Biosinteza lipazelor

Lipazele sunt cel mai flexibil biocatalizator și provoacă o gamă largă de reacții de
bioconversie, cum ar fi hidroliza, interesterificarea, esterificarea, alcooliza, acidoliza și
aminoliza. Lipazele pot acționa pe o varietate de substraturi, inclusiv uleiuri naturale, trigliceride
sintetice și esteri ai acizilor grași. Sunt rezistente la solvenți și sunt exploatate într-un spectru larg
de aplicații biotehnologice. Transesterificarea, hidroliza și esterificarea catalizate cu lipază
reprezintă clasa importantă de reacții pentru aplicațiile tehnologice alimentare în industria
grăsimilor și uleiului, industria lactatelor, industria farmaceutică și panificație.
Lipazele sunt foarte deosebite deoarece hidrolizează grăsimile în acizi grași și glicerol la
interfața apă-lipidă și pot inversa reacția în medii neapoase. Aplicații biotehnologice noi, cum ar
fi sinteza de biopolimeri, producția de biodiesel, tratarea efluenților reziduali care conțin grăsimi,
sinteza enantiopură a produselor farmaceutice și agenților nutraceutici, au fost stabilite cu succes.
Rolul enzimelor, în special al lipazelor, sa extins în industria alimentară. Dintre toți
catalizatorii industrializați, lipaza este una dintre enzimele hidrolitice majore care ajută la
asortimentul de proceduri de bioconversie, care dă aproximativ 10% din enzima mondială. Cu
toate acestea, enzimele sunt biomolecule fragile și funcționalitatea lor va fi împiedicată în mediul
industrial.
Enzimele libere nu sunt utilizate comercial din cauza anumitor dezavantaje, cum ar fi
nereutilizarea, instabilitatea și cheltuielile mari și, de asemenea, prezintă o sensibilitate ridicată
față de diferiți reactanți. Deci, cererea de enzime modificate genetic și imobilizate a crescut,
deoarece acestea îmbunătățesc stabilitatea enzimei, rata de schimb ridicată a reactanților și
recuperarea fără efort a enzimelor în diferite condiții de răspuns. Lipazele imobilizate au atins
considerațiile diferitelor companii datorită diversității, stabilității, reutilizabilității și versatilității
lor; toate acestea au fost preocuparea majoră pentru aplicațiile industriale. Lipaza a catalizat atât
reacția de esterificare, cât și de transesterificare în medii neapoase.
Lipaza izolată din microbi este sursa ideală de enzimă și are o gamă largă de
particularități de substrat, eficiență catalitică ridicată și producție rentabilă de enzimă în
comparație cu lipazele animale și vegetale.
Lipazele (triacilglicerol acilhidrolaze EC 3.1.1.3) sunt o clasă de hidrolaze care
catalizează hidroliza trigliceridelor în acizi grași liberi, diacilgliceroli, monoacilgliceroli și
glicerol pe o interfață ulei-apă (Reis et al., 2009). Cu toate acestea, în absența apei sau în condiții
micro-apoase, ele catalizează reacția inversă de sinteză a esterilor acizilor grași (Kaushik și
colab., 2006). Lipazele aparțin super-familiei structurale de α/β-hidrolaze ale căror activități se
bazează în principal pe o triadă catalitică formată de obicei din resturi Ser, His și Asp. Reziduul
serină apare de obicei încorporat în pentapeptida conservată Gly-X-Ser-X-Gly.
Lipazele sunt produse de plante, animale și microorganisme. Lipazele microbiene au
câștigat o atenție industrială specială datorită stabilității, selectivității și specificității largi de
substrat. Multe microorganisme sunt cunoscute ca potențiali producători de lipaze, inclusiv
bacterii, drojdii și ciuperci.
 Unele dintre cele mai importante ciuperci producătoare de lipază sunt recunoscute ca
aparținând genurilor Rhizopus sp., Aspergillus sp., Penicillium sp., Geotrichum sp., Mucor sp. și
Rhizomucor sp. Producția de lipază de către ciupercile filamentoase variază în funcție de tulpină,
compoziția mediului de creștere și condițiile de cultivare.

