TEMA: COMUNICAREA SCRISĂ: SPECIFIC; FORME; NORME

Obiective de referinţă
Să identifice caracteristicile comunicării şi negocierii scrise;
Să caracterizeze dominanta intrapersonală şi interpersonală a comunicării
scrise;
Să aplice tehnici de dezvoltare a comunicării scrise;
Să stabilească nivele de performanţă pentru comunicarea scrisă;
Să diferenţieze specificul corespondenţei scrise;
Să deducă rigori pentru corespondenţa obişnuită şi cea electronică;
Să evalueze propria competenţă de comunicare scrisă.

Unităţi de conţinut:
 Specificul comunicării scrise
 Competenţa de comunicare scrisă
 Forme frecvente de comunicare scrisă în activitatea educaţională
 Etica în corespondenţa electronică
SPECIFICUL COMUNICĂRII SCRISE
Comunicarea scrisă reprezintă o componentă a comunicării umane, la care se apelează
în lipsa posibilităţii sau a necesităţii de a comunica oral, recurgîndu-se la litere şi alte semne
convenţionale.
Competenţa de comunicare scrisă, ca parte a competenţei de comunicare atît în limba
maternă, cît şi în limba străină, include producerea unui spectru larg de texte şi se centrează
pe dimensiunea de conţinut, dimensiunea lingvistică şi dimensiunea aspectuală/grafică. Ea
rezidă în capacitatea de a produce ”din foaie albă” şi a prezenta/expedia orice text solicitat, în
conformitate cu vîrsta, instruirea, domeniul de activitate etc., fie că e vorba de o banală cerere
sau un CV, de răspunsul scris la un test sau o scrisoare particulară, un eseu sau un rezumat.
(O. Cosovan, p.100)
Mijloacele cele mai răspîndite de comunicare scrisă sînt: poşta, faxul, e-mail-ul,
Internetul. Pentru o comunicare scrisă eficientă, se recomandă respectarea cîtorva reguli
elementare:
► Adoptă o atitudine responsabilă cu privire la conţinutul mesajului.
► Concentrează-te asupra ideilor din mesaj.
► Găseşte răspunsul la întrebări ca: ce vreau să spun, cui, ce responsabilităţi am, ce
argumente pot folosi etc.
► Foloseşte un stil propriu, firesc.
► Utilizează un vocabular adecvat.
► Recurge în mod frecvent la formule de politeţe.
► Evită regionalismele şi expresiile populare.
► Evită argoul şi jargonul.
► Foloseşte fraze şi propoziţii scurte.
► Foloseşte topica obişnuită în propoziţii şi fraze.
► Reciteşte înainte să trimiţi mesajul.
► Evită să scrii negativ, fii pozitiv.
FORME FRECVENTE DE COMUNICARE SCRISĂ ÎN ACTIVITATEA
EDUCAŢIONALĂ
Mesajele, fără de care nu ne putem închipui azi viaţa, sînt scrise în mod tradiţional sau
electronic şi au rolul de a transmite foarte rapid o informaţie scurtă. Ele trebuie să fie
laconice, adică „telegrafice”, stilul fiind reclamat de context şi de persoana căreia îi este
adresat. Corespondenţa electronică cu elevii, cu părinţii, cu colegii a devenit o necesitate
stringentă a zilei.
Referatul este o comunicare publică care prezintă o expunere desfășurată a unei teme;
prezentare scurtă (orală sau scrisă) a unei publicații; raport scurt în care sînt prezentate
aspecte concrete, date şi aprecieri în legătură cu o anumită problemă şi propuneri de
modificare a situaţiei existente. În mediul academic universitar referatul este considerat o
metodă de învăţare şi evaluare, prin care se expune o problemă, în baza analizei literaturii de
specialitate şi a experienţelor avansate, încheindu-se cu concluzii şi recomandării personale.
Raportul cuprinde o relatare a unei sau mai multor activităţi, avînd o structură coerentă,
în funcţie de destinaţii şi cerîndu-se să fie indicat titlul, cui îi este adresat, ce cuprinde
(planul); autorii şi data elaborării. Fiecare raport narativ pe un proiect sau pe orice activitate
curentă are o structură şi un conţinut solicitat de destinatar.
Memoriul este o prezentare amănunţită şi documentată a unei probleme, a unor asistenţe,
întruniri etc. Cuprinde ca elemente principale: formula de adresare, numele, funcţia, adresa,
prezentarea şi analiza problemei, soluţii preconizate, semnătura, funcţia adresantului şi
organizaţia.

