Suport de Curs 1 - Recuperarea Umarului - Curs Online Live 9 10 Mai 2020

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
Daniel
Who am I?
GHEORGHITA
13
• Concepts, Not Techniques
23
Content FREE zone.
When you understand a

technique, you know a
technique.

concept, you know a
thousand techniques.
24
NOT JUST A PEACE OF MEAT
THE “RECIPE” PARADOX
PAPERWORK
Anatomie – Oasele Membrelor
(Skeleton appendiculare)
Membrele sau extremitatile sunt doua

perechi de apendice mobile, destinate
diferitelor miscari. Ele sunt impartite in
membre superioare si membre
inferioare.
Extremitatile prezinta o portiune care le

leaga de trunchi, numita centura
membrului, si o portiune care o
continua pe precedenta, numita
membrul liber.
Victor Papilian Vol I. Anatomia aparatului locomotor.

Anatomie – Centura Membrului Superior
(Cingulum membri superioris)
Centura membrului superior sau

centura pectorala (Cingulum pectorale)
formeaza scheletul umarului si asigura
legatura dintre oasele membrului liber si
toracele osos. Ea este constituita din
doua oase:
1. Clavicula
2. Scapula (omoplatul)

Anatomie - Clavicula
Clavicula este un os lung si pereche, situat la limita dintre
torace si gat; este orientata transversal, fiind cuprinsa intre
manubriul sternului si acromionul scapulei.
Clavicula prezinta doua curburi inegale, care ii dau forma

literei S culcat.
Clavicula este formata din corp si doua extremitati.

Corpul
clavculei
Extremitatea
laterala
Extremitatea
mediala
Corpul claviculei (Corpus claviculae) prezinta doua fete si doua margini.
1. Fata superioara
2. Fata inferioara
3. Marginea anterioara
4. Marginea posterioara
Corpul claviculei (Corpus claviculae) prezinta doua fete si doua margini.
1. Fata superioara
2. Fata inferioara
3. Marginea anterioara
4. Marginea posterioara
Clavicula - Anatomie
Cele doua extremitati ale claviculei sunt:
1. Extremitatea mediala sau sternala

2. Extremitatea laterala sau acromiala
Anatomie – Scapula (omoplatul)
Scapula sau omoplatul este un os lat,

de forma triunghiulara, situat la partea
postero-superioara a toracelui.
Pe schelet, acest os se intinde intre

primul spatiu intercostal si a VII a.
Osul este aplicat pe torace, pe care-l

depaseste insa lateral, luand astfel
parte la formarea umarului si la
delimitarea axilei.
Prezinta doua fete, trei margini si trei unghiuri.
I. Fata posterioara sau dorsala (Facies posterior)
1. Spina scapulei (Spina scapulae)

2. Acromionul (Acromion)
3. Fosa supraspinoasa (Fossa supraspinata)
4. Fosa subspinoasa sau infraspinoasa (Fossa infraspinata)
II. Fata costala (Facies costalis) sau fata anterioara (Facies anterior)
5. Fosa subscapulara (Fossa subscapularis)
I. Marginea superioara (Margo superior)
6. Incisura scapulei (Incisura scapular)
II. Marginea mediala (Margo medialis)
III. Marginea laterala (Margo lateralis)
I. Unghiul inferior (Angularus inferior)

II. Unghiul superior (Angularus superior)
III. Unghiul lateral (Angularus lateralis)
7. Cavitatea glenoida
8. Procesul coracoid
Anatomie – Scapula (Omoplatul)
I. Marginea superioara (Margo superior)
6. Incisura scapulei (Incisura scapular)
II. Marginea mediala (Margo medialis)
III. Marginea laterala (Margo lateralis)
I. Unghiul inferior (Angularus inferior)

II. Unghiul superior (Angularus superior)
III. Unghiul lateral (Angularus lateralis)
7. Cavitatea glenoida
8. Procesul coracoid
Anatomie – Oasele Mebrului Superior
(Ossa membrisuperioris)
Membrul superior este constituit din

patru segmente:
1. Umar - omoplat, clavicular, humerus
2. Brat - humerus
3. Antebrat - radius, ulna
4. Mana - carpul + metacarpul + falange

Anatomie - Humerusul
Este un os lung si pereche. Prezinta o diafiza

si doua epifize.
Orientare. Se aseaza in sus extremitatea

prevazuta cu un cap sferic, medial,
suprafata ei articulara, anterior santul
profund pe care aceasta extremitate il
prezinta.
Corpul este aproape cilindric in portiunea

superioara, prismatic triunchiular, in cea
inferioara. Prezinta trei fete si trei margini,
bine differentiate, in portiunea inferioara, cu
mult mai slab in portiunea superioara.

I. Fata antero - laterala (Facies anterior lateralis)

1. Tuberozitatea deltoidiana (Tuberositas
deltoidea)
2. Santul nervului radial (Suclus nervi radialis)
II. Fata antero - mediala (Facies anterior

medialis)
3. Gaura nutritive a osului
4. Santul intertubercular
5. O impresiune rugoasa pentru inservia M.
Brahial
III. Fata posterioara (Facies posterior)

6. Santul nervului radial

I. Marginea anterioara - Este bine pronuntata.
II. Marginea laterala (Margo lateralis) – se

continua cu creasta supracondiliana laterala
(Crista supracondylaris lateralis) care se termina
pe epicondilul lateral.
IIII. Marginea medial (Margo medialis) – se

continua cu creasta supracondiliana medial
(Crista supracondylaris medialis) care se
termina pe epicondilul medial.

