UMF “Carol Davila”, Bucuresti

Curs 06
Fenomene bioelectrice
Copyright ©
Disciplina de Biofizică
1. Potențiale celulare

2
1.1. Potențialul de repaus

3
1.1.1. Potențiale electrice în
sisteme experimentale

4
Potențialul de difuzie

5
2004, Purves et al., Neuroscience
Potențialul de difuzie
La echilibru:
nu mai are loc nici un transfer de ioni între cele 2 compartimente

+
𝑹𝑹𝑹𝑹 𝑲𝑲
𝑬𝑬𝑲𝑲 = 𝒍𝒍𝒍𝒍 +
𝟐𝟐
Ecuația Nernst
𝒛𝒛𝒛𝒛 𝑲𝑲 𝟏𝟏

EK – tensiune electromotoare (diferența de potențial la echilibru)

R – constanta universală a gazelor
T – temperatura absolută
R = 8.31 J/mol K
z – valența ionului
F = 9.65 x 104 C/mol
F – numărul lui Faraday

6
Potențiale Donnan
V La echilibru:
nu mai are loc nici un transfer de ioni
1 2 între cele 2 compartimente
K+ - + K+ 𝑧𝑧𝐾𝐾+ = +1
Cl- Cl-
- + + − 𝑧𝑧𝐶𝐶𝐶𝐶− = −1
𝑹𝑹𝑹𝑹 𝑲𝑲 𝟏𝟏 𝑹𝑹𝑹𝑹 𝑪𝑪𝑪𝑪 𝟏𝟏
A- 𝑬𝑬 = 𝒍𝒍𝒍𝒍 + = − 𝒍𝒍𝒍𝒍 −
- + 𝑭𝑭 𝑲𝑲 𝑭𝑭 𝑪𝑪𝑪𝑪
apa 𝟐𝟐 𝟐𝟐

10 mM KCl 1 mM KCl
Echilibrul Gibbs – Donnan
(pentru K+, Cl-)

Toți ionii traversează membrana

+ −
plasmatică, cu excepția unuia 𝑅𝑅𝑅𝑅 𝐾𝐾 1 𝑅𝑅𝑅𝑅 𝐶𝐶𝐶𝐶 2 𝟏𝟏
𝐸𝐸 =
𝐹𝐹
𝑙𝑙𝑙𝑙 +
𝐾𝐾
=
𝐹𝐹
𝑙𝑙𝑙𝑙
𝐶𝐶𝐶𝐶
− 𝐥𝐥𝐥𝐥 = − 𝐥𝐥𝐥𝐥 𝒙𝒙
2 1 𝒙𝒙
7
 Potențiale Donnan

8
2012, Boron, Medical physiology
Potențialul membranar de repaus

Ecuația Goldman-Hodgkin-Katz

E=
RT PK K +
ln
[ ] ex + PNa [ ]
Na +
ex + PCl [ ]
Cl −
in

F PK K + [ ] in + PNa [ ]
Na +
in + PCl [ ]
Cl −
ex

E – tensiune electromotoare
(diferența de potențial membranar în repaus)
Factori care influențează potențialul membranar de repaus: R – constanta universală a gazelor
T – temperatura absolută
• Permeabilitatea membranară pentru fiecare ion F – numărul lui Faraday
• Concentrația ionilor in interiorul si exteriorul celulei

Cei mai importanți ioni care sunt implicați în apariția potențialului

mebranar sunt: Na+,K+, Cl-

9
1.1.2. Rolul ionilor în menținerea
potențialului membranar de repaus

10
 Transportul ionilor este responsabil de generarea
curentului electric la nivelul membranei plasmatice
1 𝑞𝑞1 𝑞𝑞2
𝐹𝐹 = �
4𝜋𝜋𝜋𝜋 𝑟𝑟 2

Canalele ionice, transportorii

ionici și pompele ionice:
Transmiterea impulsului nervos
Contracția ritmică a inimii
Percepția senzorială
Contracția musculară
Osmoreglare etc.

11
2012, Boron et al, Medical Physiology
 Membrana plasmatică poate susține
o valoare mare a intensității câmpului electric
Diferența de potențial la
Intensitatea Δ𝑽𝑽𝒎𝒎 nivelul membranei plasmatice
câmpului electric 𝑬𝑬 =
𝒅𝒅 Grosimea membranei
plasmatice
Δ𝑽𝑽𝒎𝒎 = −𝟎𝟎, 𝟏𝟏 𝑽𝑽

𝒅𝒅 = 𝟒𝟒 𝒏𝒏𝒏𝒏

𝑬𝑬 ≅ 𝟐𝟐𝟐𝟐𝟐𝟐 𝟎𝟎𝟎𝟎𝟎𝟎 𝑽𝑽/𝒄𝒄𝒄𝒄

La nivelul membranei plasmatice:

• Diferența de potențial este mică
• Intensitatea câmpului electric este mare
12
2012, Boron et al, Medical Physiology
 Membrana plasmatică a celulelor vii este
polarizată electric

