. 7
 Domeniul de pregătire profesională: Turism și alimentație / Alimentație
 Modulul 4: Sisteme de servire
Tema 1: Sistemul de servire direct (englezesc) cu cleștele de pe platou sau cu lușul din
supieră
Tip de activitate: instruire practică

8.1.3. Caracterizarea 8.2.4. Efectuarea operațiilor 8.3.2. Manifestarea atitudinii
sistemului de servire specifice sistemului de proactive și a spiritului de echipă
direct (englezesc), cu servire direct sau englezesc: în efectuarea operațiilor specifice
variantele sale cu cleștele de pe platou, cu de servire a consumatorilor prin
lușul din supieră, la farfurie, adaptarea tehnicilor de servire la
la gheridon, cu căruciorul. condiții și situații particulare din
unitățile de alimentație, cu
respectarea regulilor de igienă,
siguranță și securitate în muncă.
Activitate realizată prin metoda STUDIU DE CAZ

Metoda Studiul de caz „mijlocește o confruntare directă cu o situație din viața reală,
autentică” (Cerghit, 1997), având un pronunțat caracter activ și evidente valențe euristice
și aplicative.
Această metodă urmărește realizarea contactului elevilor cu realitățile complexe,
autentice, dintr-un domeniu dat și testarea gradului de operaționalitate a cunoștințelor
însușite și a capacităților formate, în situații-limită.
Pentru ca o anumită situație să poată fi considerată și analizată precum un „caz”, ea trebuie
să aibă anumite particularități:
 să prezinte relevanță în raport cu obiectivele activității;
 să fie autentică;
 să fie motivantă, să suscite interes din partea elevilor;
 să dețină valoare instructivă în raport cu competențele profesionale, științifice,
etice.
Etape:
1. Profesorul prezentă clar, precis și complet cazul, în concordanță cu obiectivele
propuse
2. Clarifică eventualele neînțelegeri în legătură cu tema
3. Studiul individual al cazului – elevii se documentează, identifică soluții de rezolvare
a cazului, pe care le și notează
4. Dezbaterea în grup a modurilor de soluționare a cazului – analiza diferitelor variante
de soluționare a cazului; analiza critică a fiecăreia dintre acestea; ierarhizarea
soluțiilor
5. Luarea deciziei în legătură cu soluția cea mai potrivită și formularea concluziilor
6. Evaluarea modului de soluționare a cazului și evaluarea participanților

Activitate pe grupe
Resurse materiale:
Salon restaurant/mese, scaune
Obiecte de inventar necesare pentru aplicarea sistemului de servire direct (englezesc) cu
cleștele de pe platou sau cu lușul din supieră
Calculator/laptop/tabletă/telefon mobil
Internet
Material video youtube: https://youtu.be/NXEWysdt8SM
Durată: 30 minute
Modalitatea de aplicare a metodei pentru conținutul ales:

- Etape de lucru:
1. Profesorul prezintă tema și obiectivele: Sistemul de servire direct (englezesc) cu
cleștele de pe platou sau cu lușul din supieră și le propune elevilor vizionarea
unui material video.
2. Elevii urmăresc materialul video partajat de profesor:
https://youtu.be/NXEWysdt8SM
3. După vizionarea materialului, elevii răspund la întrebările profesorului privind:
etapele de desfășurare, avantajele și dezavantajele utilizării sistemului de servire
direct (englezesc) cu cleștele de pe platou.
4. Profesorul organizează clasa în 6 grupe de câte 4-5 elevi și le trasează sarcinile de
lucru:
 selectarea obiectelor de inventar necesare pentru realizarea mise-en-place-
ului;
 efectuarea mise-en-place-ului pentru patru persoane;
 servirea preparatelor de bază prin sistemul de servire direct (englezesc) cu
cleștele de pe platou;
 respectarea regulilor de igienă, siguranță și securitate în muncă.
5. În fiecare grupă, elevii vor avea, prin rotație, rolul de chelner sau de consumator.
- Obiective:
 Analizarea caracteristicilor sistemului de servire direct (englezesc) cu cleștele
de pe platou sau cu lușul din supieră
 Dezvoltarea abilităților de selectare și manipulare a obiectelor de inventar
pentru efectuarea operațiilor specifice sistemului de servire direct (englezesc)
cu cleștele de pe platou sau cu lușul din supieră
 Demonstrarea capacității de analiză și sinteză a informațiilor privind etapele de
desfășurare, avantajele și dezavantajele utilizării sistemului de servire direct
(englezesc) cu cleștele de pe platou sau cu lușul din supieră
Recomandări privind resurse educaționale deschise specifice temei:

Vișan, Carmen Corina (2021) – Sisteme de servire. Auxiliar curricular pentru elevii
cu statut de audient. Adaptarea strategiilor didactice de predare-învățare-
evaluare., clasa a X-a, Editura Cartea Vrânceană, Focșani. Mijloc de învățământ
omologat de Ministerul Educației, nr. 75.348/02.11.2021, nivelul liceal
https://read.bookcreator.com/SQaMheeYw8bJya3v3BV62Z4uQde2/J8SoS0_RTuyEv7
75KDhQiw
Cod QR:
SCAN ME
1. Brumar, Constanța și colab., (2011) – Turism și alimentație, manual pentru clasa a
X-a, Editura CD Press, Bucureşti
2. Cerghit, I., (2002) – Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri,
stiluri și strategii., Editura Aramis, Bucureşti
3. Dincă, Cristian (2008) – Ospătar. Manual pentru calificarea ospărat (chelner),
vânzător în unități de alimentație publică, Editura Didactică și Pedagogică R.A.,
Bucureşti
4. Dobrescu, Emilian (2006) – Tehnica servirii consumatorilor, clasa a XI-XII, Editura
Didactică și Pedagogică R.A., Bucureşti
5. Lupu, C., (2009) – Strategii didactice interactive, Editura Didactică și Pedagogică
R.A., Bucureşti
6. Oprea, Crenguţa-Lăcrămioara, (2008) – Strategii didactice interactive, Ediția a III-a,
Editura Didactică și Pedagogică R.A., Bucureşti
7. M.E.C.I., (2006) - Metode interactive de grup, Editura Miniped, Bucureşti
8. www.didactic.ro/.../58127_metode-moderne-de-predare-învăţare
9. www.didactic.ro/.../13662_metode-moderne-de-predare-învăţare-strategii-
didactice-inovative
10. https://youtu.be/gPixpAY3Rac
11. https://youtu.be/NXEWysdt8SM
EXEMPLUL NR. 8
 Domeniul de pregătire profesională: Turism și alimentație/ Alimentație
 Modulul 4: Sortimentul de preparate şi băuturi
Tema 1: Produse simple din aluaturi. Produse din aluat fraged – Rondele cu gem
Tip de activitate: Laborator tehnologic

semipreparatelor culinare, tehnologice de obţinere a principiilor dezvoltării
de patiserie-cofetărie şi a semipreparatelor culinare și durabile la obţinerea
produselor cu grad redus de de patiserie-cofetărie şi a semipreparatelor culinare şi
complexitate, produselor cu grad redus de de patiserie-cofetărie, a
7.1.4. Descrierea complexitate cu preparatelor culinare, de
proceselor tehnologice de respectarea normelor de patiserie-cofetărie cu grad
obținere a semipreparatelor igienă, de siguranţă şi redus de complexitate, în
şi a produselor cu grad securitatea muncii. condiţii de igienă, siguranţă
redus de complexitate; şi securitate a muncii.
7.1.5. Prezentarea
normelor de siguranţă şi
securitatea muncii şi de
igienă în bucătărie și
laboratoarele de patiserie și
cofetărie;
Activitate realizată prin metoda ORGANIZATORUL GRAFIC
Scurtă descriere a metodei: Organizatorul grafic este o metodă de învăţare modernă,

activ-participativă, care are drept scop să îi familiarizeze pe elevi cu tehnici de
esenţializare a unui material informativ prin schematizarea ideilor principale și a noțiunilor
de bază din tema abordată. Este o metodă prin care elevii sunt stimulați să facă corelaţii
între ceea ce ştiu şi ceea ce urmează să înveţe și între aspectele care vor fi evaluate la
finalizarea activității. Pentru profesorii, metoda organizatorului grafic vine în sprijinul
stabilirii facile a obiectivelor lecţiei precum și în sprijinul structurării mai eficiente a ceea
ce vor face efectiv la clasă sau vor evalua.
Obiective metodei:
 Să urmărească cu atenție un material informativ – film didactic;
 Să identifice aspectele principale;
 Să completeze organizatorul grafic cu informaţiile solicitate, sintetizate;
 Să comunice colegilor rezultatul muncii sale;
 Să își corecteze aspectele greşite consemnate iniţial.
Mod de organizare a activității/a clasei: activitate individuală
Resurse materiale:
o Film didactic, 5 – 8 minute;
o Fişă de lucru cu schema Organizatorului grafic;
o Ustensile de scris în diferite culori.
Durată: 30 minute