2
 Darea de seamă. este documentul care cuprinde prezentarea şi analiza activităţii unei
organizaţii, într-o anumită etapă sau justificarea unei gestiuni. Materialul scris este, de obicei,
critic evidenţiind dificultăţile, cauzele, soluţii de remediere etc. Se poate prezenta de către
administraţie în faţa angajaţilor sau de către angajaţi în anumite probleme. Are scopul de a
informa, de a se constitui într-o dovadă a celor realizate la un moment dat dar şi de a facilita
munca celor din instituţie.
Procesul-verbal este un document oficial (o formă particulară a dării de seamă) în care se
înregistrează o anumită constatare sau se consemnează pe scurt discuţiile şi hotărârile unei
anumite adunări. Poate fi de constatare, de contravenţie, de predare-primire, de consemnare a
unei şedinţe etc.
Regulamentul de ordine internă reglementează totalitatea raporturilor şi jurisdicţia
muncii într-o organizaţie .Dispoziţiile acestuia se aplică în toate domeniile de activitate de
către toţi elevii, studenţii, angajaţii. El este revizuit periodic în concordanţă cu nevoile curente
sau cu noi norme legislative apărute.
Fişa postului cuprinde descrierea posturilor/sarcinilor de muncă. Ea conţine date despre
denumirea postului de muncă, integrarea în structura organizatorică, responsabilităţi ce îi
revin angajatului, sarcini, activităţi şi acţiuni specifice postului, competenţele necesare
postului, contextul în care îşi desfăşoară munca, pregătirea necesară postului respectiv,
salariul şi condiţiile de promovare.
ETICA ÎN CORESPONDENŢA ELECTRONICĂ
Dacă admitem că protocolul şi eticheta fac parte din mijloacele de stabilire a relaţiilor
între oameni, conform rolului fiecăruia, corespondenţa se supune la rîndul ei unor reguli la fel
de stricte: tot ceea ce este scris rămîne. Se impune din această cauză, din partea celor care
întocmesc corespondenţa o preocupare permanentă pentru însuşirea şi respectarea unor
principii ce stau la baza corespondenţei. Dintre acestea amintim:
1) Promptitudinea răspunsurilor – implică operativitate în rezolvarea problemelor ce fac
obiectul corespondenţei. Orice scrisoare trebuie să primească un răspuns. Dacă răspunsul la o
solicitare vine prompt (chiar dacă este negativ) şi nu cu întîrziere, impresia care ne-o facem
despre persoana sau instituţia respectivă este că ştie să-şi organizeze activitatea, că este
eficientă şi că ne respectă.
2) Stabilirea obiectivului – este important să stabilim de la început obiectivul scrisorii, ceea ce
dorim, deoarece în funcţie de aceasta vom aborda diferit destinatarul; obiectivul unei scrisori

3
poate fi: să informăm sau să aflăm ceva; – să motivăm sau să influenţăm; să ne scuzăm; să
solicităm sau să oferim ceva; să acceptăm sau să refuzăm; să felicităm etc.
3) Adecvarea la nivelul ierarhic – presupune diferenţierea şi limitarea corespondenţei pe
paliere ierarhice. În acest sens menţionăm: a) corespondenţa de la un nivel ierarhic superior
la unul inferior – este cel mai puţin restrictivă, în ceea ce priveşte condiţiile de adresare.
Genuri ale corespondenţei care sunt atribuite exclusiv nivelului ierarhic superior pe aceeaşi
verticală sunt: ordinul, decizia, normative şi regulamente, circulare etc. La redactarea acestui
tip de corespondenţă trebuie să ţinem cont de următoarele:
- diplomaţie sporită în interacţiunea cu subalternul (aroganţa, intimidarea, impoliteţea tind să
reducă eficienţa comunicării);
- claritatea scopului – mesajul trebuie să conţină toate elementele explicative de care
subordonatul are nevoie;
- motivarea – o dispoziţie trebuie explicată şi în acelaşi timp scoase în evidenţă avantajele ce
rezultă din aplicarea ei.
b) corespondenţa de la nivelul ierarhic inferior la unul superior – cuprinde următoarele genuri
de corespondenţă: raportul, darea de seamă, referatul etc., corespondenţa protocolară:
felicitările se adresează întotdeauna de la un nivel cel mult egal la unul superior şi nu invers.
În acest tip de comunicare (de jos în sus) trebuie să ţinem seama de:
- tact – conştientizarea poziţiei ierarhice şi adaptarea tonului potrivit în ceea ce priveşte
politeţea, argumentaţia;
- nivelul de detaliu – se referă la nevoia de a furniza suficiente detalii şi justificarea
concluziilor. Prezentarea de detalii neprelucrate dovedeşte lipsa de profesionalism;
- exprimarea de opinii – trebuie făcută o delimitare unde se termină faptele şi unde încep
opiniile;
- atitudinea adoptată – atitudinile de servilism, de teamă, de apărare în faţa puterii pot conduce
la un ton de nesiguranţă sau exagerare.
c) corespondenţa ce se poartă la nivele ierarhice egale:
- corespondenţa protocolară: scrisori de invitaţie, felicitările; în relaţiile internaţionale nu se
pot transmite decât între omologi;
- schimbul de informaţii – între instituţii şi persoane de rang egal.
4) Corectitudinea şi aspectul plăcut:
· mecanica textului (punctuaţia şi gramatica) trebuie să fie corectă, o greşeală de ortografie
„vorbeşte” despre nivelul de profesionalism al celui care scrie;

