Construcția incidentă 

reprezintă o comunicare suplimentară inserată în interiorul unui enunț, de

care nu este legată sintactic și care nu este esențială pentru înțelegerea mesajului.

Construcțiile incidente pot fi:

 cuvinte: Vai, nu pot să cred!

 grupuri de cuvinte: Vecina mea, de treabă femeie, m-a ajutat să deschid ușa.

 propoziții: Străbunicul, Dumnezeu să- l ierte, a fost veteran de război.

 fraze: Vom repeta mâine, le-a șoptit regizorul, înainte să plece.

Din categoria construcțiilor incidente, fac parte:

Ana, nu uita!
Nu cred, domnule
director!
Dragă, nu te
formulele de adresare grăbi!
Tu, închide
fereastra!
Măi, oprește-te la
semafor!

— Ai văzut? a
grupul verbal care prezintă contextul comunicării
întrebat Ana.

Am fost, fără
îndoială, iertat.
Va veni, probabil,
adverbe și locuțiuni adverbiale care exprimă necesitatea, probabilitatea sau aproximarea și Ana.
Au fost, pe
undeva, două
sute.

Aoleu! Ce multă
lume e aici!
Bună
cuvinte sau expresii prin care sunt transmise stări și sentimente treabă!  Felicitări!
Sper, Dumnezeu
să ne ajute!, să
reușim.

cuvinte sau construcții ce reprezintă automatisme verbale Chiar așa, frate,

de ce strigi?
Zău, ai recitat
extraordinar!
A spus că, din
 păcate, nu mai
vine.
Am fost acolo
și, știi, era închis.
Deși voiam să
merg cu ei, era
ceva, nu știu dacă
mă înțelegi,  care
mă oprea.

În vorbire, construcția incidentă are o intonație specială.

Incidenta este separată de restul enunțului prin virgule, linii de pauză sau paranteze. Construcțiile
incidente reprezintă un fenomen de oralitate populară sau cultă. Ele sunt folosite în textele literare
ca mijloc de reproducere a vorbirii.

Limbă română

L14

Construcțiile incidente