- Etape de lucru:
Pregătire:
o Elevilor li se precizează faptul că vor urmări un film didactic cu tema Obţinerea
Rondelelor cu gem şi li se repartizează câte o fişă de lucru;
o Elevii îşi analizează cu atenţie fişele de lucru pentru a răspunde cerinţelor stabilite
pentru realizarea organizatorului grafic.
Desfășurare:
o Elevii urmăresc filmul didactic;
o Elevii completează individual informaţiile solicitate în schema grafică;
o În final se discută cu toţi elevii cele consemnate în Organizatorul grafic şi se poate
completa, în continuarea activității (după cele 30 de minute), pe o foaie de flipchart,
un Organizator grafic comun;
o Elevii îşi pot completa sau corectacta fişa cu informaţii noi.
FIŞĂ DE LUCRU
Cerinţă: Respectând sensul acelor de ceasornic, completează casetele din schema
Organizatorului grafic cu informaţiile solicitate în fiecare secţiune, pe baza celor observate
în timpul vizionării filmului didactic.
Rezolvarea Organizatorului grafic:
1. Materii prime: făină; unt / margarină, zahăr farin, ou, bicarbonat de sodiu, oțet, sare,
pesmet, gem, aromatizanți.
2. Echipamente și ustensile: masă de lucru, cântar, vase gradate, mixer / robot universal,
frigider, cuptor, căzănel / bol, merdenea, forme pentru decupare, paletă, sită
3. Norme de igienă și SSM și de dezvoltare durabilă: igiena personalului; igiena vaselor și
ustensilelor; utilizarea echipamentului de lucru; siguranță și securitate în exploatarea
echipamentelor și a ustensilelor tăietoare; utilizarea rațională a materiilor prime, a
resurselor materiale, de apă și de energie.
4. Operații de obținere și modelare a aluatului: dozarea materiilor prime; omogenizarea
grăsimii cu zahărul farin și ouăle; afânarea compoziției; aromatizarea; brezarea
(amestecarea lentă a făinii cu compoziția pe bază de grăsime); răcirea aluatului, 30 min;
întinderea aluatului în foaie cu grosimea de 0,5 cm; decuparea în forme rotunde cu
diametrul de 6-7 cm; așezarea formelor din aluat în tavele de copt.
5. Coacerea și umplerea: coacerea la 180 – 2000 C, până se formează un inel auriu în pe
marginea formei rotunde; răcirea capacelor din aluat; umplerea două câte două cu gem
amestecat cu pesmet; pudrarea cu zahăr farin.
6. Caracteristici ale produsului finit: produse de formă rotundă; două capace din aluat
fraged de culoare galben auriu, de grosime identică, unite printr-un strat de gem, de culoare
specifică fructului din care s-a obținut gemul, acoperite cu un strat fin de zahăr pudră.

1. https://online.fliphtml5.com/ufkn/hgyl/#p=1
2. https://clasadigitala.ro/prezentare-produs/sortimentul-de-preparate-si-bauturi-
clasa-a-x-a/
3. https://www.alegetidrumul.ro/calificari/124
1. Brumar, Constanţa şi colab. (2011) – Turism și alimentație, manual pentru clasa
a X – a, Bucureşti: Editura CD Press
2. Brumar, Constanţa şi colab. (2017) – Sortimentul de preparate și băuturi, manual
pentru clasa a X – a, Bucureşti: Editura CD Press
3. Cerghit, Ioan (2002) – Sisteme de instruire alternative şi complementare.
Structuri, stiluri şi strategii, Bucureşti: Editura Aramis
4. Mănăilescu, A. (colab.) (2000) – Tehnologia produselor de cofetărie şi patiserie,
Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică R.A.
5. Oprea, Crenguța Lăcrimioara (2009) – Strategii didactice interactive, Bucureşti:
Ed. Didactică şi Pedagogică R.A
6. *** - https://www.creeaza.com/didactica/didactica-pedagogie
INSTRUMENT DE EVALUARE: PROBĂ PRACTICĂ
 Modulul 4: Sortimentul de preparate şi băuturi
Tema 1: Produse simple din aluaturi. Produse din aluat fraged – Rondele cu gem

semipreparatelor culinare, tehnologice de obţinere a principiilor dezvoltării
de patiserie-cofetărie şi a semipreparatelor culinare și durabile la obţinerea
produselor cu grad redus de de patiserie-cofetărie şi a semipreparatelor culinare şi
complexitate, produselor cu grad redus de de patiserie-cofetărie, a
7.1.4. Descrierea proceselor complexitate cu preparatelor culinare, de
tehnologice de obținere a respectarea normelor de patiserie-cofetărie cu grad
semipreparatelor şi a igienă, de siguranţă şi redus de complexitate, în
produselor cu grad redus de securitatea muncii. condiţii de igienă, siguranţă
complexitate; şi securitate a muncii.
7.1.5. Prezentarea
normelor de siguranţă şi
securitatea muncii şi de
igienă în bucătărie și
laboratoarele de patiserie și
cofetărie;
Tip instrument de evaluare: probă practică pentru activitatea de laborator
Tema probei practice: Întocmiți Fişa tehnologică pentru produsul din aluat fraged:
Rondele cu gem.
Sarcini de lucru: Pe baza Organizatorului grafic şi a imaginilor urmărite în filmul didactic
cu tema Obținerea Rondelelor cu gem, din cadrul activității de laborator anterioară,
realizează Fişa tehnologică pentru produsul Rondele cu gem. Vei avea la dispoziție un
template cu structura Fișei tehnologice, în care vei completa informația folosind termenii
de specialitate corespunzători. Activitatea desfăşurată şi materialele întocmite îţi vor fi
evaluate pe baza unei Fişe de evaluare.
Grila de evaluare
Punctaj pe
indicator
1. Primirea şi 35 1.1. Analizarea sarcinii de lucru specifică 5
planificarea sarcinii puncte stabilită
de lucru
1.2. Selectarea datelor necesare pentru 15
întocmirea Fișei tehnologice
Punctaj pe
indicator
1.3. Identificarea corelației dintre 15
Organizatorul grafic și Fișa tehnologică
2. Realizarea sarcinii 50 2.1. Respectarea etapelor specifice de 10
de lucru puncte realizare a sarcinii de lucru
2.2. Completarea Fişei tehnologice, 20
respectând template-ul dat și datele
consemnate în Organizatorul grafic
2.3. Folosirea corespunzătoare a 10
materialelor şi documentelor
2.4. Evidențierea în Fișa tehnologică a 10
normelor de igienă, sănătate și securitate
în muncă și a normelor de dezvoltare
durabilă
3. Prezentarea 15 3.1. Evidenţierea datelor din Fişa 5
sarcinii de lucru puncte tehnologică, conform cerinţelor
specialitate în prezentarea sarcinii de
lucru
FIȘĂ TEHNOLOGICĂ
(template)
Realizată de: ______________________
Denumirea preparatului:________________________________________________________
Grupa de preparate:____________________________________________________________
Caracterizarea preparatului: ___________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________.
Materii prime necesare pentru 10 bucăți: _________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________ .
Echipamente, vase și ustensile necesare: ________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
________.
Verificarea calității materiilor prime: ____________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________.
Operații pregătitoare: _________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________.
Tehnica preparării: ____________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________.
Norme de igienă, de siguranță și securitate a muncii și de dezvoltare durabilă: __________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______ .
Indici de calitate ai preparatului finit: ____________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_________________________________________________________________.
Modul de prezentare și servire: _________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
__________________________________________________________.
FIȘĂ TEHNOLOGICĂ
(completată / rezolvată)
Realizată de: ______________________
Denumirea preparatului: Rondele cu gem

Grupa de preparate: Produse din aluat fraged
Caracterizarea preparatului: Rondelele cu gem au valoarea nutritivă specifică aluatului

fraged, cu un plus de energie mecanică, furnizată de glucidele provenite din gemul folosit
în procesul de umplere. Este un preparat cu grad redus de complexitate, care poate fi ușor
de obținut cu materii prime ușor de procurat.
Materii prime necesare pentru 10 bucăți: Făină – (aluat 230 + modelat 15) g; Unt simplu
sau amestec – 110g; Zahăr farin – (aluat 85 + decor20) g; Bicarbonat de Na – 1g; Oțet – 1 ml;
Sare – 1 g; Ouă – 1 buc.; Pesmet – 70 g; Gem – 500 g.
Echipamente, vase și ustensile necesare: masă de lucru, cântar, vase gradate, mixer /
robot universal, frigider, cuptor, căzănel / bol, merdenea, forme pentru decupare, paletă,
sită.
Verificarea calității materiilor prime: Toate materiile prime vor fi proaspete sau în
termenul de garanție precizat pe ambalaj; ambalajele vor fi intacte; materia primă fără
impurități sau agenți de alterare.
Operații pregătitoare: După dozarea conform rețetei și verificarea calității materiilor