I. Epifiza sau Extremitatea superioara
1. Capul humerusului (Caput humeri)

2. Colul Anatomic (Collum anatomicum)
3. Tuberculul mare (Tuberculum majus)
4. Tuberculul mic (Tuberculum minus)
5. Santul intertubercular sau culisa
bicipitala (Sulcus intertubercularis)
6. Creasta tuberculului mare (Crista
tuberculi majoris)
7. Creasta tubebrculului mic (Crista
tuberculi minoris)

I. Epifiza sau Extremitatea inferioara
1. Condilul humerusului (Condylus humeri)

2. Trohleea humerusului (Trochlea humeri)
3. Capitulul (Capitulum humeri)
4. Santul intermediar
5. Fosa coronoida (Fossa coronoidea)
6. Fosa radiala (Fossa radialis)
7. Fosa olicraniana (Fossa olecrani)
8. Epicondilul medial (Epicondylus medialis)
9. Creasta supracondiliana mediala
10. Santul nervului ulnar (Sulcus nervi ulnaris)
11. Epicondilul lateral (Epicondylus lateralis)
12. Creasta supracondiliana laterala

Anatomie – Articulatiile membrului superior
Articulaţiile membrului superior pot fi împărţite în

două mari grupe: articulaţiile centurii scapulare şi
articulaţiile membrului liber sau propriu-zis.
In această din urmă categorie se încadrează:

articulaţia scapulohumerală, articulaţia cotului,
articulaţiile radioulnare, articulaţiile mâinii şi
articulaţiile degetelor.

Anatomie – Articulatiile centurii pectorale
(Articulatione cingula pectorali)
1. Articulatia sternoclaviculara
(Articulatio sternoclavicularis)
Suprafete articulare:
- Suprafata articulara toracala
- Suprafata articulara claviculara
- Discul articular
Mijloace de unire:
- Capsula articulara
- Ligamentul sterno-clavicular anterior
- Ligamentul sterno-clavicular posterior
- Ligamentul interclavicular
- Ligamentul costo-clavicular
Anatomie – Articulatiile centurii pectorale
2. Articulatia acromioclaviculara
(Articulatio actomioclavicularis)
- Extremitatea acromiala a claviculei
- Extremitatea acromiala
- Discul articular
Mijloace de unire:
- Ligamentul acromio-clavicular
Anatomie – Ligamentele proprii ale scapulei
1. Ligamentul coraco-acromial 2. Sindesmoza coracoclaviculara

(lig. coraco-acromiale)
Insertii: Suprafete articulare:
- Varful acromionului - Fata inferioara a claviculei
- Marginea laterala a procesului - Portiunea superioara a procesului coracoid
coracoid Mijloace de unire:
- Ligamentul coracoclavicular format din:
Lig. Trapezoid
Lig. Conoid
3. Ligamentul transvers superior

al scapulei sau lig. coracoidian
(Lig. transversum scapulae wperius)
Insertii:
- Incizura suprascapulara
4. Ligamentul transvers superior

al scapulei sau lig. coracoidian
(Lig. transversum scapulae wperius)
Insertii:
- Incizura suprascapulara
4. Ligamentul transvers inferior al scapulei

(Lig. kmersum scapulae inferius)
Insertii:
- Marginea laterala a spinei scapulei
- Marginea posterioara a cavitatii glenoide
Tunnel Syndromes
Supra-Scapular Tunnel Syndrome

Signs and Symptoms
Median Nerve Supra scapular Nerve
Thenar Atrophy Infraspinatus Atrophy

Supra Scapular Nerve Entrapment
Common Tunnel Sites
Cutaneous Entrapment Sites

- need to locate
55
Anatomie – Articulatia umarului sau scapulohumerala
(Articulatio Humeri)
- Capul humeral
- Cavitatea glenoita
- Cadrul glenoidian
Anatomie – Articulatia umarului sau scapulohumerala
(Articulatio Humeri)
Mijloace de unire
- Ligamentul coracohumeral
- Ligamentele glenohumerale
lig. glenohumeral superior
lig. glenohumral mijlociu
lig. glenohumeral inferior
Miscarile centurii scapulare
Ridicarea Adductia Coborarea Rotatia in Rotatia in

omoplatului omoplatului si adductia jos si sus si
omoplatului adductia abductia
omoplatului omoplatului
1. Trapez 1. Trapezul mijlociu 1. Trapezul inferior 1. Marele romboid 1. Dintat anterior

superior 2. Marele romboid 2. Micul romboid
2. Ridicatorul 3. Micul romboid
scapulei
Trapezul superior Trapezul mijlociu Trapezul

Marele romboid Trapezul inferior
Micul romboid
Elena Luminita Ssidenco – Ghid Practic de Evaluare Articulara si musculara in Kinetoterapie / 2012
Ridicarea
omoplatului
1. Trapez
superior
2. Ridicatorul
scapulei
Marele romboid
Micul romboid
I. Ridicarea omoplatului
Muschii principali:
1. Trapezul (fibrele superioare)

Inervatie: nervul spinal + ramuri din C3,C4
Origine:
• Linia nuchală superioară
• Protuberanta occipitală externă,
• Ligamentul nuchal portiunea superioara
Insertie
• Marginea posterioara a treimii externe a claviculei
I. Ridicarea omoplatului
Muschii principali:
2. Angularul sau ridicatorul omoplatului

Inervatie: ramuri din C3,C4,C5
Origine:
• Apofizele transverse ale privelor 4 vertebre
cervicale
Insertie:
• Marginea spinala a omoplatului, unghiul superior
Muschii accesori:
• Marele romboid
• Micul romboid
Factori care limiteaza miscarea:

• Tensionarea ligamentului costo-clavicular
• Tensionarea muschilor care coboara omoplatul
si clavicula:
• micul pectoral
• Subclavicularul
• fibrele inferioare ale trapezului
Elena Luminita Sidenco. Ghid practice de evaluare articulara si muculara in kinetoterapie. 2012
Adductia
omoplatului
1. Trapezul mijlociu
2. Marele romboid
3. Micul romboid
Trapezul superior
Trapezul inferior
II. Adductia omoplatului

Muschii principali:
1. Trapezul (portiunea mijlocie)

