MICOLOGIE

ONICOMICOZA

Lazar Adela ID

Cunoscută şi ca Tinea unguium, onicomicoza este o infecţie de natură fungică şi afectează unghiile.

Localizarea primară este mai frecventă la picioare, urmată eventual de o succesivă localizare la mâini.

Onicomicoza – Cauze
Agenţii etiologici care cauzează infecţia pot fi atât dermatofitele (cu prevalenţăTrichophyton), cât şi o
levură, Candida albicans, ciupercă responsabilă şi de o afecţiune a cavităţii orale a nou-născuţilor numită
muguet (popular mărgăritel).
Onicomicoza – Simptome

La nivelul unghiei pot exista diverse alterări în raport cu cauzele care le determină:dermatofite sau
levuri.

În primul caz, infecţia fungică este limitată şi nu se extinde la pielea din jurul său.

Se poate prezenta ca o pată albă-gălbuie, neregulat circulară, localizată în centrul sau la marginile unghiei, sau
ca o îngroşare formată din acumularea unui material gri, friabil, care se pulverizează şi lasă o cavitate în lamina
unghiei.

Când este cauzată de Candida albicans, ţesutul periunghial este inflamat şi, dacă se comprimă, iese puroi: este
asemănător unui panariţiu vulgar. În acest caz, unghia este afectată secundar: se formează pete albe sau galbene
sub stratul cel mai superficial al unghiei care se dezlipeşte şi cade
Onicomicoza – Diagnostic

Diagnosticul se bazează pe identificarea ciupercii prin intermediul unui mediu de cultură sau prin
examen microscopic pe fragmente de unghie sau pe material prelevat din locul leziunii.
Onicomicoza – Tratament

1
 Tratamentul este de lungă durată. Practic, este necesară creşterea unei noi unghii total sănătoase. Din
acest motiv, diagnosticul se stabileşte numai pe baza examenului clinic al unghiei, dar şi pe baza unui examen
de cultură.

Tratamentul cel mai eficace utilizează griseofulvină sau ketoconazol pe cale orală fără întrerupere, cel puţin 6-7
luni.

Nistatina este eficace numai pentru Candida albicans, dar trebuie folosită doar local, odată ce s-a stabilit
diagnosticul. Folosirea sa pe cale generală este inutilă, deoarece nistatina nu se absoarbe şi de aceea nu trece în
circuitul sangvin.

Scheme terapeutice mai recente, încă în fază de cercetare, se bazează pe administrare de itraconazol, antimicotic
de ultimă generaţie, o săptămână pe lună pentru un total de 3-4 cicluri.