prime, făina se cerne; untul se alifiează; ouăle se spală, se dezinfectează, se limpezesc și
se separă de coajă; zahărul farin se cerne; gemul se omogenizează și se amestecă cu
pesmetul; bicarbonatul de Na se stinge în oțet.
Tehnica preparării: Se omogenizează grăsimea cu zahărul farin și ouăle, se afânează

compoziția și se aromatizează.Se efectuaează brezarea - amestecarea lentă a făinii cu
compoziția pe bază de grăsime după care are loc răcirea aluatului, 30 min. în frigider. Se
efectuează apoi întinderea aluatului în foaie cu grosimea de 0,5 cm urmată de decuparea
în forme rotunde cu diametrul de 6-7 cm și apoi de așezarea formelor din aluat în tavele de
copt. Coacerea se realizează la 180 – 2000 C, până se formează un inel auriu în pe marginea
formei rotunde. Răcirea capacelor din aluat se face la temperatura camerei. Umplerea se
realizează prin unirea capacelor două câte două cu gem amestecat cu pesmet. Se finisează
prin pudrarea cu zahăr farin.
Norme de igienă, de siguranță și securitate a muncii și de dezvoltare durabilă: Personalul

va purta echipamentul de lucru specific, respectând cu strictețe normele de igienă
personală și a locului de muncă. Toate vasele, ustensilele și echipamentelor vor fi igienizate
la începutul și finalizarea activității.
Vor fi rspectate normele SSM referitoare la lucrul cu robotul universal, cu cuptorul și cu
echipamentele frigorifice dar și cu ustensilele tăietoare.
Consumul de materii prime, materiale, apă, energie electrică, gaz / combustibil va fi limitat
la strictul necesar. Deșeurile vor f colectate selectiv și depozitate corespunzător. Vor fi
respectate circuitele specifice de materii prime, produse și deșeuri.
Indici de calitate ai preparatului finit:
Aspectul – bucăți de formă rotudă cu un strat fin de zahăr farin la suprafață. Bucățile din
aluat de grosime egală, separate de un strat de gem, aproximativ egal ca grosime cu
grosimea capacelor din aluat;
Culoarea – capacele din aluat, culoare galben auriu; gemul, culoarea corespunzătoare
fructului din care a fost obținut (portocaliu – caise, piersici, roz-roșu – căpșuni, zmeură,
cireșe etc);
Miros – plăcut de aluat copt și de gem (corespunzător fructului);
Gust – dulce acrișor de la gem și gust de copt cu aromă de unt,de la capacele din aluat
fraged;
Gramaj – 100 g / buc.
Modul de prezentare și servire: Rondelele cu gem se montează în chese, se prezintă pe

tăvă sau pe platou și se servesc pe tăvi sau individual pe farfurioare pentru produse de
patiserie- cofetărie.
FIŞĂ DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII
Nume și prenume elev: ________________________

Evaluator: _____________________
Data: __________________________
Nr. Criteriul evaluat Punctaj Punctaj Observaţii

crt. maxim acordat
1 Analizarea sarcinii de lucru specifică stabilită 5p
2 Selectarea datelor necesare pentru 15 p
întocmirea Fișei tehnologice
3 Identificarea corelației dintre Organizatorul 15 p
grafic și Fișa tehnologică
4 Respectarea etapelor specifice de realizare a 10 p
sarcinii de lucru
5 Completarea Fişei tehnologice, respectând 20 p
template-ul dat și datele consemnate în
Organizatorul grafic
6 Folosirea corespunzătoare a materialelor şi 10 p
documentelor
Nr. Criteriul evaluat Punctaj Punctaj Observaţii
crt. maxim acordat
7 Evidențierea în Fișa tehnologică a normelor 10 p
de igienă, sănătate și securitate în muncă și a
normelor de dezvoltare durabilă
8 Evidenţierea datelor din Fişa tehnologică, 5p
conform cerinţelor
9 Utilizarea vocabularului de specialitate în 10 p
prezentarea sarcinii de lucru
TOTAL 100 p

1. https://online.fliphtml5.com/ufkn/hgyl/#p=8
2. https://clasadigitala.ro/prezentare-produs/sortimentul-de-preparate-si-bauturi-
clasa-a-x-a/
1. Brumar, Constanţa şi colab. (2011) – Turism și alimentație, manual pentru clasa a X
– a, Bucureşti: Editura CD Press
2. Brumar, Constanţa şi colab. (2017) – Sortimentul de preparate și băuturi, manual
pentru clasa a X – a, Bucureşti: Editura CD Press
3. Cerghit, Ioan (2002) – Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri,
stiluri şi strategii, Bucureşti: Editura Aramis
4. Mănăilescu, A. (colab.) (2000) – Tehnologia produselor de cofetărie şi patiserie,
Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică R.A.
5. Oprea, Crenguța Lăcrimioara (2009) – Strategii didactice interactive, Bucureşti: Ed.
Didactică şi Pedagogică R.A
6. *** - https://www.creeaza.com/didactica/didactica-pedagogie
EXEMPLUL NR. 9
ACTIVITATE DE EVALUARE
Tema 1: Servirea preparatelor la farfurie

8.1.2. Prezentarea 8.2.4. Efectuarea 8.3.2. Manifestarea
sistemelor de servire și a operațiilor specifice atitudinii proactive și a
criteriilor de alegere a sistemului de servire direct spiritului de echipă în
acestora. sau englezesc: cu cleștele efectuarea operațiilor
8.1.3. Caracterizarea de pe platou, cu lușul din specifice de servire a
sistemului de servire direct supieră, la farfurie, la consumatorilor prin
(englezesc), cu variantele gheridon, cu căruciorul. adaptarea tehnicilor de
sale. 8.2.5. Realizarea servire la condiții și situații
8.1.4. Caracterizarea operațiilor specifice particulare din unitățile de
sistemului de servire sistemului de servire alimentație, cu respectarea
indirect (francez). indirect (francez) regulilor de igienă,
8.1.5. Descrierea sistemelor 8.2.6. Alegerea tehnicilor siguranță și securitate în
de servire speciale: de servire adaptate muncă.
autoservire, servire la sistemelor de servire
domiciliu, room-service, la speciale.
automate, în unități de 8.2.7. Participarea la
servire din mijloace de activitățile echipelor de
transport. lucru din unitățile de
alimentație.
TIP INSTRUMENT DE EVALUARE: TEST
Mod de organizare a activității/clasei: activitate individuală

Resurse materiale: test
Durată: 50 minute

A. Pentru fiecare dintre cerințele de mai jos (1 – 5) scrieți, pe foaia cu răspunsuri,

litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.
5
puncte
1. Cașcavalul la capac se servește:
a. pe partea dreaptă a consumatorului;
b. pe partea stângă a consumatorului;
c. pe ambele părți ale consumatorului;
d. cu ajutorul căruciorului.
2. Preparatele servite la micul dejun se încadrează în următoarele grupe:
a. preparate culinare din legume și carne;
b. preparate culinare cu carne de pasăre;
c. preparate din ouă;
d. preparate culinare din pește.
3. În cazul servirii la farfurie a preparatelor din pește, osiera se așază:
a. în dreapta farfuriei, deasupra cuțitelor;
b. în stânga furculițelor;
c. în fața farfuriei, puțin în stânga față de emblemă;
d. deasupra paharului de vin alb.
4. Pe ambele părți ale clientului se efectuează următorul serviciu:
a. așezarea și debarasarea serviciului pentru unt și gem;
b. servirea pâinii;
c. oferirea listei de preparate și băuturi;
d. servirea preparatelor lichide la ceașcă.
5. Salatierele individuale se aduc pe tavă sau farfurie și se așază pe masă:
a. în partea dreaptă a consumatorului, la 2-3 cm de vârful cuțitului mari;
b. în partea stângă a consumatorului, la 2-3 cm de furcheții furculiței mari;
c. în fața farfuriei suport, deasupra tacâmului pentru desert;
d. în partea stângă a consumatorului, lângă furculița pentru gustare.
B. În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate sisteme de servire, iar în

coloana B sunt enumerate caracteristicile acestora. Scrieți, pe foaia cu răspunsuri,
asocierile corecte dintre cifrele din coloana A și literele corespunzătoare din coloana B.
5
puncte
A - Sisteme de servire B - Caracteristici
1. Sistemul de servire a) se folosesc aparate de o construcție specială,
indirect sau francez acționate electric în urma introducerii unei monede
sau a unei fise;
2. Autoservirea
b) operațiile de servire sunt efectuate de personalul de
3. Servirea la domiciliu
servire;
4. Servirea prin
c) majoritatea operațiilor de servire sunt realizate de
intermediul
către consumator;
automatelor
d) constă într-o servire rapidă a preparatelor specifice,
5. Sistemul de servire
cu obiecte de servire de unică folosință;
direct sau englez
e) comanda este făcută telefonic la unitățile de
alimentație publică și preparatele sunt aduse la
domiciliu;
f) un număr mic de operații de servire sunt realizate
de către consumator;
C. Citiți, cu atenție, afirmațiile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 5. Pentru

fiecare dintre afirmații scrieți, pe foaia cu răspunsuri, cifra corespunzătoare enunțului și
notați în dreptul ei litera A, dacă apreciați că afirmația este adevărată, sau litera F, dacă
apreciați că afirmația este falsă 10
puncte
1. Servirea preparatelor la farfurie și la capace se realizează pe partea dreaptă.