Origine:
• Partea inferioara a ligamentului nucal
• Apofizele spinoase a vertebrei C7 + primele vertebre dorsale.
• Ligamentul supraspinos toracic
Insertie:
• Marginea interna acromion
• Buza superioara + marginea posterioara a spinei omoplatului
II. Adductia omoplatului
Muschii principali:
2. Marele romboid
Inervatie: nervul romboidului (C5)
Origine:
• Apofizele spinoase ale vertebrelor dorsale T2,T3,T4
si T5.
Insertie:
• Mrginea mediala a omoplatului cupinsa intre
spina si unghiul inferior.
3. Micul romboid
Origine:
- Partea inferioara a ligamentului nucal
- Apofizele spinoase C7, T1
Insertie:
• Marginea mediala a omoplatului, la nivelul
radacinii spinei scapulei
Muschi accesor:
• Trapezul (portiunea superioara si inferioara)

• Tensionarea ligamentului conoid
• Tensionarea marelui pectoral, micul pectoral si
dintatul anterior.
• Contactul marginii spinale a omoplatului cu
musculatura vertebrala
Coborarea
si adductia
omoplatului
1. Trapezul inferior
Trapezul mijlociu
III. Coborarea si adductia

omoplatului
Muschii principali:
1. Trapezul (portiunea inferioara)

Origine:
• Apofizele spinoase ale ultimelor vertebre
dorsale + ligamentul supraspinos
corespunzator
Insertie:
• Marginea posterioara a spinei scapulei
Muschi accesor:
• Trapezul (portiunea mijlocie)

• Tensionarea ligamentului clavicular
• Tensionarea cartilajului articular sterno-
clavicular
• Tensionarea portiunii superioare a
trapezului
• Tensionarea muschiului angular
• Tensionarea SCM – capatul clavicular
Rotatia in
jos si
adductia
omoplatului
1. Marele romboid
2. Micul romboid
Trapezul
IV. Rotatia in jos si adductia omoplatului
Muschii principali:
1. Marele romboid
Origine:
• Apofizele spinoase ale vertebrelor dorsale T2,T3,T4 si T5.
Insertie:
• Mrginea mediala a omoplatului cupinsa intre spina si
unghiul inferior.
2. Micul romboid
Origine:
- Partea inferioara a ligamentului nucal
- Apofizele spinoase C7, T1
Insertie:
• Marginea mediala a omoplatului, la radacina spinei
scapulei
Muschiul accesor:
• Trapezul (adductie)

• Tensionarea ligamentului conoid
• Tensionarea marelui pectoral, micul pectoral si dintatul
anterior.
• Contactul marginii spinale a omoplatului cu musculatura
vertebrala
Rotatia in
sus si
abductia
omoplatului
1. Dintat anterior
V. Rotatia in sus si abductia

omoplatului
Muschii principali:
1. Dintatul anterior
Inervatie: nervul marelui dintat (C5,C6,C7)
Origine:
• Fata externa a primelor 8 – 9 coaste
• Aponevroza muschilor intercostali
Insertie:
• Fata anterioara a intregii margini
mediale a omoplatului
Biomecanica articulatiei glenohumerale
Flexie Extensie ABD ABD O ADD ROT INT ROT EXT

0 - 180° 0 - 60° 0 - 180° 0 – 90° 0 - 45° 0 - 90° (70) 0 - 90° (70)
1. Deltoid ant 1. Marele dorsal 1. Deltoid med 1. Deltoid post 1. Pectoral mare 1. Subscapular 1. Subspinos
2. Coracobrahial 2. Marele rotund 2. Supraspinos 2. Marele pectoral 2. Rotund mic
3. Deltoid post 3. Marele dorsal
4. Marele rotund
Deltoid med Micul rotund Deltoid ant Subspinosul Deltoid ant Deltoid ant Deltoid post
Pectoral mare Triceps (portiunea Deltoid post Rotund mic
(fibrele lung) Marele dintat
claviculare) (actiune pe
Biceps brahial omoplat)
Elena Luminita Ssidenco – Ghid Practic de Evaluare Articulara si musculara in Kinetoterapie / 2012
Miscarile articulatiei scapulo-humerale
I. Flexia umarului 0 – 180°
Muschii principali:
1. Deltoidul (fasciculele anterioare)

Inervatie: nervul circumflex (C5,C6)
Origine:
• Marginea anterioara 1/3 externa a
claviculei
Insertie:
• Pe “V” – ul deltoidian
2. Coracobrahialul
Inervatie: nervul musculo-cutanat (C6,C7)
Origine:
• Varful apofizei coracoide
Insertie:
• Fata mediala a humerusului
Muschii accesori:
• Deltoidul (partea mijlocie)
• Marele pectoral (fibrele claviculare)
• Biceps brachial

• Alungirea muschilor : trapez portiunea
mediala, marele si micul rotund
II. Extensia umarului 0 - 60°

Muschii principali:
1. Marele dorsal
Inervatie: Nervul marelui dorsal (C6,C7,C8)
Origine:
• Aponevroza lombo-sacrata,
• Vertebrele sacrate
• Vertebrele lombare
• Apofizele spinoase T7,T8,T9,T10,T11,T12
• Pe ligamentele supraspinoase
• Creasta iliaca portiunea posterioara
• Partea posterioara ultimele 3 – 4 coaste
• Unghiul inferior al omoplatului
Insertie:
• Profund in culisa bicipitala a humerusului
II. Extensia umarului 0 - 60°
Muschii principali:
2. Marele rotund
Inervatie: nervul marelui rotund (C5,C6)
Origine:
• Fata posteriara, unghiul inferior al
omoplatului
Insertie:
• Buza interna a culisei bicipitale
3. Deltoidul (partea posteriara)

Origine:
• Buza inferioara a marginii posterioare a
spinei omoplatului
Insertie:
• “V”-ul deltoidian
Muschii accesori:
• Micul rotund
• Tricepsul (portiunea lunga)

