COMPOSTAREA DEȘEURILOR ORGANICE DIN

INDUSTRIA ALIMENTARĂ
MODELE DE BUNE PRACTICI

A elaborat: Stratan Alexandrina

INTRODUCERE
Creșterea populației, împreună cu schimbarea
preferințelor consumatorilor în ceea ce privește
alimentația, a condus la creșterea deșeurilor
alimentare. Deșeurile sunt generate în fiecare
etapă a lanțului de aprovizionare, de la producție
și procesare până la transport și consum.
MANAGEMENTUL DEȘEURILOR ALIMENTARE
Managementul deșeurilor alimentare se referă la strategiile și practicile care vizează reducerea, reutilizarea și
reciclarea deșeurilor alimentare pentru a minimiza impactul acestora asupra mediului, economic și social.
Gestionarea eficientă a deșeurilor alimentare implică mai multe abordări cheie:

Salvarea și
Reducerea Digestia
donarea Compostare
sursei anaerobă
alimentelor

Utilizare
Conștientizarea și
Inovații industrială și Reglementări și
educația
tehnologice hrană pentru politici
publicului
animale
COMPOSTAREA
 Compostarea reprezintă procesul de
descompunere și transformare a
substanțelor organice solide de către
microorganisme (în principal bacterii și
fungi) într-un material stabil, care poate fi
valorificat (în funcție de caracteristici) în
agricultură, in locul îăngrășămintelor
chimice sau în lucrări de îmbunătățiri
funciare (ameliorarea solului).
 AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE COMPOSTĂRII
Avantaje Dezavantaje

 folosirea compostului conduce la îmbunătățirea  necesită timp și bani, compostarea necesită echipament,
structurii solului, ameliorarea texturilor excesive, muncă și management; daca s-ar folosi numai
îmbunătățirea aerării și creșterea capacitații de echipamentele din fermă ar crește consumul de forță de
înmagazinare a apei, creste fertilitatea solului și muncă. Se impune deci pentru fermele mijlocii și mari
stimulează dezvoltarea unui sistem radicular sănătos al să se procure echipamente speciale pentru compostare

plantelor; al căror cost variază de la minimum 10.000 $ la peste

 materia organică aplicată prin compost asigură hrana
pentru microorganisme, care păstrează solul în condiții
de sănătate;
 diminuează poluarea datorată depozitelor de deșeuri;
 ajuta la neutralizarea pH –ului din sol;
 azotul, potasiul și fosforul vor fi produse natural prin
hrănirea microorganismelor, deci nu va fi necesara
aplicarea de amendamente pentru sol sau acestea vor fi
100.000 $ pentru a putea începe operațiunile de
compostare;
 necesită teren pentru desfășurarea activității, suprafețele
necesare pentru depozitarea materiilor prime, a
compostului finit și pentru desfășurarea procesului de
compostare pot fi foarte mari;
 sunt posibile pierderi potențiale de azot din gunoiul de
grajd; deseori compostul conține mai puțin de jumătate

puține. din azotul prezent în gunoiul de grajd proaspăt;


Compostarea în container
poate fi realizată în 2 tipuri de
containere: staționare și
rotative. Pentru ambele
containere este necesară
întoarcerea periodică a
resturilor vegetale, pentru a
furniza oxigen grămezii cu
compost. Containerele
staționare pot să fie făcute cu
pereți din gard de sârmă, cutii
de lemn sau din paleți.
Compostarea în groapă sau șant este
foarte simplă și la îndemana oricui.
Practic, metoda presupune săparea unei
gropi sau a unui șant de 40-50 cm
Compostarea adâncime în locul în care se dorește
în groapă sau inițierea unei grădini sau extinderea
acesteia, umplerea cu resturi vegetale și
șanț acoperirea cu pământul săpat anterior.
Acest sistem de compostare are 2
avantaje: nevoia redusă de udare și lipsa
necesității întoarcerii resturilor vegetale.
METODE
Compostarea
DE
în container
COMPOSTA
RE
Compostarea în sistem de 3
Compostarea containere este foarte eficientă.
în sistem de 3 Pentru această metodă se
containere construiesc 3 containere staționare
lipite între ele, fiecare de 1m3
 INOVAȚII PRIVIND DEȘEURILE ALIMENTARE IN
IDUSTRIA ALIMENTARĂ
Inovații privind deșeurile
Scopuri principale Realizări ale managementului Exemple de inovații
alimentare