2. Obiectele de inventar necesare servirii preparatelor din pește au formă ovală.
3. Desertul se aduce montat pe farfurie sau pe tavă și se așază pe masă în fața
consumatorului, prin partea stângă a acestuia.
4. Bufetul suedez presupune doar autoservirea.
5. Pentru servirea preparatelor lichide la farfurie sunt folosite doar farfurii adânci
montate pe suporturi de farfurii întinse, linguri pentru supă, linguri pentru
consomme-uri și linguri mari.
1. Precizează care sunt avantajele și dezavantajele servirii la farfurie a

preparatelor culinare. 10
puncte
2. Enumerați metodele utilizate la servirea preparatelor lichide. 4

puncte
3. Completați spațiile libere cu cuvintele corespunzătoare astfel încât să obțineți

enunțuri corecte și complete. 5 puncte
1. Gemul, dulceața sau mierea se preiau preambalate pe .......(1).......... sau de

desert, acoperită cu șervețel, sau în obiecte speciale din porțelan ori sticlă.
2. Micul dejun se mai poate servi și în ..........(2).........., la cererea clientului, ceea
ce este cunoscut sub denumirea de ..........(3)........ .
3. Preparatele lichide ocupă primul loc în meniurile simple pentru dejun și pentru cină
și pot fi: supe, ........(4)........., ciorbe, ..........(5)..........., consomeuri.
4. În figura alăturată este prezentat mise-en-place-ul pentru dejunul simplu.
11 puncte
a) Identificați și denumiți reperele 6, 7, 8, 11 și 12;
b) Prezentați modul de așezare pe masă a obiectelor de inventar identificate cu
nr. 6, 11 și 12.
1. Completați aritmograful de mai jos și descoperiți în coloana AB denumirea unei

metode de servire a preparatelor culinare.
1. Farfurioară pentru oase în formă de semilună.

2. Preparate culinare care pot fi servite după supă, după pește sau după preparatul
care ține locul peștelui.
3. Obiect de inventar textil care se așază în fața farfuriei-jour.
4. Set de condimente pentru ulei și oțet.
5. Se așază în dreapta cuțitului mare, cu mânerul la aceeași înălțime cu a cuțitului,
cu partea concavă în sus.
6. Metodă de servire a micului dejun în cameră, la cererea clientului.
7. Desert servit în cupe speciale.
8. Sistem de servire în care majoritatea operațiilor sunt realizate de către
consumator.
9. Obiect de servire utilizat la trecerea preparatelor lichide din supieră în farfuria
clientului.
10. Poate desemna ansamblul de 2-3 obiecte de inventar: cuțit, furculiță, lingură/
linguriță.
11. Servirea rapidă a preparatelor specifice, cu obiecte de servire de unică folosință.
12. Obiect de inventar individual sau de mai multe porții, așezat pe masă în partea
stângă a consumatorului, la 2-3 cm de furcheții furculiței mari.
13. Preparate culinare din legume, crupe, paste făinoase etc., pregătite într-o gamă
sortimentală variată, care se servesc împreună cu preparatele din carne
(friptură, șnițele, etc.).
14. Se servește din cafetieră în aceeași manieră cu ceaiul.
15. Preparate culinare prezentate în forme variate, care se servesc la începutul
mesei sau între mesele principale, în cantități mici.
16. Masă servită îndeosebi duminica, în intervalul orar 10.30- 15.00, care îmbină
micul dejun (breakfast) și prânzul (lunch).
17. Obiect de inventar folosit la servirea sosurilor.
18. Se utilizează la servirea ouălor fierte.
- Se punctează oricare alte modalități de rezolvare corectă a cerințelor.

- Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
- Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea punctajului
total acordat la 10.
A. 5
puncte
1 – a.; 2 – c; 3 – c; 4 – d; 5 – b.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct.
B. 5
puncte
1 - f; 2 - c; 3 - e; 4 - a; 5 – b.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct.
C. 10 puncte
1 – A;2 – A; 3 – F; 4 – F; 5 - F
II.1 - 10 puncte
Avantaje:
■ Timp scurt de servire (preparatele sunt deja porționate și montate la secție).
■ Este cel mai simplu sistem de servire și, de aceea, poate fi folosit și de ospătarii
începători și de elevii practicanți.
Dezavantaje:
■ Farfuriile pot aluneca.
■ Riscul permanent de a păta îmbrăcămintea consumatorului.
■ Necesită efort fizic mare.
Pentru fiecare avantaj, respectiv dezavantaj enumerat corect și complet se acordă câte 2
puncte. Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă câte 1 punct.
II.2 - 4 puncte
Pentru servirea preparatelor lichide, se folosesc următoarele sisteme de servire:
 la farfurie;
 cu ajutorul lușului;
 de către doi lucrători;
 la ceașcă sau la bol special.
Pentru fiecare sistem de servire enumerat corect și complet se acordă câte 1punct.
II.3 - 5 puncte
1 – farfuria-jour; 2 – cameră; 3 – room-service; 4 – supe - creme; 5 - borșuri
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. Pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia se acordă 0 puncte.
II.4 - 11 puncte
a) – 5 puncte
6 – pahar de apă
7 – șervet
8 – presărători
11 – lingură
12 – linguriță pentru desert
Pentru fiecare reper identificat și denumit corect se acordă câte 1 punct. Pentru răspuns
incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte.
b) 6 puncte
 nr. 6 - Paharul de apă se așază deasupra farfuriei, în dreptul emblemei.
 nr. 11- lingura se așază în dreapta cuțitului mare, cu mânerul la aceeași înălțime
cu a cuțitului, cu partea concavă în sus;
 nr. 12 - lingurița pentru desert se așază în fața farfuriei, tangentă la farfurie, cu
mânerul spre dreapta, cu partea concavă în sus.
Pentru prezentarea corectă și completă a modului de așezare a fiecărui obiect de inventar
se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă câte 1
punct. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.

A
O S I E R Ă
A N T R E U R I
Ș E R V E T
O L I V I E R Ă
L I N G U R Ă
R O O M S E R V I C E
Î N G H E Ț A T Ă
A U T O S E R V I R E
L U Ș
T A C Â M
F A S T F O O D
S A L A T I E R Ă
G A R N I T U R I
C A F E A
G U S T Ă R I
B R U N C H
S O S I E R Ă
C O C O T I E R Ă
B
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia se acordă 0 puncte.
Pentru soluția AB corectă se acordă 4 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se
acordă 0 puncte
1. C. Brumar, E. Pascali & col. (2019) – Sisteme de servire – Sisteme de servire:
învățământ liceal: filieră tehnologică, profil servicii, domeniu de pregătire profesională -
turism și alimentație, domeniu de pregătire generală - alimentație: clasa a X-a/, Editura CD
PRESS, București
2. E. Pascali (coordonator) (2011) – Turism și alimentație – manual pentru clasa a X-
a, Editura CD PRESS, București
Probă practică pentru activitatea de laborator și/sau instruire practică

Tema 2: Tehnici specifice de debarasare a obiectelor de inventar

Durată: 50 minute

8.1.6. Descrierea 8.2.8. Efectuarea 8.3.3. Respectarea
principiilor de debarasare operațiilor specifice de principiilor dezvoltării
pentru fiecare categorie de debarasare a meselor din durabile și a regulilor
obiecte de inventar. salonul de servire, a lucrului în echipă pentru
8.1.7. Prezentarea etapelor obiectelor de inventar efectuarea corectă a
de transport la oficiu a utilizate, conform regulilor operațiilor de debarasare a
obiectelor de inventar de protocol. meselor și de transport la
debarasate. 8.2.9. Realizarea oficiu a obiectelor
transportului, la oficiu, a debarasate, în condiții de
obiectelor de inventar igienă, siguranță și
debarasate, cu sprijinul securitate în muncă
colegilor din echipa de
servire.
Tema probei practice

Se dă următorul meniu pentru dejun, pentru două persoane: Crochete de cașcaval,
Borș de pește, Ceafă de porc la grătar, Mix de legume gratinate, Salată asortată, Papanași,
Chifle, Apă plată și Vin roșu. Serviți preparatul de bază cu garnitura și salata, respectând
condițiile SSM și igienă. Debarasați masa.
Cerințe/Sarcini de lucru
1. Selectarea și transportul obiectelor de inventar necesare servirii;
2. Completarea mise-en-place-ului cu obiecte de inventar necesare servirii meniului
de dejun;
3. Servirea la farfurie a preparatului de bază, garniturii și salatei;
4. Efectuarea operațiilor de debarasare a mesei.
5. Respectarea condițiilor SSM și igienă.
6. Prezentarea orală a probei practice efectuată.
Pentru proba orală veți descrie modul în care ați realizat sarcinile de lucru pentru tema
dată.