• Tensionarea muschilor flexori ai bratului
• Contactul marii tuberozitati a humerusului
cu acromionul
• Tensionarea ligamentului coraco-humeral
III. Abductia umarului 0 - 180°

Muschii principali:
1. Deltoidul (partea mijlocie)

Origine:
• Marginea externa + fata superioara a
acromionului
Insertie:
• Pe “V-ul” deltoidian
2. Supraspinosul
Inervatie: nervul suprascapularului (C5)
Origine:
• 2/3 din fosa suprafata fosei supra-
spinoase
Insertie:
• Fata superioara a tuberculului mare al
humerusului
Muschii accesori:
• Deltoid (partea anterioara si posterioara)
• Marele dintat

• Pozitionarea trohiterului fata de acromion
IV. Abductia orizontala a umarului

90° flexie – 90° abductie
Muschii principali:
1. Deltoidul (partea posterioara)
Muschii accesori:
• Subspinosul
• Micul rotund

• Tensionarea fibrelor anterioare ale capsule
articulare gleno-humerale
• Tensionarea marelui pectoral
• Tensionarea deltoidului (fibrele anterioare)
V. Adductia orizontala a
umarului
90° flexie - 45° Adductie
Muschii principali:
1. Marele pectoral
Inervatie: nervul marelui pectoral + ansa
pectoralilor (C5,C6,C7,C8,D1)
Origine:
• Fata anterioara 1/3 interna clavicular
• Jumatate in suprafata fetei anterioare
a sternului pana la nivelul celei de-a 6
a sau a 7 a coaste
• Cartilajele primelor 6 – 7 coaste.
Insertie:
• Buza anteriora a culosei bicipitale
Muschii accesori:
• Deltoidul (partea anterioara)

• Tensionarea muschilor extensori ai
bratului
• Contactul bratului cu trunchiul
VI. Rotatia externa a bratului 0 - 90 °
Muschii principali:
1. Subspinosul)
Inervatie: nervul suprascapular (C5,C6)
Origine:
• Fosa subspinoasa
Insertie:
• Fateta mijlocie a marii tuberozitati a humerusului
2. Micul Rotund
Inervatie: nervul circumflex (C5)
Origine:
• 2/3 din marginea axilara a omoplatului
Insertie:
Fateta inferioara a marii tuberozitati a humerusului
Muschii accesori:
• Deltoidul (partea posterioara)

• Tensionarea partii anterioare a ligamentului
capsular si a ligamentului coraco-humeral
• Tensionarea muschilor rotatori interni ai bratului
VII. Rotatia Interna a bratului 0 – 70° - 90 °

Muschii principali:
1. Subscapularul
Inervatie: nervul superior si inferior al subscapularului (C5,C6)
Origine:
• Fosa subscapulara
Insertie:
• Mica tuberozitate a humerusului
• Partea anterioara a capsule articulare
2. Marele pectoral
3. Marele dorsal
4. Marele rotund
Muschii accesori:
• Deltoidul (fasciculele anterioare)
Factori care lomiteaza miscarea

• Tensionarea partii superioare a ligamentului capsular
• Tensionarea muschilor rotatori externi ai bratului
Muschiul biceps brahial

Origine:
• Capul scurt –se insera pe varful apofizei coracoide a
omoplatului
• Capul lung – se insera pe tuberculul supraglenoidian al
scapulei.
Insertie:
• Tuberozitatea radiusului
Muschiul pectoral mic

Origine:
• Fata anterioara a coastelor III, IV,V,
Insertie:
• Marginea mediala a procesului coracoid
Bursa subdeltoidiana / bursa subacromiala
Bursa subdeltoidiană (Bursa subdeltoidea), anexată
muşchiului deltoid, este dispusă între faţa profundă a
muşchiului şi tuberculul mare al humerusului.
Este constantă şi comunică adesea cu bursa

subacromială (Bursa subacromialis) situată între acromion şi
ligamentul coracoacromial, pe de o parte, şi capsula
articulaţiei, pe de altă parte. Inflamaţia acestor burse
(bursită) poate da o limitare a mişcărilor.
BIOMECANICA
BIOMECANICA – CENTURII SCAPULARE
BIOMECANICA – CUTIEI TORACICE, A MUSCHIULUI DIAFRAGM SI A
RESPIRATIEI
RESPIRATIEI
RESPIRATIEI
RESPIRATIEI
NOTIUNI DE FIZIOPATOLOGIE SPECIFICE COLOANEI VERTEBRALE
LOMBARE
1. De natura OSOASA:
- Fracturi
- Procese de osteofitoza
- Afectarea periostului prin inflamatie (osul nu are fibre nociceptive)
- infectiile osoase (osteomielite)
- Tumori osoase
LOMBARE
2. De origine articulara
- Intindere, lezare traumatica, ori

rupere a tendoanelor, ligamentelor sau
capsulelor articulare
- Tendinite
- Inflamatii ale burselor seroase
- Tumorile cu interesare articulara
- Infectiile (mono sau poliartrita
septica)
- Inflamatiile articulare aseptice
(poliartrita reumatoida)
- Artroze
- Luxatii cu interesarea cadrului
glenoidian, ori cu interesare capsulo-
ligamentara
LOMBARE
3. De origine MUSCULARA
- Suprasolicitare, cu durere specifica pe

grupa musculara interesata (febra
musculara)
- Spasmul muscular
- Traumatismele musculare cu
hematom intramuscular
- Rupturile musculare
- Miozita si polimiozita
- Ischemie musculara
LOMBARE
4. De origine FASCIALA
- Adeziunile fasciale de natura chirurgicala

