Traditionalismul se defineste ca fiind un curent literar aparut de la inceputul

secolului al XX-lea, orientat către folclor şi etnografie, către civilizaţia rurală în

tematica operelor literare, concomitent cu respingerea culturii urbane moderne,
astfel promovand tradiția și este perceput ca o însumare a valorilor arhaice,
tradiționale. Traditionalismul romanesc are ca reprezentanti pe Vasile Voiculescu
imperuna cu Ion Pillat si cuprinde trei curente literare inrudite prin apropierea de
traditia rurala si diferite prin modul in care aceasta apropiere se realizeaza si
anume: samanatorismul, poporanismul si gandirismul.
Opera literara “Baltagul” a fost scrisa in anul 1930 de Mihail Sadoveanu si
este un roman traditional mitic intrucat are ca surse de inspiratie balade populare
de la care Sadoveanu preia idei si motive mitologice romanesti: “Salga”, “Doica”,
“Miorita”.
Titlul romanului face trimitere la mitul labirintului, ceea ce se contureaza si la
nivelul actiunii. Baltagul este un topor cu doua taisuri, un obiect simbolic,
ambivalent: arma a crimei si instrumentul actului justitiar. In mitologie aceasa
arma ramane nepatata de sange cand face dreptate.
Tema ilustreaza perspectiva traditionala, conturand fiinta arhaica a satului
romanesc, sufletul taranului moldovean ca pastrator al lumii vechi, al traditiilor si
specificului national, cu un mod propriu de a gandi, a simti si a reactiona in
momentele cruciale ale vietii.
Romanul este structurat pe 16 capitole si evidentiaza doua componente: una
traditionalist-mitica si cealalta epica-realista. Actiunea este simpla, subiectul avand
un singur fir epic care urmareste drumul parcurs de Vitoria si fiul ei in cautare
sotului disparut.
O secvență semnificativă este coborârea lui Gheorghiță în prăpastie. Inițierea
fiului presupune o moarte simbolică, deoarece el este supus unei încercări-limită:
vede imaginea îngrozitoare a osemintelor/ rămășițelor tatălui. Băiatul iese din
labirintul inițiatic schimbat, pregătit pentru conducerea familiei. El pornește sub
ocrotirea mamei, își răzbună tatăl, iar la final îi preia locul și responsabilitățile, fiind
maturizat.
O altă secvență semnificativă este confruntarea dintre Vitoria și Calistrat
Bogza din final, ce demonstrează inteligența și hotărârea protagonistei, dar și
maturizarea lui Gheorghiță. Vitoria are o intuiție bună. Când Bogza cere înapoi
baltagul, ea îl întreabă pe fiul ei dacă pe baltag scrie sânge. Scena devine
dramatică: Calistrat își pierde cumpătul și se repede la Gheorghiță să-i smulgă
baltagul. Îl lovește cu pumnul în frunte pe Cuțui, iar Vitoria cere să dezlege câinele.
Lupu rupe lanțul. Gheorghiță îl lovește pe Bogza care a vrut să-i ia baltagul și să se
apere de câine și acesta spune adevărul despre crimă: „Eu am pălit într-adevăr pe
Nechifor Lipan și l-am prăvălit în râpă”.
Romanul “Baltagul” de Mihail Sadoveanu este un roman traditional care ofera
o imagine ampla si profunda a vietii, zugraveste modul de viata al oamenilor de la
munte, unde obiceiurile si traditiile sun pastrate cu sfintenie. “Baltagul” este
considerat expresia cea mai inalta a stilului sadovenian si unul dintre cele mai
reusite romane din literatura romana.