Lipazele microbiene sunt în mare parte extracelulare și producția lor este influențată în
mare măsură de compoziția medie. Lipazele sunt enzime inductibile și sa raportat că factorul
major pentru exprimarea activității enzimatice este sursa de carbon. Aceste enzime sunt în
general produse în prezența unei componente lipidice, cum ar fi uleiul sau orice alt inductor, cum
ar fi triacilgliceroli, acizi grași, esteri hidrolizabili, săruri biliare și glicerol (Gupta și colab.,
2004, Sharma și colab., 2001, Treichel și colab., 2010). În literatura de specialitate există, de
asemenea, rezultate că includerea lipidelor în mediul nutritiv nu stimulează biosinteza lipazelor,
ba chiar o inhibă (Adnan, 1998). De exemplu, biosinteza lipazei din Penicillium roqueforti a fost
inhibată de unt, porumb și ulei de măsline.
Unii autori au stabilit un efect de stimulare semnificativ al diverșilor agenți tensioactivi,
cum ar fi Tween 80 și lecitina, asupra biosintezei lipazei microbiene. Materialele active de
suprafață fie afectează permeabilitatea celulei, crescând secreția de enzime, fie au un efect
surfactant asupra lipazei legate de celule. Tween-80 părea să aibă un efect dublu asupra
activității lipazei. Ar putea acționa ca un inductor și a fost, de asemenea, un surfactant. Poate fi
folosit și ca sursă unică de carbon în mediul de cultură, deoarece este miscibil cu apa și nu inhibă
creșterea fungilor.
Producția de lipază de către tulpinile de ciuperci este, de asemenea, influențată
semnificativ de tipul și concentrația sursei de azot din mediul nutritiv. Potrivit unor autori,
raportul C/N are un efect mare asupra biosintezei enzimatice. Utilizarea surselor complexe de
azot organic, cum ar fi peptona și extractul de drojdie, este practicată pe scară largă în cultivarea
submersă pentru producerea de lipaze microbiene.
În ultimii ani, cercetările privind selecția substraturilor adecvate procesului biotehnologic
s-au concentrat în principal pe reziduurile agroindustriale, datorită potențialelor avantaje ale
acestora. Utilizarea deșeurilor agroindustriale oferă substraturi alternative și poate ajuta la
rezolvarea problemelor de poluare, care altfel ar putea fi cauzate de eliminarea acestora. Pe de
altă parte, utilizarea lor reduce considerabil costul preparatelor enzimatice produse. Alegerea
substratului depinde de mai mulți factori, în principal legați de cost și disponibilitate.
A fost studiat procesul de biosinteză a lipazei de către Aspergillus carbonarius într-o
cultură submersă. Sa stabilit că includerea unei surse de carbon lipidic în mediul nutritiv a
crescut semnificativ producția de enzime. Cea mai mare activitate a lipazei a fost obținută atunci
când uleiul de rapiță nerafinat, uleiul de soia și stocul de săpun din uleiul de floarea soarelui au
fost folosite ca sursă de carbon. Aceste trei materii prime s-au caracterizat printr-o valoare acidă
ridicată, indicând un conținut ridicat de acizi grași liberi. Sa constatat că concentrația mare de
acizi grași liberi în mediul nutritiv a determinat realizarea unei activități ridicate a lipazei. O
creștere semnificativă a biosintezei lipazei a fost observată atunci când agenții tensioactivi au
fost incluși în mediul nutritiv. În prezența a 20 g/L, activitatea lipazei Tween 80 a fost de peste 2
ori mai mare în comparație cu o probă martor. Producția de lipază a fost influențată considerabil
de prezența sursei de azot organic în mediu. S-a descoperit că extractul de carne stimulează
biosinteza enzimelor.
Microorganism
O tulpină de Aspergillus carbonarius NRRL369 de la ARS Culture Collection a fost
utilizată pentru biosinteza lipazei. Tulpina a fost cultivată pe un mediu de agar înclinat care
conține (g/L): glucoză 20,0, extract de drojdie 10,0, agar-agar 15,0. Pregătirea mediului a inclus
ajustarea pH-ului la 7,0 și sterilizarea la 121 °С timp de 30 de minute. Tuburile inoculate au fost
incubate la 27 °C timp de 7 zile și au fost depozitate la 4 °C.