- Adeziunile fasciale generate de HA
- Lipsa mobilitatii straturilor fasciale
- Leziuni la nivelul tesutului fascial
LOMBARE
5. De origine nervoasa
- Compresia plexului brachial, si al

nervilor periferici de tesutul mio-
fascial.
- Leziuni radiculare, de plex brahial
plexului, ori de nerv periferic
- Compresia nervilor senzitivi pe

traiectul acestora catre suprafata
- Compresia inervatiei sensitive la

nivelul straturilor pielii.
LOMBARE
5. De origine nervoasa
- Compresia plexului brachial, si al

nervilor periferici de tesutul mio-
fascial.
- Leziuni radiculare, de plex brahial
plexului, ori de nerv periferic
- Compresia nervilor senzitivi pe

traiectul acestora catre suprafata
- Compresia inervatiei sensitive la

nivelul straturilor pielii.
LOMBARE
6. De natura corticala
- Deficit INPUT / PROCESARE & DECIZIE /

OUTPUT
- Deficiente la nivel ocular
- Simt vestibular alterat
- Reflexe vestibulo-ocularare
nefunctionale in parametri optimi
- Pierderea conexiunilor neuronale etc…
.
Anamneza “ana” = din, “mnesis”= memorie
Reprezinta totalitatea informatiilor obtinute prin

discutia cu bolnavul.
Metodele amamnezei
Discutia libera Chestionarul
Semiologie medicala si diagnostic diferential. Ion I. Bruckner. Editura Medicala. 2019

1. Localizarea
2. Momentul debutului
3. Imprejurarile aparitiei
4. Evolutia in timp
5. Descrierea senzatiilor sau perceptiilor
Componentele anamnezei: 6. Cantitatea sau intensitatea
7. Semptome associate
8. Evenimente care provoaca aparitia
9. Pozitii, actiuni, medicamente care
I. Motivele prezentarii amelioreaza
II. Istoricul bolii

1. Interventii chirurgicale
III. Antecendentele 2. Alte patologii musculo- scheletale din trecut
3. Implanturi sau operatii estetice
4. Boli rumatice-inflamatorii cronice in familie
5. Cicatrici
6. Meseriile practicate
7. Sporturi practicate
8. Modul de viata al bolnavului
9. Starea sociala

Detalii de expresie
Interpretarea metodei
Examenul fizic sau obiectiv
Principiile si conditiile examinarii corecte
Principiile examinarii corecte

1. Segmentul cefalic – asezat
• Examenul fizic trebuie sa fie complet 2. Torace lombar – asezat
• Examenul fizic trebuie sa fie sistematic 3. Torace si abdomen - DD
• Examenul fizic trebuie sa fie cursiv 4. Membrele Inferioare - DD
• Examenul se incheie cu evaluarea 5. Membrele superioare – DD
posturii si a mersului 6. Examinarea postural
7. Examinarea mersului
Conditiile examinarii corecte
• Examinatorul sa-i explice pacientului

ceea ce intentioneaza sa faca si ceea
ce asteapta de la el
• Confortul paciectului atat fizic cat si psihic
• Confortul medicului
• Asigurarea posibilitatilor optime de
evaluare
• Buna cooperare medic – pacient in
timpul examinarii
Metodele examenului fizic in practica
fizioterapeutului
Inspectia – consta in notarea tuturor modificarilor observabile la privirea bolnavului.
• Se va face prin compararea umarului afectat cu cel de partea opusa

• Observarea atitudinii pacientului
• Observarea echimozelor, escoratiilor sau eventuale plagi
• Simetria umerilor - anterior
• Se inspecteaza fata anterioara a umarului:
- clavicula
- regiunea deltoida
- capul humerusului
- procesul coracoid
fizioterapeutului
Inspectia
• Se observa spatiul liber format intre membrul superior si

trunchi
• Analiza postural a bazinului si a MI
• Se inspecteaza fata posterioara a corpului: segmentul
cervico-toracal, regiunea omoplatului
• Simetria umerilor – posterior
• Pozitionarea omoplatului fata de trunchi, scapula alata
(in aripioara),
• Se observa volumul musculaturii omoplatului
• Observam pozitia bazinului si a membrelor inferioare
fizioterapeutului
Inspectia
FATA LATERALA A CORPULUI
• Pozitia capului si a gatului pe trunchi
• Orientarea umerilor
• Curburile fiziologice ale coloanei vertebrale
• Regiunea laterala a bazinului si a membrului

inferior
fizioterapeutului
Inspectia
fizioterapeutului
Inspectia
INSPECTIA
ANALIZA MERSULUI
fizioterapeutului
Palparea – Colectarea de informatii prin atingerea

reperelor anatomice ale pacientului
Palparea reperelor
• Cutia toracica
• Regiunea supraclaviculara
• Articulatia sternoclaviculara
• Apofiza coracoida a omoplatului
• Articulatia acromioclaviculara
• Marea tuberozitate – sub vf acromionului
• Santul bicipital – anterior si medial de marea
tuberozitate
• Insertiile suboccipitale
• Apofizele spinoase ale vertebrelor cervico-
toracale
• Spina omoplatului si acromionul
• Unghiurile si marginile omoplatului

fizioterapeutului
Palparea partilor moi
• M suboccipitala, m trapez, m angular, m