Grila de evaluare
Punctaj pe
indicator
1.1. Stabilirea obiectelor de inventar
10 p
necesare.
1. Primirea și
20 1.2. Alegerea metodelor adaptate sarcinii
planificarea sarcinii de
puncte de lucru, în funcție de sistemul de
lucru 10 p
servire.
2.1. Realizarea mise-en-place-ului de

întâmpinare 10 p
2.2. Completarea mise-en-place-ului cu

obiectele de inventar necesare servirii
meniului de dejun semicomplet. 10 p
2. Realizarea sarcinii de 50
lucru puncte 2.3 Debarasarea mesei în vederea servirii
preparatului de bază, garniturii și salatei
și servirea acestora la farfurie. 20 p
2.4 Debarasarea mesei. 5p

2.5. Respectarea normelor de sănătate și
5p
3.1. Prezentarea eficientă a etapelor de
lucru realizate 20 p
3. Prezentarea sarcinii 30
de lucru puncte 3.2. Utilizarea vocabularului de
specialitate în prezentarea sarcinii de 10 p
lucru
1. Brumar, E. Pascali & col. (2019) – Sisteme de servire – Sisteme de servire:
învățământ liceal: filieră tehnologică, profil servicii, domeniu de pregătire profesională -
turism și alimentație, domeniu de pregătire generală - alimentație: clasa a X-a/, Editura CD
PRESS, București
2. Pascali (coordonator) (2011) – Turism și alimentație – manual pentru clasa a X-a,
Editura CD PRESS, București
3. https://www.edu.ro/listele-na%C8%9Bionale-temelor-pentru-proba-
practic%C4%83-%C8%99i-fi%C8%99ele-de-evaluare-ale-temelor-pentru-proba
EXEMPLUL NR. 10
 Modulul 4: Sortimentul de preparate si bauturi
Tema 1: Calitatea produselor culinare cu grad redus de complexitate- Indici de calitate ai

fripturilor

7.1.6. Caracterizarea 7.2.5. Realizarea analizei 7.3.2. Respectarea
indicilor de calitate ai calitative a principiilor dezvoltării
semipreparatelor culinare și semipreparatelor culinare și durabile la obținerea
de patiserie-cofetărie și a de patiserie-cofetărie și a semipreparatelor culinare și
produselor cu grad redus de produselor cu grad redus de de patiserie-cofetărie, a
complexitate; complexitate; preparatelor culinare, de
patiserie-cofetărie cu grad
redus de complexitate, în
condiții de igienă, siguranță
și securitate a muncii;
7.3.3. Asumarea
responsabilă a interpretării
valorii nutritive și a indicilor
de calitate pentru diferite
semipreparate culinare, de
patiserie-cofetărie și pentru
preparatel culinare și de
redus de complexitate;
7.3.4. Manifestarea
responsabilă a simţului
estetic şi creativ în
pregătirea, pentru servire, a
preparatelor culinare, a
produselor de cofetărie-
patiserie şi a băuturilor, cu
respectare regulilor de
montare, decorare, ornare
și a modalităţilor de
remediere a defectelor.
Activitate realizată prin metoda MOZAIC (Metoda JIGSAW).

Metoda Mozaic numită și metoda Jigsaw, metoda de predare reciprocă sau “metoda
grupurilor interdependente”, este o tehnică de predare-învățare interactivă de grup, este
o metoda bazată pe învățarea în echipă (team-learning). Fiecare elev are o sarcină de studiu
pe care trebuie să o înțeleagă (trebuie să devină „expert”) și să o prezinte colegilor din
grupul său. Astfel fiecare „expert” are responsabilitatea transmiterii informaţiilor asimilate
celorlalți colegi.
Aplicarea acestei metode are la bază parcurgerea următoarelor etape următoarele
etape: pregătirea materialului de studiu, organizarea colectivului de elevi în echipe de
învățare, constituirea grupurilor de experți, reîntoarcerea în echipa inițială de învățare,
faza de evaluare pentru fixarea cunoștințelor dobândite.
Metoda Mozaic dezvoltă elevilor capacități şi tehnici generale de învățare(
capacitateade analiză şi selecție a ceea ce este important din surse diferite de informare,
ierarhizarea şi clasarea informațiilor,realizarea de conexiuni personale între
informații,capacitatea de prezentare logică şi coerentă a unei secvențe din lecție,
capacitatea de autoevaluare şi prospectare a propriilor interese.
Profesorului îi revine rolul de a monitoriza activitatea de învăţare, având grijă ca
noile cunoştinţe să fie transmise corect, să răspundă la întrebări mai dificile, să stimuleze
cooperarea şi să asigure participarea activă a tuturor elevilor. În funcţie de complexitatea
şi dificultatea sarcinilor va avea grijă să dozeze timpul de lucru.
Mod de organizare a activității/a clasei: Activitate individuală și în echipe, în laborator

tehnologic
Resurse materiale:
Preparate montate pe obiecte de inventar:
Preparat 1: Pui la frigare
Preparat 2: Ceafă de porc la grătar
Preparat 3: Friptură de porc la cuptor
Preparat 4: Șnițel parizian
Obiecte de inventar: cuțite, furculițe;
Echipamente de protecție;
Fișa de lucru( expert);
Fișe de documentare.
Rețetar.
Durată: 50 minute

- Etape de lucru:
1. Pregătirea materialului de studiu (5 minute):
Profesorul stabilește tema de studiu: „Indici de calitate ai fripturilor” și o împarte în 4
corespunzător celor 4 Fișa de documentare/ Fișe de lucru / Preparate. Preparatele se vor
adduce pe 4 mese, montate pe obiecte de inventar, pentru stabilirea indicilor de calitate
ai fripturilor.
Profesorul realizează o fișă – expert în care trece cele 4 tsarcini de studiu propuse și
care va fi oferită fiecărui elev.
2. Organizarea colectivului în echipe de învățare (5 minute):
Se formează patru echipe de învăţare eterogene de câte 4 elevi (I, II, III, IV) care se
numerotează de la 1 la 4. Fiecare echipă primeşte o fişă expert, numerotată de la 1 la 4,
cuprinzând subtema propusă. Totodată se distribuie şi seturi cu materiale didactice
necesare fiecărei echipe şi fiecărui membru al acesteia.:obiecte de inventar, preparate;
Profesorul solicită elevilor să numere până la 4 de mai multe ori, iar la final se formează
echipa 1(cei care au rostit cifra 1), echipa 2 (cei care au rostit cifra 2), și așa mai departe.
Apoi fiecare elev formează echipă cu alți 3 elevi care au celelalte numere, astfel încât în
fiecare echipă să fie câte un elev cu fiecare număr (adică 1,2,3,4). Profesorul precizează
că fiecare elev are sarcina să studieze și să rezolve în mod independent, Fișa de lucru
corespunzătoare numărului său. El trebuie să devină expert în problema dată. Fișa de lucru
se înmânează împreună cu o Fișă de documentare.
Elevii fiecărei grupe vor studia împreună Fișa de documentare de unde vor extrage
informațiile pentru completarea Fișelor de lucru.
3. Constituirea grupurilor de experți (15 minute):

După rezolvarea sarcinilor de lucru, experții cu același număr se reunesc, constituind
grupe de experți pentru a dezbate problema împreună. Astfel, elevii cu numărul 1, părăsesc
echipele de învățare inițiale și se adună la o masă pentru a aprofunda Fișa de
documentare1/Fișa de lucru cu numărul1. La fel procedează și ceilalți elevi cu numerele 2
– Fișa de documentare1/Fișa de lucru cu numărul1– Clasificarea niturilor, cu numerele 3 -
Fișa de documentare1/Fișa de lucru cu numărul3 și elevii cu numerele 4 - Fișa de
documentare1/Fișa de lucru cu numărul 4.
Elevii prezintă un raport individual asupra a ceea ce au studiat independent. Au loc discuții
pe baza materialelor avute la dispoziție, se adaugă elemente noi si se stabilește modalitatea
in care noile cunoștințe vor fi transmise si celorlalți membri din echipa inițiala. Fiecare elev
este membru într-un grup de experți si face parte dintr-o echipa de învățare.
După comunicarea acestor aspecte, fiecare expert primește întrebări de la colegii
de grupă, aceștia aducând anumite clarificări. Scopul comun al fiecărui grup de experți este
să se instruiască cât mai bine, având responsabilitatea propriei învățări și a predării și
învățării colegilor din echipa inițială.
4. Reîntoarcerea în echipa inițială de învățare (15 minute):
Experții transmit cunoștințele asimilate, reținând la rândul lor cunoștințele pe care le
transmit colegii acestora, experți în celelalte sub-teme. Modalitatea de transmitere trebuie
să fie scurtă, concisă, atractivă. În acest mod, colegii sunt stimulați să discute, să pună
întrebări și să-și noteze, fiecare realizându-și propriul plan de idei.
Fișa de lucru nr.1 rezolvată de elevul cu numărul1, va fi transmisă elevilor cu numărul 2, 3
și 4.
Fișa de lucru nr.2 rezolvată de elevul cu numărul 2, va fi transmisă elevilor cu numărul 1, 3
și 4.
și 4.
și 3.
5. Evaluarea cunoștințelor dobândite (10 minute):
Fiecare grupă prezintă rezultatele întregii clase. Membrii echipei vor face observații
asupra legăturii dintre defectele preparatelor, cauze și posibilitățile de remediere ake
acestora. Vor fi comparați și discutați indicii de calitate ai fripturilor și cei ai preparatelor
identificați în urma analizei calitative. În acest moment elevii pot să demonstreze ce au
învățat. Profesorul realizează o sinteză a ideilor exprimate de elevi, formulează concluziile
și precizează elementele ce trebuie reţinute analiza calitativă a preparatelor analizate
FIȘA EXPERT
Fișa de lucru nr. 1
Sarcini de lucru:
1. Studiați Fișa de documentare, analizați preparatul PUI LA FRIGARE de pe masa din
laborator și precizați indicii de calitate ai preparatului, eventualele defecte ale acestuia,
cauzele care le-au determinat și posibilitățile de remediere.
2. Completează următorul tabel și transmite colegilor din grupă aceste informații:
POSIBILITĂȚI DE
DEFECTE CAUZE
REMEDIERE
3. Menționați cum pot influența indicii de calitate ai preparatelor alegerile alimentare?

