Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Competențe generale:
2: Manifestarea valorilor și a cunoștințelor religioase în propriile atitudini și comportamente;
3: Raportarea experienţelor din viaţa de zi cu zi la principiile religioase, cu respectarea identităţii şi diversităţii religioase;
Competențe specifice:
2.1. Identificarea de repere şi modele dezirabile din punct de vedere religios, în plan personal şi social
2.2. Formularea unor opinii personale privind aplicarea normelor moral-religioase în viața personală şi a grupurilor de
apartenență, în relație cu normele civice
3.1. Argumentarea importanței respectului pentru diversitate şi a comunicării între persoane/ grupuri
3.2. Manifestarea reflecției critice față de responsabilități asumate în viața proprie şi a comunității, prin raportarea la valori
moral-religioase
3.3. Argumentarea importanței participării fiecărei persoane la viața spirituală a comunității, ca membru activ al acesteia
Competențe derivate
Strategia didactică:
1. Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, problematizarea, lectura expresivă, lectura textului biblic;
2. Mijloace de învățământ: fisa de lucru, prezentare PPT, laptop, videoproiector, icoana, Sfânta Scriptură
3. Forme de organizare: activitate frontală, activitate individuală, activitate în echipă
Resurse:
Oficiale:
-Programa școlară pentru disciplina Religie ortodoxă, clasa a VII-a;
-Planificarea calendaristică oreintativă, clasa a VII-a;
-Proiectarea unității de învățare „Viața creștinului împreună cu semenii”.
Bibliografice:
1. Biblia sau Sf Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune ale BOR, București, 1982
2. Benga Cristina, Ciachir Aurora et alii, Religie – cultul ortodox, manual pentru clasa a VII-a, Grupul Editorial Corint,
București, 2019;
3. Cucoș, Constantin ( coordonator), Psihopedagogie pentru examenele de definitivat și grade didactice, Editura Polirom , Iasi,
1998;
4. Șebu, Pr. Prof. Univ. Dr. Sebastian, Opriș, M. Opriș, D, Metodica predării religiei, Editura “ Reîntregirea”, Alba – iulia, 2000;
Scenariul didactic
Nr. Etapele lecției C. Timp Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode și Mijloace Forme de Evaluare
crt. (min) procedee de organizare
învățămâ
nt
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1. Momentul 2 -Salutul -Salutul Conversația Activitate
organizatoric -Rugăciunea -Rugăciunea frontală
-Notarea absențelor -precizarea absenților
-Pregătirea pentru începerea -Pregătirea pentru
orei începerea orei
2. Captarea atenției 15 Profesorul propune elevilor Elevii ascultă Explicația Activitate
un joc „Panza prieteniei”. indicațiile Ghem frontală
În lecțiile anterioare au profesorului.
învățat despre virtuți și
despre frumos.
Astfel, copiii se aşază în cerc. Jocul Activitate
Capătul sforii se leagă de didactic în echipă
degetul arătător al celui care
conduce jocul. Conducătorul
jocului leagă astfel capătul
sforii de degetul sau arătător,
apoi ia ghemul şi îl aruncă
unuia dintre jucători. Cel la
care ajunge ghemul va trebui
să spună care este cea mai
importantă calitate pe care o
are, apoi îşi înfăşoară sfoara
în jurul degetului său
arătător şi trimite ghemul la
un alt jucător care va Jocul
proceda la fel. didactic
În acest fel sfoara ajunge la
fiecare jucător şi în felul
acesta se va ţese o pânză a
prieteniei, asemănătoare
pânzei de păianjen. În final,
ghemul ajunge de unde a
plecat. Dar jocul nu se
opreşte aici. Jocul continuă
şi sfoara se reaşază pe ghem
făcând cale întoarsă. De
această dată, fiecare jucător
îi va spune celui care
urmează care este calitatea
pentru care îl admira cel mai
mult.