romboizi
• Fosa supraspinoasa / m supraspinos
• Fosa infraspinoasa / m infraspinos, m
rotund mic, m rotund mare
• Corpul muscular al rotatorilor externi
• Insertia coafei rotatorilor
• Bursa subacromiala si subdeltoidiana
• Marele dorsal
• Fascia turaco-abdominala
• M. Sternocleidomastoidian
• M. Pectoral mare / mic
• M. Deltoid / biceps / triceps / insertii
• M. Dintat anterior / subscapular
• M. Abdominala
• M. Diafragm
• Fascia toraco-abdominala
Intocmirea fisei de evaluare
fizioterapeutului
Testarea mobilitatii si a posturii
TESTARE SI EVALUARE
TESTARE SI EVALUARE
TESTARE SI EVALUARE
TERAPIE MANUALA – MUSCHIUL SUBCLAVICULAR
TERAPIE MANUALA – MUSCHIUL PECTORAL MARE
TERAPIE MANUALA – MOBILIZAREA CAPULUI HUMERAL IN
ARTICULATIA GLENO-HUMERALA
TERAPIE MANUALA – MOBILIZAREA CAPULUI HUMERAL IN
ARTICULATIA GLENO-HUMERALA
TERAPIE MANUALA – MUSCHIUL PECTORAL MIC
TERAPIE MANUALA – MUSCHIUL SUBSCAPULAR
TERAPIE MANUALA – MOBILIZAREA OMOPLATULUI
TERAPIE MANUALA – MOBILIZAREA OMOPLATULUI
TERAPIE MANUALA – MUSCHIUL TRAPEZ
TERAPIE MANUALA – MUSCHIUL RIDICATOR AL OMOPLATULUI
TERAPIE MANUALA – MUSCHIUL SUPRASPINOS
TERAPIE MANUALA – MUSCHIUL SUPRASPINOS
fizioterapeutului
Testarea fortei musculare a umarului
• Unilateral
• Bilateral
Flexie Extensie ABD ABD O ADD ROT INT ROT EXT

0 - 180° 0 - 60° 0 - 180° 0 – 90° 0 - 45° 0 - 90° (70) 0 - 90° (70)
1. Deltoid ant 1. Marele dorsal 1. Deltoid med 1. Deltoid post 1. Pectoral mare 1. Subscapular 1. Subspinos
2. Coracobrahial 2. Marele rotund 2. Supraspinos 2. Marele pectoral 2. Rotund mic
3. Deltoid post 3. Marele dorsal
4. Marele rotund
Deltoid med Micul rotund Deltoid ant Subspinosul Deltoid ant Deltoid ant Deltoid post
Pectoral mare Triceps (portiunea Deltoid post Rotund mic
(fibrele lung) Marele dintat
claviculare) (actiune pe
Biceps brahial omoplat)
Paperwork
172
Concepts, Not Techniques
173
Movement Pyramid
174
Content FREE zone.

technique, you know a
technique.

concept, you know a
thousand techniques.
175
• Touch/Brain Map Connection
Cleaning up Maps
181
Skin as a Handle
The skin organ is regarded as a fabulously easy-to-access, deformable,
heavily-innervated, neurologically primed and loaded handle, toward
which a patient’s awareness may be directed, by which one might
physically affect peripheral nerves toward favorable outcome and affect
the nervous system as a whole.
Diane Jacobs
Rapidly
Adapting
Slow
Adapting
Fascia as Interoreceptive Organ
• Only a minority of sensory nerve endings in MSK fascia are
myelinated mechanoreceptors concerned with proprioception
(Eg: Golgi Receptors/Paccini Corpuscles/Ruffini Endings.)
• 7 x more interoceptors than other mechanoreceptors
• Higher concentration in hairy skin
• Stimulation of these receptors result in activation of an area of
the brain (Insula) associated with pain relief and sense of well
being.
• 40% of these receptors are low threshold receptors which are
responsive to light touch, Painter’s Brush Cotton Ball….. Or a
Feather stroke
196
Dr. Robert Schleip
• Debunked idea of fascial “release” (mechanical
deformation of fascia)
• Dismisses traditional explanations of thixotropy

and piezoelectric-effect-mediated adaptation
• Concludes plastic fascial changes in response to

moderate loading is “impossible to conceive”
197
It doesn’t add up
How much pressure is required to distort

tissue?
140kg/cm 2
Old School
• Aggressive and intense manual
therapy with no regard for the state
of the patient’s nervous system is
problematic (Noi Group 2012)
NO PAIN, NO GAIN 👎
KNOW PAIN, KNOW GAIN 👍
199
Content FREE zone.
This is a footer, so use it when you need it. 200

Fascial Chains.
Ripple effect.
Long line myofascial anatomy.
202
Ripple Effect
Concept
“Where you
think it is;
it ain’t."
Ida Rolf
203
Content FREE zone.
Past

500 Years - Parts Model
205
Content FREE zone.
Future

Fascial Chain
Workshop
1.Identify Mobility/Asymmetry problem of fascial chain
assessment.
2.Treat using at least 2 different strokes. Max Rx time
5mins total.
3.Re assess for change in range.
4.Discuss treatment Progression/Regressions and Home
exercise plan.
Anatomy Trains 3rd Edition Book by Thomas W. Myers. 2014
Fascia as a Roadmap
224
Body Maps
Neuro-science research
indicates that the human
brain contains;
AT LEAST 12 Different
“Virtual Maps” of the
body.
225
What is Body Mapping
• Body mapping is the conscious correcting and
refining of one’s schema to produce efficient,
graceful and coordinated movement
• Body map is one’s self-representation in one’s own

brain… if representation is accurate, movement is
good
• If our representation is faulty, movement suffers. When

our map is corrected, movement improves
David Nesmith - Alexander Technique 226
Smudging Concept
Smudged
227
What do we need to have accurate maps?
1. Full sensory function.

2. Full joint ROM.
3. Full tissue mobility.
4. Normal neural sensitivity.
5. Accurate movement.
6. Accurate surrounding
maps.
228
• Satellite Systems
Visual
Exteroceptive Interoceptive
Vestibular Proprioception
229
Sensory Receptor Classification
Proprioception:
• The kinesthetic sense that enables us to sense the relative
position of the parts of the body, posture, balance, and motion.
• Located in Muscles, tendons, joints, internal ear
Exteroception:
• Pertains to the stimuli that originates from outside the body
• Located at or near the body surface
Interoception:
• Pertians to stimuli originating inside of the body. Interoceptors:
Free nerve endings
• Located in blood vessels, organs, and connective tissue
(skin/Fascia)
230
• Brain and Movement
How clear is your Body Map? 231

• Confidence
Uncertainty
decreases
Confidence
(Efficiency)
232
• When you can’t predict
Common Presentations in MUS Patients/Clients