Progresive Orientat pe costuri  Oferirea unor porții mai mici;

• Procese  Formare și dezvoltare;
 Compostare;
 Metode de refolosire a
Reducerea deșeurilor alimentarea
subproduselor;
și reciclare
 Monitorizare mai eficientă;
 Instrmente și tehnologii
Investiții în raport cu practicile de moderne
• Tehnologii management
Radicale • Reciclarea apelor reziduale;
• Deșeurile alimentare reciclate
în farmacie
Regândirea și reutilizarea Schimbarea modelului de afaceri • Deșeurile alimentare
deșeurilor alimentare existent transformate în aditivi,
benzină, îngrășăminte și
ingrediente
UTILIZAREA COMPOSTULUI ÎN
AGRICULURĂ
Aplicarea compostării pe soluri normale și saline este
o practică importantă pentru îmbunătățirea materiei
organice și a mineralizării solului, în special în
regiunile aride și semiaride, care constituie zonele
cultivabile în vrac la nivel mondial, în principal
datorită precipitațiilor scăzute și alcalinității crescute.
 Substraturile mediilor de cultură trebuie să ofere
proprietăți fizice și chimice adecvate plantelor.
Deoarece se crede că compostul oferă astfel de
proprietăți, se acordă mai multă atenție utilizării lui
ca mediu de creștere și înlocuirii turbei, pentru că
unele composturi au caracteristici fizice și chimice
asemănătoare turbei. UTILIZAREA
 De exemplu, composturile de vinărie-distilerie au COMPOSTUL
fost aplicate ca mediu de creștere înlocuitor pentru UI CA MEDIU
cultivarea cimbrului, arătând o influență
semnificativă asupra producției de uleiuri esențiale DE CULTURĂ
din plantele de cimbru. În plus, plantele au fost
cultivate cu succes în medii de cultură care conțin
până la 50% nămol de epurare compostat și au
demonstrat că poate oferi avantaje, cum ar fi
furnizarea sporită de nutrienți.
  Aplicarea compostului pe solurile contaminate
s-a dovedit a fi o abordare rentabilă și
prietenoasă cu mediul pentru bioremedierea
solurilor contaminate cu hidrocarburi
UTILIZAREA aromatice policiclice (HAP).
COMPOSTULUI  Mai mult, adăugarea de compost a dus la
CA AGENT DE scăderea nivelurilor de metale grele din soluția
BIOREMEDIERE de sol din cauza precipitatelor sau a creșterii
PENTRU SOL sorbției metalelor (imobilizare), deoarece
CONTAMINAT materia organică are tendința de a forma
complexe puternice cu metalele grele.
 În acest sens, concentrațiile de Cd și Ni în
soluția de sol au fost scăzute cu conținut
ridicat de materie organică.
CONCLUZIE
Compostul deșeurilor organice este, fără îndoială, un
material promițător, cu o cantitate semnificativă de
beneficii pentru mediu, economie și societate.
Transformarea deșeurilor alimentare în compost
organic este o abordare prietenoasă din punct de
vedere economic și ecologic, deoarece acționează ca
un ameliorator multifuncțional al solului prin
creșterea materiei organice din sol, ajutând astfel la
reducerea eroziunii solului, precum și la
îmbunătățirea reținerii apei și a capacităților de
tamponare a pH-ului. Făcând compost organic din
deșeuri alimentare, mai puține resturi de alimente
ajung la gropile de gunoi, ce duc la schimbările
climatice, prin reducerea gazelor cu efect de seră,
cum ar fi emisiile de metan din descompunerea
anaerobă efectuată de bacterii.