4
· alegerea stilului corespunzător;
· asigurarea formatului adecvat (se referă la cum arată pagina scrisă şi dacă respectă anumite
reguli). În general, scrisorile bine prezentate vizual cîştigă deja de la prima impresie. Adesea
acesta este momentul în care destinatarul decide să citească scrisoarea şi cu ce sentimente să o
facă.
5) Efectul psihologic. Textul trebuie să respecte regulile de bază ale psihologiei şi va fi astfel
formulat încît destinatarul să reacţioneze în sensul dorit de expeditor (cazul ideal – motivare şi
nu manipulare).
6) Atitudinea şi exprimarea pozitivă. Atitudinea pozitivă presupune o gîndire pozitivă,
sentimente pozitive şi tendinţa de a acţiona în mod pozitiv. Există mai multe modalităţi de a
asigura atitudinea pozitivă prin scriere. În mare parte aceste modalităţi îşi găsesc expresia prin
intermediul limbajului non-verbal al mesajului scris. De exemplu, promptitudinea trimiterii
răspunsului (element al atitudinii pozitive) comunică politeţe şi consideraţie prin intermediul
limbajului timpului. Atitudinea pozitivă în scriere ţine, deci, de politeţe, consideraţie,
concizie, mod de organizare a mesajului. Exprimarea pozitivă – un ton pozitiv poate genera
încrederea destinatarului că expeditorul este capabil să rezolve problemele. Chiar şi un mesaj
negativ poate fi exprimat într-un mod pozitiv. Este foarte important să spunem ceea ce putem
face, nu ceea ce nu putem face, ceea ce avem, nu ceea ce nu avem. De asemenea, dacă
destinatarul se face vinovat de ceva este total neproductiv să-l admonestăm sau să-l facem să
se simtă vinovat. Este mai productiv să ne păstrăm atitudinea pozitivă şi să ne concentrăm
atenţia asupra rezolvării problemei. (Apud 6)
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE:

IMPLICĂ-TE!

 Pagina de jurnal „Lumea mea”

 Descrie lumea ta, continuînd următoarele enunţuri:
a) Emoţia dominantă în cele mai multe situaţii din universitate…..
b) Comportamentul care mă caracterizează cel mai bine…..
c) Amintirea cea mai frumoasă din trecutul meu…..
d) Un eveniment important din prezent……
e) Un plan de viitor……

5
  Ai scris, cu toate răspunsurile de mai sus, povestea ta. Fiecare om poartă în el o
poveste care aşteaptă să fie ascultată.
 De ce este important ca ideile noastre să fie şi scrise, nu doar spuse?

INFORMEAZĂ-TE ŞI PROCESEAZĂ INFORMAŢIA!

Brainwriting (braistorming în scris):

1) A avea dezvoltată competenţa de comunicare scrisă înseamnă…..
2) Problemele mele legate de comunicare în scris vizează cel mai frecvent….
3) În calitate de cadre didactice/manageriale putem negocia în scris probleme legate de:
4) Mesajele electronice trebuie să respecte următoarele reguli:
5) Procesul verbal conţine….
6) Raportul narativ asupra unei vizite de studiu va include….
7) Referatele în activitatea didactică urmează a fi reabilitate prin….
Pe fiecare foaie este scris cîte un enunţ. Fiecare student notează pe fiecare foaie cel puţin o
idee, apoi o transmite colegului. Aplicarea se poate repeta şi durează pînă la epuizarea ideilor
sau a timpului rezervat. Ulterior, se afişează foile completate şi se trag concluzii.

COMUNICĂ, DECIDE!

6 De ce?
De ce este foarte important să respectăm cu multă rigurozitate normele etice în
corespondenţa electronică?

EXPRIMĂ-ŢI ATITUDINEA!

1. Dezvoltarea comunicării scrise în civilizaţia postmodernă. Analiza SWOT

6
 ACŢIONEAZĂ!

1. Elaborează un memoriu/raport de activitate asupra unei activităţi recent organizate în

scoală. Respectă normele de elaborare.
2. Caută în Internet diferite mostre de fişă de post şi compilează una pentru postul tău curent
sau dezvolt-o pe cea care o ai deja.
3. Pregăteşte–te de o dezbatere în problematica exprimării corecte în contextul Republicii
Moldova.

BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ:
1. Cartaleanu T, Cosovan O., Goraş-Postică V., Formare de competenţe prin strategii
didactice interactive, Chişinău, 2008
2. Pînişoară I.O. Comunicarea eficientă, POLIROM, Iaşi.1998
3. Popescu D. Arta de a comunica, Editura Economică, Bucuresti, 1998
4. http://colegiuleconomic.rdsbz.ro/comunicarea/scrisa.htm
5. http://www.catalog-cursuri.ro/DetaliiCurs-
Curs_practic_despre_tehnici_de_comunicare_scrisa-1042.html
6. (http://www.caa.ro/pdf/Tehnica%20corespondentei.pdf)