233
Hole in our Awareness = Pain
Expectation of the brain that there will be a body:
1. Fragmented body maps (Smudging)

2. Absence of an area/region that your brain is expecting to
have
3. That void/absence is filled by pain as a method to increase
information to that region (theory)
EG: Phantom limb pain example - somethings is not there,

brain interprets it as a “threat” and fills the void with pain.
234
“Just touching skin in a properly prepared
patient will send a cascade of novel sensory
information through to the brain and to all its
maps.”
Diane Jacobs
Touch Maps
236
• FMT Pods/Floss
• Cupping and Compressional Flossing Certification
Instructor Name…
237
• FMT RockPods - Outline
History of Cupping
Decompression Effect
Research
Treatment Considerations
Graded Exposure
Cupping Techniques
Out of the Box Thinking

238
• 1
• Cupping Therapy History
239
• What is Cupping Therapy?
“Cupping therapy” is an ancient form of alternative medicine in

which a therapist puts special cups on your skin for a few minutes
to create suction. People get it for many purposes, including to
help with pain, inflammation, blood flow, relaxation and
well-being, and as a type of deep-tissue massage.
Negative Pressure
Targeted Therapy
Neurosensory Stimulation
Placebo?
240
• History
Cupping therapy, also known as Hijama Therapy in some Arabic cultures, is a fascinating alternative form of medicine that has
received mention in historical accounts dating from possibly 5,000 years ago
241
• Healing Through Suction
In the East, the Chinese have been practicing the art of cupping
for at least three thousand years
An old Chinese medical maxim states “Where there's

stagnation, there will be pain. Remove the stagnation,
and you remove the pain.”
242
• Today
243
Micheal Phelps - 2016 Olympic Games
• Negative Pressure Cup Styles
Fire
Bulbs
Vacuum Device
244
• Traditional Types of Cupping
1. Flash Cupping - cups are applied and removed in quick succession in

order to create an effect on pain without a reactive effect on the skin
2. Dry (Static/Fixed) Cupping - is probably the method most often

employed.
3. Wet Cupping - is also called Hijama. After using dry cupping for up to 5
minutes, the therapist will make small incisions in the area. The cup is
prepared once again and applied to the affected area. Blood will be drawn
out of the body in the vacuum.
4. Massage Cupping (also known as glide cupping) - involves moving the

cup over the affected area, such as the back, to combine both massage and
cupping, this effectively causes a myofascial release.
245
• 2
• Mechanisms
246
• 3 Mechanisms
1. Mechanical Effects
2. Fluid Dynamic
Theory
3. Neuro-Chemical
Effects
Gif - Leroy Patterson

247
• Mechanical - Creating Space
Decompression
Separating Layers
248
• MSK Ultrasound Evaluation
Evaluation under the skin
249
• MSK Ultrasound Tutorial
Skin
Superficial Fascia
Deep Fascia
Muscle
250
• Negative Pressure - Mechanical
• Beneath the Skin - MSK Ultrasound (Mind Ray DP 30) 251

• Neural Response
• Talk to the Brain

• Not just a Piece of Meat
• We are treating human beings

attached to the meat - along with a
sensory and motor nervous
system, previous experiences,
history, emotions, etc…..
253
• Neuro-Cognitive Approach
Fact: Sensory representation is disrupted and tactile

acuity is reduced in people with back pain.
Flor H, Braun C, Elbert T, Birbaumer N. Extensive reorganization of primary somatosensory cortex in chronic back pain patients. Neurosci
Lett. 1997;224:5-8.
Luomajoki H, Moseley GL. Tactile acuity and lumbopelvic motor control in patients with back pain and healthy controls. Br J Sports Med.
2011;45:437-440.
Solution: Training sensory representations requires

the delivery of stimuli to the body part of interest.
Stimulation alone is seldom sufficient to modify
sensory representations. Instead, the combination of
the stimulus and its salience or functional context
appears to be important
Jenkins WM, Merzenich MM, Ochs MT, Allard T, GuicRobles E. Functional reorganization of primary somatosensory cortex in adult owl
monkeys after behaviorally controlled tactile stimulation. J Neurophysiol. 1990;63:82-104. 254

• Precision Training
Improve Sensory Map

Change Body Awareness
Decrease Pain
Improve Motor Control
255
• Research
Limitations: most studies don’t include proper control groups and thus cannot rule out a placebo effect
Reality: The therapeutic effects of cupping remain controversial
Bottom Line: Generally considered safe, lest the possible bruising, if applied by trained professional
256
• Systematic Review
Conclusions:
Results of our systematic review provide

some suggestive evidence for the
effectiveness of cupping in the
management of pain conditions
Limitations:
RCTs included in the analysis and the

methodological quality were too low to draw
firm conclusions
257
• Acute/Chronic Pain - SR Study
Review of 16 Trials concluded that…..
“at least moderate evidence that
cupping is more efficacious than no
treatment or other treatments (such as
heat therapy, usual care, and
conventional medications) in reducing
pain over the short term.”
258
• Chronic Neck Pain
Conclusion.
A single application of traditional cupping

might be an effective treatment for
improving pain, quality of life, and
hyperalgesia in CNP
259
• Lower Back Pain
Conclusions:
Chinese cupping may be a low-risk, therapeutic

treatment for the prompt reduction of symptoms
associated with subacute and chronic low back
pain. Cupping may allow patients to progress to
functional movement training in a timely manner
by promptly reducing pain and muscle tenderness
and improving range of motion.
260
• Cupping Therapy - Critical Review
Demonstrating the local and global

response to cupping (negative
pressure) including the release
Heme Oxygenase - 1
and it’s role in healing and pain

management.
261
• Heme Oxygenase (H0-1) and Repair
Upon injury, free heme is released from

hemoproteins, causing accelerated oxidative
stress of local proteins, further damaging cells
and tissues. Heme also has pro-inflammatory
Increased heme levels have also been associated
properties
with fibrosis formation
It is thus of importance to control the levels of free
heme at sites of injury.