____________________________________________________________________________
FIȘĂ DE DOCUMENTARE 1
Fripturi la frigare
Calităţile gustative ale fripturilor depind de:

 calitatea cărnii (sortiment şi stare de prospeţime, vârsta animalului),
 stadiul de maturare (fezandare),
 particularităţile procesului tehnologic.
Friptura obţinută din carnea animalelor tinere este mai gustoasă şi mai uşor de digerat
decât cea obţinută din carnea celor bătrâne, slabe.
Sosurile care însoţesc fripturile sunt principalii furnizori de lipide. Prin consistenţa
lor vâscoasă măresc sapiditatea preparatului, stimulează secreţiile digestive şi prelungesc
senzaţia de saţietate. Fiind picante, stimulează apetitul consumatorului, favorizând digestia
prin valoarea lor gustativă.
Indici de calitate ai fripturilor la frigare
Fiind apreciate în mod deosebit de majoritatea consumatorilor, fripturile trebuie să
prezinte însuşiri organoleptice corespunzătoare:
Gramaj corespunzător reţetarului, cu respectarea gramajului componentelor din
structura preparatului
Aspect – plăcut, atrăgător, bucăţile de carne alternând cu cele de legume. Bucăţile
să aibă dimensiuni uniforme, fripturile la frigare prezintă o crustă la suprafaţă de culoare
brun-roşcat, crocantă.
Consistenţa – potrivită preparatelor prăjite, suculentă, friptura să fie suficient
pătrunsă termic şi uniform.
Culoarea – la exterior, culoare brun-roşcat. În interior, culoare cenuşie, sau roşietică
în funcţie de durata tratamentului termic. Culoarea trebuie să fie uniformă pe toată
suprafaţa cărnii.
Miros şi gust – plăcute, caracteristice cărnii fripte, fără miros şi gust străine.
Defecte, cauze, remedieri

La pregătirea fripturilor la frigare pot apărea anumite defecte dacă nu se respectă
verificarea calităţii cărnii şi operaţiile tehnologice.
DEFECTE CAUZE REMEDIERI

Bucăţi de carne cu
Porţionare necorespunzătoare;
aspect neplăcut,
expunerea defectuoasă la sursa de Nu există.
formă inestetică şi
căldură
grosime inegală.
Nerespectarea timpului de Se menţin la sursă de
Fără crustă crocantă
prelucrare termică. căldură, fără a se unge,
la exterior.
până la uşoară rumenire.
Crustă uscată sau Depăşirea duratei tratamentului
Nu există.
arsă termic.
Carnea nu s-a fasonat Se menţine la căldură până
Consistenţă crudă,
corespunzător. la consistenţa
nepătrunsă termic.
Nu s-a rotit rotisorul tot timpul. carespunzătoare.
S-a depăşit perioada de prelucrare
Consistenţă fadă,
termică sau nu s-a uns carnea în Nu există.
nesuculentă.
timpul frigerii.
Dozarea necorespunzătoare a
condimentelor.
S-au folosit grătare sau frigărui
Miros şi gust neplăcut Nu există.
murdare.
S-a depăşit durata de prelucrarea
termică.
Dozare incorectă.
Dacă este posibil, se
Gramaj Porţionarea cărnii incorectă.
completează gramajul cu
necorespunzător Sărarea cărnii înainte de prelucrare
carne sau alte ingrediente.
termică.
FIȘA EXPERT
Sarcini de lucru:
1. Studiați Fișa de documentare, analizați preparatul CEAFĂ DE PRC LA GRĂTAR de pe
masa din laborator și precizați indicii de calitate ai preparatului, eventualele defecte ale
acestuia, cauzele care le-au determinat și posibilitățile de remediere.
POSIBILITĂȚI DE
DEFECTE CAUZE
REMEDIERE

____________________________________________________________________________
Fripturi la gratar

Sosurile care însoţesc fripturile sunt principalii furnizori de lipide. Prin consistenţa lor
vâscoasă măresc sapiditatea preparatului, stimulează secreţiile digestive şi prelungesc
Indici de calitate ai fripturilor la grătar
Gramaj corespunzător reţetarului, cu respectarea gramajului componentelor din structura
preparatului
Aspect – plăcut, atrăgător, bucăţile să aibă dimensiuni uniforme, fripturile la grătar, frigare
sau cuptor să prezinte o crustă la suprafaţă de culoare brun-roşcat, crocantă.
Consistenţa – potrivită preparatelor prăjite, suculentă, friptura să fie suficient pătrunsă
termic şi uniform.
Culoarea – la exterior, culoare brun-roşcat la fripturile la grătar, la frigare, la tavă, iar la
şniţelele parizian şi pané -culoare galben-aurie. În interior, culoare cenuşie sau roşietică în
funcţie de durata tratamentului termic. Culoarea trebuie să fie uniformă pe toată suprafaţa
cărnii.
Miros şi gust – plăcute, caracteristice cărnii fripte sau prăjite, fără miros şi gust străine.

La pregătirea fripturilor pot apărea anumite defecte dacă nu se respectă verificarea
calităţii cărnii şi operaţiile tehnologice.
DEFECTE CAUZE POSIBILITĂȚI DE REMEDIERE

Porţionare înainte de
Felii de carne cu aspect temperarea cărnii sau
neplăcut, formă inestetică şi porţionare incorectă. Nu există
grosime inegală. Depăşirea duratei
tratamentului termic.
Nerespectarea timpului de
prelucrare termică. Se menţin la sursă de
Fără crustă crocantă la
Unse cu suc până la căldură, fără a se unge, până
exterior.
sfârşitul tratamentului la uşoară rumenire.
termic.
Depăşirea duratei
Crustă uscată sau arsă. Înţepate în momentul Nu există.
întoarcerii în tavă sau
tigaie.
Tratamentul termic s-a
realizat la temperaturi
Crustă îmbibată de grăsime. mici la început, friptura s- Nu există.
a menţinut în grăsime
după obţinere.
Carnea nu s-a fasonat
Consistenţă crudă, corespunzător. Se menţine la căldură până la
nepătrunsă termic. Nu s-a rotit rotisorul tot consistenţa carespunzătoare.
timpul.
S-a depăşit perioada de
Consistenţă fadă, prelucrare termică sau nu
Nu exista.
nesuculentă. s-a uns carnea în timpul
frigerii.
Dozarea
necorespunzătoare a
condimentelor.
Miros şi gust neplăcut S-au folosit grătare sau Nu există.
frigărui murdare.
S-a depăşit durata de
prelucrarea termică.
Gramaj necorespunzător Dozare incorectă. Nu există.
Porţionarea cărnii
incorectă.
Sărarea cărnii înainte de
prelucrare termică.
FIȘA EXPERT
Sarcini de lucru:
1. Studiați Fișa de documentare, analizați preparatul FRIPTURĂ DE PORC LA CUPTOR de
pe masa din laborator și precizați indicii de calitate ai preparatului, eventualele defecte
ale acestuia, cauzele care le-au determinat și posibilitățile de remediere.
POSIBILITĂȚI DE
DEFECTE CAUZE
REMEDIERE