13
2016, Guyton & Hall, Medical Physiology
Potențialul membranar de repaus
Potențialul membranar de repaus Tip celulă Diferența de
= diferența de potențial electric dintre potențial (mV)
cele două fețe ale membranei plasmatice Fibre musculare – 60 și – 90
atunci când celula nu este stimulată (în striate
repaus) Fibre musculare – 60 și – 90
striate de tip cardiac
Neuroni – 60 și – 90
Δ𝑽𝑽𝒎𝒎 = −𝟗𝟗𝟗𝟗 𝒎𝒎𝒎𝒎 Fibre musculare – 55
netede
Eritrocite –9

14
 Măsurarea potențialului de repaus

15
2012, Boron et al, Medical Physiology
1.1.3. Modelul electric al
membranei plasmatice

16
 Modelul electric al membranei celulare

Em

Membrana plasmatică, regiunea extracelulară și cea intracelulară

pot fi comparate cu o rețea electrică:
• Condensator
• Rezistoare
• Surse de tensiune electromotoare
17
2012, Boron et al, Medical Physiology
 Modelul electric al membranei celulare

18
2012, Boron et al, Medical Physiology
 Modelul electric al membranei celulare
Componenta Componenta electrică
biologică
Lichidul extra- a) Bornele unei surse de tensiune
și intracelular electromotoare (Em)
b) Armăturile unui condensator;
condensatorul este legat în
paralel; Cm = 1 µF/cm2
Bistratul lipidic Dielectricul dintre armăturile unui
condensator
Canalele ionice Baterii de curent continuu grupate
𝑁𝑁𝑁𝑁+ , 𝐾𝐾 + , 𝐶𝐶𝐶𝐶2+ , 𝐶𝐶𝐶𝐶 în paralel:
(permeabilitatea - conductanțele canalelor de
membranară) 𝑁𝑁𝑁𝑁+ , 𝐾𝐾 + , 𝐶𝐶𝐶𝐶2+ , 𝐶𝐶𝐶𝐶 − (Gi)
- surse de tensiune
electromotoare (Ei)
19
2012, Boron et al, Medical Physiology
 Modelul electric al membranei celulare
𝑮𝑮𝑲𝑲 𝑬𝑬𝑲𝑲 + 𝑮𝑮𝑵𝑵𝑵𝑵 𝑬𝑬𝑵𝑵𝑵𝑵 + 𝑮𝑮𝑪𝑪𝑪𝑪 𝑬𝑬𝑪𝑪𝑪𝑪 + 𝑮𝑮𝑪𝑪𝑪𝑪 𝑬𝑬𝑪𝑪𝑪𝑪
𝑬𝑬𝒎𝒎 =
𝑮𝑮𝑲𝑲 + 𝑮𝑮𝑵𝑵𝑵𝑵 + 𝑮𝑮𝑪𝑪𝑪𝑪 + 𝑮𝑮𝑪𝑪𝑪𝑪

Em = tensiunea electromotoare echivalentă

= diferența de potențial membranar de repaus
Ei = sursă de tensiune electromotoare
= diferența de potențial la echilibru electrochimic
Gi = conductanța

1
𝐺𝐺 = 𝐺𝐺 𝑆𝑆𝑆𝑆 = 1 Ω−1 = 1 𝑆𝑆 (𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠)
𝑅𝑅

20
2012, Boron et al, Medical Physiology
1.2. Potențialul de acțiune

21
1.2.1. Noțiuni de bioexcitabilitate

22
 Noțiuni de bioexcitabilitate
Legea tot-sau-nimic
Răspunsul celular este maxim după ce
este atinsă valoarea prag
2016, Guyton, Medical physiology
Stimul
= variație suficient de intensă,
îndelungată și bruscă a proprietăților
mediului, capabilă să inducă un răspuns
celular
Excitabilitate
= proprietatea unui sistem biologic de a
răspunde la acțiunea unor stimuli din
mediul intern sau extern
23
 Noțiuni de bioexcitabilitate

Reobaza
(lb gr rheos, curent)
= intensitatea minimă a unui stimul
pentru a produce un răspuns

Cronaxia
(lb gr chronos, timp)
= timpul minim necesar unui stimul cu
intensitatea egală cu dublu reobazei
pentru a produce un răspuns
24
2012, Boron et al, Medical Physiology
1.2.2. Generarea potențialului de
acțiune

25
 Generarea potențialului de acțiune
Potențialul de acțiune
= depolarizare tranzitorie a membranei
celulare prin care interiorul celulei
devine mai puțin negativ decât în stare
de repaus

Potențialul de acțiune este o modalitate

de transmitere a semnalelor în SN
(impuls nervos)

26
2016, Guyton, Medical physiology
 Caracteristici ale potențialului de acțiune

Potențial de repaus
Depolarizare (faza ascendentă) –
depășire pozitivă (peste 0 mV)
Repolarizare (faza descendentă)
Hiperpolarizare

27
2016, Guyton, Medical physiology
 Caracteristici ale potențialului de acțiune

28
2012, Boron et al, Medical Physiology
 Caracteristici ale potențialului de acțiune