Accumulating data demonstrate that the HO
enzymes execute anti-inflammatory, anti-
apoptotic, and anti-proliferative functions through
the effector molecules generated by heme
catabolism 262
4
The Cups
263
• Silicon Cups - Benefits
• Easy to Clean/Disinfect
• Each to Apply - Plunger
• Moldable to Various Body Parts
• Various Decompression Levels
• Different Sizes/Colors
• Carrying Case for Portability
264
• RockPods - 2 Sizes
Small Large
265
• Cleaning Cups
Silicone has low toxicity and low chemical reactivity with lotions and creams. Silicone is non-porous so it will not support
bacterial growth. In addition, silicone cups are odorless, non-shattering, watertight and hygienic as they are easy to clean.
Generally speaking, if cupping is performed on intact skin only, cups can be treated as noncritical reusable medical
devices that need to be cleaned and then disinfected with an appropriate low-level disinfectant.
Alcohol Cavicide 266

• Skin Prep - Optimal Suction Effect
Hair length
Increased tissue temperature
Emollient
Mold to Body Contour
267
• Non Negotiable
COMFORT
SAFETY
PRACTICAL
268
5
Treatment Considerations
269
• Indications
• Decreased pain
• Promotion of healing
• Improved blood flow
• Improved range of motion
• Manipulate dermal/sub-dermal connective tissue
• Neuro-sensory stimulation (Novel Stimulus)
270
• Contraindications
• Over areas of broken skin (open wounds) or rashes severe edema

(swelling), or otherwise fragile skin
• Areas where there are large blood vessels
• High fever with convulsions.
• Bleeding disorders
• Pregnant women should never have cupping on the abdominal
and sacral area.
• Varicose Veins
• Dermatitis and Eczema
• Hernia
• Severe health issues (CHF, Renal Failure)
• Areas near large veins such as groin region
• Infections
• Systemic inflammatory conditions (RA)
• Over the scalp 271
• Graded Exposure
• Remember, you are working on a person
attached the tissues
272
• Cupping Response Summary
Bruising - Good/Bad? Neither

Graded Exposure Concept
Person Attached to Tissue
273
• Tissue Tolerance
TT
TT
• Explain Pain - Moseley/Butler 274

• Minimum Effective Dose
• The smallest dose that will produce a desired outcome.
275
• Multiple Levels of Application
Inverted
Plunge
Pre-Plunge
Graded Exposure 276
• Mechanism
Decompression Effect
Pain Mitigation
277

Suport de Curs 1 - Recuperarea Umarului - Curs Online Live 9 10 Mai 2020

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Curs 1 - Recuperarea Umarului - Curs Online Live 9 10 Mai 2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

When you understand a

When you understand a

Membrele sau extremitatile sunt doua

Extremitatile prezinta o portiune care le

Victor Papilian Vol I. Anatomia aparatului locomotor.

Centura membrului superior sau

Victor Papilian Vol I. Anatomia aparatului locomotor.

Clavicula prezinta doua curburi inegale, care ii dau forma

Clavicula este formata din corp si doua extremitati.

Cele doua extremitati ale claviculei sunt:

1. Extremitatea mediala sau sternala

Scapula sau omoplatul este un os lat,

Pe schelet, acest os se intinde intre

Osul este aplicat pe torace, pe care-l

I. Fata posterioara sau dorsala (Facies posterior)

1. Spina scapulei (Spina scapulae)

I. Unghiul inferior (Angularus inferior)

I. Unghiul inferior (Angularus inferior)

Membrul superior este constituit din

1. Umar - omoplat, clavicular, humerus

3. Antebrat - radius, ulna

4. Mana - carpul + metacarpul + falange

Victor Papilian Vol I. Anatomia aparatului locomotor.

Este un os lung si pereche. Prezinta o diafiza

Orientare. Se aseaza in sus extremitatea

Corpul este aproape cilindric in portiunea

Victor Papilian Vol I. Anatomia aparatului locomotor.

I. Fata antero - laterala (Facies anterior lateralis)

II. Fata antero - mediala (Facies anterior

III. Fata posterioara (Facies posterior)

Victor Papilian Vol I. Anatomia aparatului locomotor.

I. Marginea anterioara - Este bine pronuntata.

II. Marginea laterala (Margo lateralis) – se

IIII. Marginea medial (Margo medialis) – se

Victor Papilian Vol I. Anatomia aparatului locomotor.

I. Epifiza sau Extremitatea superioara

1. Capul humerusului (Caput humeri)

Victor Papilian Vol I. Anatomia aparatului locomotor.

I. Epifiza sau Extremitatea inferioara

1. Condilul humerusului (Condylus humeri)

Victor Papilian Vol I. Anatomia aparatului locomotor.

Articulaţiile membrului superior pot fi împărţite în

In această din urmă categorie se încadrează:

Victor Papilian Vol I. Anatomia aparatului locomotor.

1. Ligamentul coraco-acromial 2. Sindesmoza coracoclaviculara

3. Ligamentul transvers superior

4. Ligamentul transvers superior

4. Ligamentul transvers inferior al scapulei

Supra-Scapular Tunnel Syndrome

Median Nerve Supra scapular Nerve

Thenar Atrophy Infraspinatus Atrophy

Common Tunnel Sites

Cutaneous Entrapment Sites

Ridicarea Adductia Coborarea Rotatia in Rotatia in

1. Trapez 1. Trapezul mijlociu 1. Trapezul inferior 1. Marele romboid 1. Dintat anterior

Trapezul superior Trapezul mijlociu Trapezul

1. Trapezul (fibrele superioare)

2. Angularul sau ridicatorul omoplatului

Factori care limiteaza miscarea:

II. Adductia omoplatului

1. Trapezul (portiunea mijlocie)

Factori care limiteaza miscarea:

III. Coborarea si adductia