- De ce prietenii - Pentru că nu
slăbănogului au desfăcut reuşeau să ajungă la
acoperişul casei? Iisus din cauza
mulţimii de oameni.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
7. Asocierea, 5 Profesorul prezintă Elevii ascultă cu Demonstrați Icoana Activitate
generalizarea și o imagine în care atenție. a vindecări frontală
aplicarea este ilustrat i
momentul în care slabanog
cei patru prieteni îl ului din
coboară pe slăbănog Capernau
înaintea lui Iisus m
prin acoperişul Conversația
casei. Activitate
- De ce virtuţi au dat dovadă frontală
C1 cei patru prieteni ai
slăbănogului prin stăruinţa
lor de a ajunge la
C4 Mântuitorul? Elevii discută cu Problematiz Aprecieri
- De ce credeţi că profesorul. area verbale
Mântuitorul nu S-a grăbit
să-l vindece pe paralitic?
Oare nu ştia El oare ce se
petrece afară şi ce se
întâmplă pe acoperişi?
Prietenii
slăbănogului l-au
adus pe bolnav la
Hristos, învingând
toate piedicile.
Acolo unde este o
astfel de credinţă
care pune pe om în
mişcare spre
Hristos, niciodată
piedicile nu sunt
luate în seamă,
pentru că nici o
putere potrivnică nu
poate zădărnici
atingerea scopului
unei asemenea
credinţe.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
8. Aprecierea 1 Se fac aprecieri generale și Elevii ascultă cu Explicația Activitate Aprecieri
activității elevilor individuale privind atât atenție precizările frontală individual
pregătirea elevilor pentru profesorului. e
lecție, cât și implicarea lor
în predarea noilor cunoștințe
Se notează elevii care au
participat activ.
9. Precizarea și 1 Se anunță, se explică și se Elevii scriu tema pe Explicația Activitate
explicarea temei notează pe tablă tema. caiet. frontală
pentru acasă „Caracterizați în minumim 7
rânduri persoana pe care o
consideri cea mai bună
prietenă / cel mai bun
prieten”
10. Încheierea 1 -Rugăciunea -Rugăciunea
activității -Salutul -Salutul
Oglinda tablei
Prietenia și iubirea, valori pentru viață
a) Cei patru credeau / nu credeau că numai Iisus poate / nu poate să-l vindece pe prietenul lor pe care-l iubeau.
b) Văzând necredinţa / credinţa către Domnul Cel de sus a celor ce l-au adus pe bărbatul paralitic (slăbănogul) ce zăcea pe pat,
fiind biruit de boala sa nevindecabilă / vindecabilă, Iisus i-a zis să plece, că îi sunt iertate păcatele / că este păcătos.
c) Deşi slăbănogul dorea să se vindece de boala trupului / de boala sufletului, Iisus Hristos îi iartă / nu îi iartă păcatele,
deoarece El nu ştia / ştia că omul s-a îmbolnăvit din cauza unui accident / păcatelor făcute.
„Se povesteşte că un om a fost acuzat, odată, de o faptă pe care n-o făcuse. Pentru a scăpa de pedeapsă, cineva trebuie să
depună mărturie că omul acesta este nevinovat. S-a dus el la cei trei prieteni pe care îi avea, şi i-a rugat ca, a doua zi, să meargă
împreună cu el la judecător şi să-l scape astfel de pedeapsă. A doua zi, primul prieten s-a scuzat că nu mai poate veni. Al doilea l-a
urmat până la uşa tribunalului, însă acolo s-a răzgândit şi a făcut cale întoarsă. Cel de al treilea prieten, pe care omul contase cel mai
puţin, a intrat, a depus mărturie pentru el şi l-a salvat, redându-i astfel libertatea.
La fel se întâmplă cu fiecare dintre noi. Cei trei prieteni pe care îi avem în viaţă şi care ar putea vorbi despre noi, aşa cum
suntem cu adevărat, sunt averea noastră, rudele noastre şi faptele bune pe care le-am făcut. Însă, când murim, realizările noastre, fie
ele cât de mari, rămân aici, fără să ne ajute cu ceva. Rudele ne urmează până la groapă, dar rămân şi ele tot aici, în lumea aceasta.
Doar faptele noastre bune, cel de-al treilea prieten, sunt cele ce ne urmează şi dincolo de moarte, arătându-I lui Dumnezeu adevărul
despre sufletul nostru. De aceea, valoarea unui om este dată de faptele bune pe care le-a făcut”