Distrugerea celulelor este

evitată prin 2 mecanisme:
• Inactivarea canalelor de Na+
(Na+ nu mai intră în celulă)
• Activarea canalelor de K+
(K+ iese din celulă)

29
2016, Guyton, Medical physiology
 Caracteristici ale potențialului de acțiune

Perioada
refractară
absolută Perioada
refractară
relativă
30
2016, Guyton, Medical physiology – adaptare
1.2.3. Propagarea potențialului
de acțiune

31
 Propagarea potențialului de acțiune
Propagare regenerativă (fără pierderi)

32
2004, Purves et al., Neuroscience
 Propagarea potențialului de acțiune
Propagare decrementală (cu pierderi)

33
2004, Purves et al., Neuroscience
 Propagarea potențialului de acțiune

 Propagare recurentă

 Propagare saltatorie
Sfingomielina
SNC – oligodendrocite
SNP – celule Schwann

1-3 mm 2-3 μm 34
2012, Boron et al, Medical Physiology
 Importanța medicală – anestezia locală

35
2007, Bear et al., Neuroscience
 Importanța medicală – scleroza multiplă
Pierderea
conexiunilor
dintre neuroni

Leziunile neuroaxonale conduc la apariția Existența ROS în componeta

problemelor de transport – proteinele motoare presinaptică va conduce la
și moleculele transportate de acestea nu mai apoptoza componentei
sunt transportate în regiunea distală a postsinaptice
axonului
36
2015, Dendrou et al., Nature
1.2.4. Tehnici de înregistrare a
potențialului de acțiune

37
 Tehnica ”voltage-clamp”
Tehnica potențialului fixat

38
2016, Guyton, Medical physiology
 Tehnica ”patch-clamp”

39
2008, Molecular Cell Biology
1.3. Transmiterea sinaptică

40
 Structura unui neuron
Un adult: ~ 100 miliarde de neuroni

Dendrite Sinapse
Axon

Corp Măduva
celular spinării
41
2016, Guyton, Medical physiology
 Sinapsa neuronală. Placa motorie

42
2016, Guyton & Hall, Medical Physiology
 Sinapse chimice și electrice

43
2016, Guyton & Hall, Medical Physiology
 Sinapse chimice

44
2012, Boron et al, Medical Physiology
 Sinapse chimice
Fibră musculară Fibră musculară
striată striată de tip cardiac

Contracție musculară Scade frecvența cardiacă

Activarea rec Activarea rec

ionotrop pt Ach metabotrop pt Ach

Receptor ionotrop Depolarizare

Activarea prot G Receptor metabotrop
membranară

Declanșarea Activarea canalului

potențialului de acț ionci de K

Contracție Hiperpolarizare
musculară membranară

Scade frecvența
cardiacă 45
2012, Boron et al, Medical Physiology
 Sinapse chimice*
Neurotransmițători cu acțiune rapidă Neurotransmițători cu acțiune lentă

46
2016, Guyton & Hall, Medical Physiology
 Sinapse chimice

Potențial de
acțiune

Activarea sinapselor chimice

Inhibiția sinapselor chimice 47

2016, Guyton & Hall, Medical Physiology
 Sinapse electrice

48
2004, Purves, Neuroscience
2. Potențiale extracelulare

49
2.1. Noțiuni de electrocardiografie

50
 Înregistrări tisulare
fibră musculară
striată de tip cardiac

Electrod explorator (+) Înregistrare

Zonă electropozitivă Undă pozitivă
Zonă electronegativă Undă negativă
Nu există diferență de potențial Linie izoelectrică
între cei doi electrozi

51
2016, Guyton & Hall, Medical Physiology
 Țesutul excitoconductor cardiac

52
2016, Guyton & Hall, Medical Physiology
 Electrocardiograma normală

53
2016, Guyton & Hall, Medical Physiology
 Înregistrarea potențialului de acțiune la nivelul
unei fibre musculare striate de tip cardiac
Platou
Depolarizare

Latență

54
2001, Vander et al., Human Physiology: The Mechanism of Body Function
 Înregistrarea potențialului de acțiune

Înregistrare la nivel de
fibră musculară

Înregistrarea EKG

55
2016, Guyton & Hall, Medical Physiology
Derivații utilizate pentru înregistrarea
electrocardiogramei

Derivații Abreviere
Derivații standard bipolare I-III
Derivații precordiale V1-V6
Derivații unipolare aVL, aVR, aVF

56
 Derivații standard I + III = II
Legea lui Einthoven

57
2016, Guyton & Hall, Medical Physiology
 Derivații precordiale. Derivații unipolare
Derivații
precordiale

Derivații
unipolare

58
2016, Guyton & Hall, Medical Physiology
2.2. Noțiuni de electroencefalografie

59
 Electroencefalograma

19 electrozi de măsură (exploratori)

1 electrod de referință 60
2007, Bear et al., Neuroscience
 Înregistrarea EEG

Înregistrarea EEG
necesită activarea
simultană a mii de
neuroni

61
2007, Bear et al., Neuroscience
 Înregistrarea unei EEG normale

Stare de relaxare, Stare de veghe, de alertă

de meditație (sarcinile zilnice)
62
2007, Bear et al., Neuroscience