____________________________________________________________________________
Fripturi la la cuptor (tavă)

Indici de calitate ai fripturilor la cuptor (tavă)
Aspect – plăcut, atrăgător, bucăţile să aibă dimensiuni uniforme, fripturile la grătar,
frigare sau cuptor să prezinte o crustă la suprafaţă de culoare brun-roşcat, crocantă.
Culoarea – la exterior, culoare brun-roşcat la fripturile la grătar, la frigare, la tavă,
iar la şniţelele parizian şi pané culoare galben-aurie. În interior, culoare cenuşie, sau
roşietică în funcţie de durata tratamentului termic. Culoarea trebuie să fie uniformă pe
toată suprafaţa cărnii.
Miros şi gust – plăcute, caracteristice cărnii fripte sau prăjite, fără miros şi gust
străine.
POSIBILITĂȚI DE
DEFECTE CAUZE
REMEDIERE
Porţionare înainte de
Felii de carne cu aspect temperarea cărnii sau
neplăcut, formă inestetică şi porţionare incorectă. Nu există.
grosime inegală. Depăşirea duratei
Nerespectarea timpului de Se menţin la sursă de
Fără crustă crocantă la prelucrare termică. căldură, fără a se unge,
exterior. Unse cu suc până la sfârşitul până la uşoară
tratamentului termic. rumenire.
Depăşirea duratei
Crustă uscată sau arsă. Înţepate în momentul Nu există.
întoarcerii în tavă sau
tigaie.
Tratamentul termic s-a
realizat la temperaturi mici
menţin la temperatura
Crustă îmbibată de grăsime. la început, friptura s-a
ridicată pentru a ceda
menţinut în grăsime după
excesul de grăsime.
obţinere.
Se menţine la căldură
Consistenţă crudă, nepătrunsă corespunzător.
până la consistenţa
termic. Nu s-a rotit rotisorul tot
carespunzătoare.
timpul.
S-a depăşit perioada de
prelucrare termică sau nu s-
Consistenţă fadă, nesuculentă. Nu există.
a uns carnea în timpul
frigerii.
Dozarea necorespunzătoare
a condimentelor.
S-au folosit grătare sau
frigărui murdare.
S-a depăşit durata de
prelucrarea termică.
Dozare incorectă.
Porţionarea cărnii
Gramaj necorespunzător incorectă.
Sărarea cărnii înainte de
prelucrare termică.
Preparatele care prezintă defecte ce nu se mai pot remedia nu se mai utilizează în

alimentaţie. Defectele minore, slab sesizabile permit utilizarea preparatelor respective în
meniu. Preparatele care prezintă defecte remediabile se dau în consum după remedierea
defectelor.
FIȘA EXPERT
Sarcini de lucru:
1. Studiați Fișa de documentare, analizați preparatul ȘNIȚEL PARIZIAN de pe masa din
laborator și precizați indicii de calitate ai preparatului, eventualele defecte ale acestuia,
cauzele care le-au determinat și posibilitățile de remediere.
POSIBILITĂȚI DE
DEFECTE CAUZE
REMEDIERE

____________________________________________________________________________
FIȘĂ DE DOCUMENTARE 4.
Fripturile la tigaie
-
Calităţile gustative ale fripturilor depind de :

Indici de calitate ai fripturilor la tigaie

Aspect – plăcut, atrăgător, bucăţile să aibă dimensiuni uniforme, şniţelele pariziene
şii pane să prezinte o crustă la suprafaţă de culoare galben aurie
Culoarea – la exterior, la şniţelele parizian şi pané au culoare galben-aurie. În
interior, culoare cenuşie, sau roşietică în funcţie de durata tratamentului termic. Culoarea
trebuie să fie uniformă pe toată suprafaţa cărnii.
Miros şi gust – plăcute, caracteristice cărnii prăjite, fără miros şi gust străine.

DEFECTE CAUZE REMEDIERI
Felii de carne cu aspect
Porţionarea incorectă a cărnii.
neplăcut, formă
Depăşirea duratei tratamentului Nu există.
inestetică şi grosime
termic.
inegală.
Depăşirea duratei tratamentului
Crustă uscată sau arsă. termic. Înţepate în momentul Nu există.
întoarcerii în tigaie.
Tratamentul termic s-a realizat la Dacă este posibil,
Crustă îmbibată de temperaturi mici la început, menţinere în grăsime
grăsime. friptura s-a menţinut în grăsime încinsă şi apoi scurgerea
după obţinere. excesului de grăsime.
Consistenţă crudă, menţine la căldură până la
corespunzător.
nepătrunsă termic. consistenţa
carespunzătoare.
Consistenţă fadă, S-a depăşit perioada de prelucrare
Nu există.
nesuculentă. termică.
Dozarea necorespunzătoare a
condimentelor.
S-au folosit tigăi murdare sau
grăsimi necorespunzătoare.
S-a depăşit durata de prelucrarea
termică.
Gramaj Dozare incorectă. Completarea cu friptură
necorespunzător Porţionarea incorectă a cărnii. până la gramajul
Sărarea cărnii înainte de prelucrare corespunzător, dacă este
termică. posibil.
Defectele care nu se mai pot remedia limitează introducerea în consum a

preparatelor respective; defectele minore, slab sesizabile permit utilizarea preparatelor
respective în meniu. Preparatele care prezintă defecte remediabile se dau în consum după
remedierea defectelor.
Concluzii:
Rezultatele obținute în urma analizei calitative vor fi comparate și discutate între
membrii echipei. Se vor face observații Respectarea normelor de protecția muncii și
protecția mediului datorită avantajelor economice sau tehnologice pe care le prezintă.
Profesorul elaborează o Fișă de observare a activității elevilor, prin care analizează
modul de implicare al fiecărei grupe pe parcursul derulării activității de laborator
tehnologic.
FIȘĂ DE OBSERVARE A ACTIVITĂȚII
CRITERIUL DE EVALUARE GRUPA I ECHIPA II ECHIPA III ECHIPA IV

DA NU DA NU DA NU DA NU
1. Selectarea informațiilor
necesare pentru
rezolvarea sarcinilor de
lucru
2. Asumarea
responsabilității în
realizarea sarcinilor de
lucru
3. Folosirea corectă a
resurselor materiale
4.Participarea la discuții în
cadrul activităților
desfășurate în echipe
5. Colaborarea cu membrii
echipei în scopul
îndeplinirii sarcinilor de
lucru
6.Formularea
răspunsurilor corecte și
complete în fișele de lucru
7.Argumentarea deciziilor
luate pe baza gândirii
critice
8. Utilizarea corectă a
limbajului de specialitate
9. Adaptarea la condițiile
de lucru din laborator
10. Respectarea normelor
de protecția muncii și
protecția mediului
După completarea și verificarea Fișei de observare a activității elevilor pentru toate
ecchipele, profesorul de specialitate stabilește împreun& cu elevii măsurile corecte ce se
impun (dacă este cazul).
Observațiile profesorului:
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

1. YouTube
2. Pinterest
1. Constanța Brumar, Marius Petre, Elena Pascal, Angela Șandru, Valentina Capotă,
Florin Lixandru, Sortimentul de preparate și bauturi. Manual pentru clasa a X-a, Ed.
CD Press, București, 2018
2. G. Pârjol, E. Paraschiv, O. Onete, C. Brumar ș.a. – Tehnologie culinară, Manual
pentru clasa a X-a, a XI-a și a XII-a, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1999.
3. Curriculum clasa aIX-a pentru învățământ liceal/profesional - Domeniul de pregătire
profesională Turism și alimentație (OMEN 3915/18.05.2017)
4. Standarde de pregătire profesională - Domeniul de pregătire Turism și alimentație
(OMENCS 4121/13.06.2016)
5. https://edict.ro/mozaicul-jigsaw-sau-metoda-grupurilor-interdependente/

 Modulul 4: Sortimentul de preparate si bauturi
Tip instrument de evaluare: probă practică pentru activitatea de instruire practică