Prepararea inocolului
Pentru prepararea inoculului a fost utilizat următorul mediu nutritiv (g/L): extract de malț
10,0, drojdie
Efectul sursei de carbon asupra biosintezei lipazei
Sursa de carbon din compoziția mediilor nutritive este unul dintre principalii factori care
afectează biosinteza enzimelor microbiene extracelulare. Majoritatea tulpinilor de ciuperci
necesită o sursă de carbon lipidic în mediu pentru biosinteza lipazei (Colla și colab., 2010, Rajan
și Nair, 2011, Rifaat și colab., 2010). Din aceste motive, diferite surse de carbon separat și în
combinație cu o substanță lipidică au fost testate pentru biosinteza lipazei din Aspergillus
carbonarius.
Aplicații în industria alimentară:

Food industry Action Product of

application
Dairy foods
Hydrolysis of milk
fat, cheese ripening,
modification of
butter fat.
Development of
flavouring agents in
milk, cheese and butter
Bakery foods Flavour
improvement
Shelf-life propagation.
Beverages Improved aroma Alcoholic
beverages,
e.g. sake, wine
Food
dressings
Quality improvement
Mayonnaise, dressings
and whippings
Health foods Transesterification Health
foods
Meat and fish Flavour development
Meat and fish product,
fat removal
Fats and oils Transesterification,
hydrolysis
Cocoa butter, margarine,
fatty acids, glycerol,
mono and diglycerides
Food industry Action Product of
application
Dairy foods
Hydrolysis of milk
fat, cheese ripening,
modification of
butter fat.
Development of
flavouring agents in
milk, cheese and butter
Bakery foods Flavour
improvement
Shelf-life propagation.
Beverages Improved aroma Alcoholic
 beverages,
e.g. sake, wine
Food
dressings
Quality improvement
Mayonnaise, dressings
and whippings
Health foods Transesterification Health
foods
Meat and fish Flavour development
Meat and fish product,
fat removal
Fats and oils Transesterification,
hydrolysis
Cocoa butter, margarine,
fatty acids, glycerol,
mono and diglycerides
Food industry Action Product of
application
Dairy foods
Hydrolysis of milk
fat, cheese ripening,
modification of
butter fat.
Development of
flavouring agents in
milk, cheese and butter
Bakery foods Flavour
improvement
Shelf-life propagation.
Beverages Improved aroma Alcoholic
beverages,
e.g. sake, wine
Food
dressings
Quality improvement
Mayonnaise, dressings
and whippings
Health foods Transesterification Health
foods
Meat and fish Flavour development
Meat and fish product,
fat removal
Fats and oils Transesterification,
hydrolysis
Cocoa butter, margarine,
fatty acids, glycerol,
mono and diglycerides
Industria alimentară Acțiunea Aplicarea

Hidroliza grăsimii din lapte,

Dezvoltarea agenților de
Produse Lactate maturarea brânzei, modificarea
aromatizare în lapte, brânză și unt
grăsimii de unt.

Flavour
improvemen
Flavour
Panificație Mărirea termenului de valabilitate

improvemen
Îmbunătățirea aromei
Industria băturilor Îmbunătățirea aromei
Sosuri Îmbunătățirea calității
Alimente sănătoase Transesterificarea
Carne și pește Dezvoltarea aromei
Grăsimi și ulei Transesterificare, hidroliza
Propagarea termenului de
valabilitate
Maioneză, sosuri și fripturi
Alimente sănătoase
Produse din carne și pește
Unt de cacao, margarină, acizi
 grași, glicerol, mono și digliceride

Sursele Bibiografice:
1. Lipase applications in food industry Indian Journal of Biotechnology 6(2):141-
158
2. Lipase biosynthesis by Aspergillus carbonarius in a nutrient medium containing
products and byproducts from the oleochemical industry, Biocatalysis and
Agricultural Biotechnology Volume 4, Issue 1, January 2015, Pages 77-82
3. Lipoprotein lipase: Biosynthesis, regulatory factors, and its role in atherosclerosis
and other diseases, Clinica Chimica Acta Volume 480, May 2018, Pages 126-137