Durată: 50 minute
Rezultate ale învățării vizate:
7.1.1. Prezentarea 7.2.1. Efectuarea calculelor 7.3.1. Implicarea
modalităților de stabilire a matematice simple pentru responsabilă în utilizarea
necesarului de materii dozarea materiilor prime; echipamentelor pentru
prime conform rețetarelor 7.2.2. Stabilirea necesarului dozarea materiilor prime
specifice de bucătărie, de materii prime, în funcție conform rețetelor de
patiserie, cofetărie; de numărul porțiilor; obținere a diferitelor
7.1.4. Descrierea proceselor preparate, sub
7.2.3. Utilizarea aparatelor
tehnologice de obținere a supravegherea, în condiții
și ustensilelor de măsurat
semipreparatelor și a de igienă și siguranță;
pentru cântărirea și
produselor cu grad redus de măsurarea volumetrică a 7.3.2. Respectarea
complexitate; materiilor prime; principiilor dezvoltării
7.1.5.Prezentarea normelor durabile la obținerea
7.2.4. Efectuarea
de siguranță și securitatea semipreparatelor culinare și
operațiilor tehnologice de
muncii și de igienă în de patiserie-cofetărie, a
obținere a
bucătărie și laboratoarele preparatelor culinare, de
semipreparatelor culinare și
de patiserie și cofetărie; patiserie-cofetărie cu grad
de patiserie-cofetărie și a cu
redus de complexitate, în
7.1.6. Caracterizarea grad redus de complexitate
condiții de igienă, siguranță
indicilor de calitate ai cu respectarea normelor de
și securitate a muncii;
semipreparatelor culinare și igienă,de siguranță și
de patiserie-cofetărie și a securitatea a muncii; 7.3.3. Asumarea
produselor cu grad redus de responsabilă a interpretării
7.2.5. Realizarea analizei
complexitate; valorii nutritive și a indicilor
calitative a
de calitate pentru diferite
7.1.7. Descrierea semipreparatelor culinare și
semipreparate culinare, de
elementelor care de patiserie-cofetărie și a
patiserie-cofetărie și pentru
caracterizează valoarea produselor cu grad redus de
preparatel culinare și de
nutritivă a semipreparatelor complexitate;
culinare și de patiserie-
redus de complexitate;
cofetărie, a produselor cu
7.2.6. Determinarea valorii 7.3.4. Manifestarea
grad redus de complexitate;
nutritive a semipreparatelor responsabilă a simţului
7.1.8. Identificarea culinare și de patiserie- estetic şi creativ în
obiectelor de inventar cofetărie, a produselor cu pregătirea, pentru servire, a
necesare aranjării grad redus de complexitate; preparatelor culinare, a
produselor pentru servire;
7.2.7. Montarea produselor de cofetărie-
7.1.9. Descrierea preparatelor culinare, a patiserie şi a băuturilor, cu
elementelor de decorare și produselor de cofetărie- respectare regulilor de
ornare a preparatelor patiserie şi a băuturilor montare, decorare, ornare
culinare, a produselor de pe/în obiectele de inventar și a modalităţilor de
cofetărie-patiserie și a specifice în condiţii de remediere a defectelor.
băuturilor și a defectelor ce igienă;
pot să apară.
7.2.8. Decorarea
preparatelor culinare, a
produselor de cofetărie –
patiserie și a băuturilor,
pentru prezentarea
acestora manifestând
creativitate și simț estetic.
Tema probei practice: Dulciuri de bucătărie
Preparați 3 porții de ”Clătite cu dulceață” și montați-le pe obiecte de inventar
pentru servire. Se va folosi rețetarul.
Cerințe/ Sarcini de lucru

1. Stabilirea necesarului de materii prime și auxiliare pentru 3 (trei) porții de preparat;
2. Efectuarea operațiilor pregătitoare specifice materiilor prime utilizate;
3. Efectuarea operațiilor tehnologice de obținere a preparatului Clătite cu dulceață;
4. Montarea preparatului pentru a fi servit;
5. Verificarea calității sortimentului de preparate obținut (indici de calitate, defecte,
valoare nutritivă, folosirea elementelor de decorare).
6. Respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă și de igienă specifice operațiilor
executate, a circuitului deșeurilor și a regulilor de protecția mediului.
Pentru proba orală veți descrie modul de lucru pentru obținerea preparatului
solicitat.
Grila de evaluare:
Punctaj pe
indicator
1. Primirea şi 30 1.1. Analizarea sarcinii de lucru specifice 10
planificarea sarcinii de puncte pentru activitățile de pregătire a
lucru sortimentului de preparate
1.2. Stabilirea necesarului de materii prime 10
și auxiliare pentru 3 porții de preparat, pe
baza rețetarului.
1.3. Alegerea metodelor adaptate 10
sarcinilor de lucru pentru realizarea
sortimentului de preparate( alegerea
materiilor prime și auxiliare conform
rețetarului, selectarea echipamentelor
pentru dozarea materiilor prime și
necesare realizării și montării
preparatului).
2. Realizarea sarcinii de 50 2.1. Respectarea etapelor specifice de 15
lucru puncte realizare a sarcinii de lucru la obținerea
sortimentului de preparate:
- utilizarea echipamentelor pentru
dozarea materiilor prime;
- efectuarea operațiilor pregătitoare
specifice materiilor prime
- efectuarea operațiilor tehnologice de
obținere a preparatului Clătite cu
dulceață;
2.2. Montarea preparatului pe obiecte de 10
inventar în obiecte de inventar adecvate
pentru a fi servit și decorarea preparatului
2.3. Verificarea calității sortimentului de 10
preparate obținut (indici de calitate,
defecte, valoare nutritivă, folosirea
elementelor de decorare).
2.4. Folosirea corespunzătoare a 5

materialelor și documentației specifice
spațiilor de lucru
2.5. Respectarea regulilor și 10

reglementărilor privind dezvoltarea
durabilă, igiena, sănătatea și securitatea
muncii, în spațiile de lucru
3. Prezentarea și 20 3.1. Întocmirea corectă a documentelor de 5
promovarea sarcinii de puncte lucru individual
lucru realizate
3.2. Argumentarea eficientă a sarcinilor de 10
lucru realizate pentru obținerea
sortimentului de preparate
specialitate în prezentarea sarcinii de lucru

1. YouTube
2. Pinterest
1. Constanța Brumar, Marius Petre, Elena Pascal, Angela Șandru, Valentina Capotă,
Florin Lixandru, Sortimentul de preparate și bauturi. Manual pentru clasa a X-a, Ed.
CD Press, București, 2018
2. G. Pârjol, E. Paraschiv, O. Onete, C. Brumar ș.a. – Tehnologie culinară, Manual
pentru clasa a X-a, a XI-a și a XII-a, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1999.
3. Curriculum clasa aIX-a pentru învățământ liceal/profesional - Domeniul de pregătire
profesională Turism și alimentație (OMEN 3915/18.05.2017)
4. Standarde de pregătire profesională - Domeniul de pregătire Turism și alimentație
(OMENCS 4121/13.06.2016)

Ipt Repere Metodologice Domeniul Turism Si Alimentatie 2022 2023

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ipt Repere Metodologice Domeniul Turism Si Alimentatie 2022 2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI

PENTRU CLASA a X-a

Tema 1: Procesul comunicării

Rezultate ale învățării vizate

Cunoștințe Abilități Atitudini

Activitate realizată prin metoda TEHNICA MOZAICULUI (JIGSAW PUZZLE)

Mod de organizare a activității/a clasei:

Modalitatea de aplicare a metodei pentru conținutul ales - Etape de lucru:

Pentru fiecare din situaţiile de mai jos identificaţi principiul comunicării:

Răspunsul este maniera în care se reacţionează la mesaj, atitudinea receptorului faţă

Identificaţi elementele comunicării.

Elementele comunicării Identificare

Atunci când nu am atins aceste obiective, înseamnă că procesul de comunicare nu a

Elementele Funcția Descrierea funcţiei

•se recunoaşte după întrebuinţarea persoanei a treia şi a prenumelui neutru

•se recunoaşte după întrebuinţarea persoanei întâia (eu, noi), a interjecţiilor;

Nivel comunicare Caracteristici

a) Ema şi pune întreabarea: Ce ar putea să facă pentru a obţine numai note

Criterii de evaluare a activităţii

3.3. Prezentarea corectă a elementelor procesului 5

FIȘĂ DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII

 Recomandări privind resurse educaționale deschise specifice temei:

INSTRUMENT DE EVALUARE: TEST

Tema 1: Comunicarea scrisă

Rezultate ale învățării vizate

Cunoștințe Abilități Atitudini

Varianta 1: Tip instrument de evaluare: test scris de verificare a cunoștințelor

Mod de organizare a activității/clasei: individual

Resurse materiale: Fișe-Test de verificare a cunoștințelor

Toate subiectele sunt obligatorii.

3. Reprezintă o caracteristică a unui mesaj scris:

4. Comunicarea făcută în scris de către o persoană fizică sau juridică:

II. 20 puncte (4x5p=20p)

A Componente B descrierea componentelor

III. 20 puncte (4x5p=20p)

1. Darea de seamă constă în prezentarea și analiza activității firmei sau justificarea

Barem de corectare și notare

Unitatea de rezultate ale învățării - Modulul 1: Etică și comunicare profesională

Se punctează oricare alte modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

SUBIECTUL I 20 puncte (4x5p=20p)

SUBIECTUL II 20 puncte (4x5p=20p)

Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 5 puncte.

SUBIECTUL III 20 puncte (4x5p=20p)

Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 5 puncte.

Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 5 puncte.

 Recomandări privind resurse educaționale deschise:

 Recomandări privind resurse educaționale deschise:

Tema 1: Comunicarea scrisă

Tip de activitate: de teorie/ de laborator tehnologic/ de instruire practică

Rezultate ale învățării vizate

Activitate realizată prin metoda PUZZLE

Scurtă descriere a metodei:

Mod de organizare a activității/a clasei:

Modalitatea de aplicarea metodei pentru conținutul ales:

Rezolvare, unde este cazul

Recomandări privind resurse educaționale deschise specifice temei:

 Anul de studiu – clasa a X-a

Tema 1: Comunicarea scrisă

Tip de activitate: de laborator tehnologic

Rezultate ale învățării vizate

Activitate realizată prin metoda EXPLOZIE STELARĂ

Scurtă descriere a metodei:

Mod de organizare a activității/a clasei:

Modalitatea de aplicarea metodei pentru conținutul ales: