Clasa a X a zi și profesională

Liceul Tehnologic ”Paul Dimo” – Galați

Prof. Ivanov Marcela-Luminița

Contribuția mitropoliților români la dezvoltarea culturii naționale

Mitropolitul Antim Ivireanul al Țării Românești,
Mitropolitul Varlaam al Moldovei și Mitropolitul Dosoftei al Moldovei

https://prezi.com/an_de0-ta4lg/contributia-mitropolitilor-romani-la-dezvoltarea-culturii-na/
https://ro.scribd.com/document/438804258/225412357-Contributia-Mitropolitilor-Romani-La-
Dezvoltarea-Culturii-Nationale-docx
https://www.didactic.ro/materiale-didactice/contributia-mitropolitilor-romani-evaluare

Biserica Ortodoxă s-a aflat în centrul vieții poporului român încă de la începutul existenței
sale

Mulți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române și-au adus o contribuție de seamă la consolidarea
conștiinței de unitate națională românească și la apărarea credinței ortodoxe.

- originar din Iviria (Georgia de astăzi)

- s-a născut în anul 1650, primind din botez numele Andrei.

- părinții săi se numeau Ioan și Maria.

- a căzut de tânăr rob la turci care l-au dus lstanbul, vechiul Constantinopol, orașul Sf.
Constantin cel Mare.

- prin anii 1689 - 1690 este adus de domnitorul Constantin Brâncoveanu în Țara Românească

- și-a început activitatea cultural - tipografică ca simplu monah.

- în octombrie 1691 va tipări prima sa carte în care va semna ”smeritul ieromonah Antim ”

- ajunge conducător al Tipografiei din Bucureşti iar apoi al Tipografiei din Snagov.

- la 16 martie 1705 este ales episcop de Râmnic

- aici întemeiază o tipografie, prima din oraş.

- în activitatea sa de mitropolit s-a ostenit pentru luminarea credincioșilor dovedind frumoase

calități de păstor, predicator și patriot.

- a înființat numeroase tipografii unde și a format și ucenici tipografi.

- a tipărit un număr mare de cărți religioase și filosofice atât pentru credincioșii români cât și
pentru credincioși ortodocși de limbă greacă, arabă și georgiana.

- tipărește numeroase cărți de cult în limba română (Psaltire, Liturghier, Ceaslov, Molitfelnic).
Clasa a X a zi și profesională
Liceul Tehnologic ”Paul Dimo” – Galați
Prof. Ivanov Marcela-Luminița

- Antim Ivireanul a avut un rol însemnat în introducerea completă și definitivă a limbii

române în slujbă.

- el a fost primul care a tipărit textul integral al slujbelor în limba română.

- deși străin de neam a creat o limbă liturgică românească înțeleasă și folosită până astăzi.

Didahiile - este una din operele sale valoroase cu care a îmbogățit cultura românească,
datorită stilului ei literar.

- cuprinde 28 de predici rostite la duminici și sărbători și 7 predici ocazionale

Datorită acestei opere a primit meritul de a fi considerat întemeietorul oratoriei religioase la

români. Predicile sale îl înfățișează ca un om cu o cultură deosebită.

- este ctitorul Mănăstirii cu hramul Tuturor Sfinților din București, planurile construcției fiind
întocmite chiar de către el.

Mănăstirea a fost ridicată între 1713 - 1715 și este cunoscută sub numele de Mănăstirea Antim

În cadrul mănăstirii, mitropolitul înființează o instituție de asistență socială pentru a sprijini pe

cei aflați în nevoi.

- a purtat grijă și de românii ortodocși din Transilvania, aflați sub grea încercare după
dezbinarea Bisericii Ortodoxe din anul 1701.

- a trimis un ucenic al său la Alba Iulia pentru a tipări cărți pentru folosul sufletesc al
ortodocșilor.

-a încurajat mereu pe transilvănenii ortodocși și chiar le-a hirotonit preoți și diaconi pentru
bisericile lor.

- deși nu era român a fost un patriot înflăcărat și un aprig luptător împotriva asupririi turcești.
Pentru aceasta a suferit în inchisoare și a fost caterisit pe nedrept, în urma unor învinuiri
mincinoase.

În toamna anului 1716, la cererea primului domn fanariot, Nicolae Mavrocordat, a fost
înlăturat din scaun și închis.

A fost caterisit de patriarhul ecumenic si condamnat la exil

- trebuia să fie închis pe viață în Mănăstirea Sfânta Ecaterina de pe Muntele Sinai.

- nu a mai ajuns acolo deoarece în anul 1716 ostașii turci care îl însoțeau l-au ucis și i-au
aruncat corpul în râul Tundja de lângă Adrianopol.
Clasa a X a zi și profesională
Liceul Tehnologic ”Paul Dimo” – Galați
Prof. Ivanov Marcela-Luminița

Canonizarea

Abia după 250 de ani, în 1966, Patriarhia Ecumenică a anulat nedreapta sentinţă de caterisire
dată asupra marelui Ierarh Antim Ivireanul.

La şedintele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române organizate pentru comemorarea a

200 de ani de la moartea Mitropolitului Antim Ivireanul (23-25 mai 1916), s-a propus
canonizarea marelui Ierarh.

În ședințele de lucru din 20-21 iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a
proclamat solemn canonizarea Sfântului ierarh Martir Antim Ivireanul, mitropolitul Țării
Românești, așezându-l în rândul sfinților, prin trecerea în calendarul Bisericii noastre.

- Moare în Polonia în anul 1693 la 13 decembrie, fiind înmormântat în Biserica ”Nasterea

Domnului” din Zolkiev.

- traduce pentru prima data în limba română Istoriile lui Herodot;

- a tipărit cărți de slujbă și de învățătură în limba română (Dumnezeiasca Liturghie, Psaltirea

de-nțăles - care a stat la baza psaltirii în versuri, cu text paralel în română și slavonă)

Activitatea tipografică

”Pentru bună liniștea văzduhurilor și pentru înmulțirea roadelor pământului și pentru vremi cu
pace Domnului să ne rugăm.”

- în anul 1632 a fost ales

mitropolit al Moldovei;

Mănăstirea Snagov unde va fi și egumen

Și agonisita lui va crește.

Iară voi, necurațâi, ca pleava,

De sârg veț cunoaște-vă isprava.

Când s-a vântura dintr-are vravul,

Vă veț duce cum să duce pravul,

Și cu grâul n-iț-i cădea-n fățare,

Ce veț fi suflaț cu spulbărare.

Și la giudeț nu vă s-afla locul

Să vă sculaț, ce-ț peri cu totul.

Clasa a X a zi și profesională
Liceul Tehnologic ”Paul Dimo” – Galați
Prof. Ivanov Marcela-Luminița

Nici păcătoșii din direapta

Vor fi cu direpții să-ș ia plata,

Că celór direpț Domnul le vede

Toată calea din scaun ce șede.

Și calea păgânilor cea strâmbă

Va pieri, și vor cădea-n grea scârbă.

Canonizarea Sfantului Ierarh Dosoftei a fost abrobata de membrii Sfantului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Romane in sedinta de lucru din 5-6 iulie 2005.

Proclamarea solemna a canonizarii Sfantului Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei, a avut

loc in data de 14 octombrie 2005, la Catedrala mitropolitana din Iasi.

- a fost prima versificare a Psalmilor într-o limbă națională, din Biserica Ortodoxă, realizată
pentru a încuraja și a înlesni citirea și înțelegerea Psalmilor.

- 1671 este ales mitropolit al Moldovei;

CONTRIBUŢIA MITROPOLIŢILOR ROMÂNI LA DEZVOLTAREA CULTURII

NAŢIONALE
- înfințează în colaborare cu domnitorul Vasile Lupu o tipografie la Mănăstirea ”Sfinții Trei
Ierarhi” Iași.

- este apoi ales episcop la Roman

Șapte Taine

- 1658 este hirotonit episcop de Huși;

Trecerea în rândul sfinților

(1643). Este cea mai însemnată lucrare a sa, dar și cea mai de seamă din istoria vechii culturi
românești deoarece are cea mai îngrijită formă de exprimare a limbii române din prima
jumătate a secolului al XVII-lea.

Editor

- după eliberare a trăit în preajma Patriarhiei Ortodoxe, unde a învățat numeroase meserii,
precum și limbele greacă, arabă și turcă.

Psaltirea în versuri

- din această demnitate , cea mai importantă activitate a sa este cea cultural - tipografică
Clasa a X a zi și profesională
Liceul Tehnologic ”Paul Dimo” – Galați
Prof. Ivanov Marcela-Luminița

Mitropolitul

Antim Ivireanul

”Pre prea sfânta, curata, preablagoslovita, slăvita stăpâna noastră de Dumnezeu Născătoarea și
pururea Fecioara Maria, cu toți sfinții pomenindu-o.”

Aici va tipări cele mai importante

cărți ale sale:

- pomenirea lui se face în fiecare an, la

27 septembrie.

Orator

- la îndemnul mitropolitului domnitorul Vasile Lupu pune aici bazele primei instituții de
învățământ superior din Moldova: Colegiul de la Sfinții Trei Ierarhi, devenit mai târziu
Academie.

- în anul 1708 a fost ales mitropolit al Țării Românești.

- la sfârșitul ei mitropolitul Dosoftei a tipărit versurile lui Miron Costin privitoare la originea
neamului românesc.

Activitatea:

Mitropolitul

Antim Ivireanul

Teolog

- avut un rol însemnat în pregătirea Sinodului de la Iași din anul 1642, Sinod care aprobă
Mărturisirea de Credință a Mitropolitului Petru Movilă al Kievului.

- în anul 1653 când domnitorul Vasile Lupu părăsește tronul țării, mitropolitul se retrage la
mănăstirea Secu;

- moare aici în anul 1657, fiind îngropat lângă zidul de sud al bisericii Mănăstirii Secu;

- a apărut în anul 1673 în Polonia, fiind prima lucrare poetică de mare întindere din limba
română, având peste 500 de pagin cu peste 8500 de versuri.

Astfel și-a încheiat martiric viața cel ce s-a pus zi de zi în slujba lui Hristos și a Bisericii.
Clasa a X a zi și profesională
Liceul Tehnologic ”Paul Dimo” – Galați
Prof. Ivanov Marcela-Luminița

Prin cele 63 tipărituri, lucrate de el însuși, coordonate sau patronate, în limbi diferite și de o
mare diversitate, prin numeroșii ucenici pe care i-a format, este considerat - alături de
Diaconul Coresi - cel mai mare tipograf din cultura medievală românească.

Tipograf

Mitropolitul Antim are și patru lucrări originale, scrise de el:

+ Învățătură pe scurt pentru taina pocăinței;

+ Învățătură bisericească la cele trebuincioase și mai de folos pentru învățătura preoților;

+ Capete de poruncă la toată ceata bisericească;

+ Sfaturi creștine politice către domnitorul Ștefan Cantacuzino.

- a fost un neîntrecut învățător al dreptei credințe în limba poporului său, unul dintre cei mai
mari cărturari din istoria română, primul poet național, primul versificator al Psaltirii în tot
răsăritul ortodox, primul traducător din literatura universală și cea istorică în românește;
primul traducător al cărților de slujbă în românește în Moldova , primul cărturar român care a
copiat documente și inscripții, ctitor al limbajului liturgic prin Liturghierul tradus și tipărit la
Iași, unul dintre primii cunoscători și traducători din literatura patristică și post patristică și
care a contribuit la formarea limbii literare românești.

- Moare în Polonia în anul 1693.

- este sărbătorit în fiecare an la 13 decembrie

- mai traduce și un Pateric grecesc și cartea Mântuirea păcătoșilor;

- prețuirea și prestigiul de care se bucura mitropolitul atât în țară cât și în lumea ortodoxă au
fost evidențiate și de trecerea sa în rândul celor trei candidați pentru tronul de patriarh
ecumenic al Patriarhiei de Constantinopol.

Cele mai remarcabile cărți tipărite sub îndrumarea Sf. Antim Ivireanul sunt:

Învățăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon (1691, limba greacă)

Slujba Sf.Parascheva și a Sf.Grigorie Decapolitul (1692, limba română)

Evangheliarul greco–român (1693)

Psaltirea (1694, limba română)

Antologhionul (1697)

Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă (1699)

Clasa a X a zi și profesională
Liceul Tehnologic ”Paul Dimo” – Galați
Prof. Ivanov Marcela-Luminița

Proschinitarul Sf. Munte Athos(1701, limba greacă),

Liturghierul greco-arab (1701, prima carte tipărită cu caractere arabe din lume)

Evanghelia (1697)

Acatistul Născătoarei de Dumnezeu (1698)

Carte sau lumină (1699)

Învățături creștinești (1700)

Floarea darurilor (1701)

Noul Testament (1703)

Tomul bucuriei, (1705, limba greacă)

Liturghierul și Evhologhionul (1706)

Învățătură pe scurt pentru taina pocăinței (1705, lucrare originală)

Învățătură bisericească la cele mai trebuincioase și mai de folos pentru învățătura preoților
(1710, lucrare originală)

Capete de poruncă la toată ceata bisericească, pentru ca să păzească fieștecarele din preoți și
din diaconi deplin și cu cinste datoria hotarului său (1714, lucrare originală)

Psaltirea (1710)

Octoihul (1712)

Liturghierul (1713)

Evhologhionul (1713)

Catavasierul (1714)

- în ziua de 12 februarie 2007 Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a propus spre canonizare,
care s-a realizat pe data de 29 (30) august 2007.

Ferice de omul ce n-a merge

În sfatul celór fără de lege

Și cu răii nu va sta-n cărare,

Nici a ședea-n scaun de pierzare.

Ce voia lui va fi tot cu Domnul

Și-n legea lui ș-a petrece somnul,

Clasa a X a zi și profesională
Liceul Tehnologic ”Paul Dimo” – Galați
Prof. Ivanov Marcela-Luminița

De să va-nvăța de zî, de noapte,

Să-i deprinză poruncile toate.

Și va fi ca pomul lângă apă,

Carele de roadă nu să scapă.

Și frunza sa încă nu-ș-va pierde,

Ce pre toată vremea va sta verde.

Și de câte lucrează i-sporește,

Alte

tipărituri

Mitropolitul Varlaam

- în timpul păstoriei sale a fost ctitorită de către domnitorul Vasile Lupu Mănăstirea ”Sfinții
Trei Ierarhi” la Iași, capodoperă a artei moldovenești, unde în anul 1641 au fost așezate
moaștele Sf. Cuv. Parascheva.

Cazania sau Cartea românească de învățătură

Este sărbătorit în fiecare an la data de 30 august.

- scrise pentru a veni în ajutorul românilor din Transilvania, aflați sub

influența propagandei calvine.

Canonizarea

Acatistul Născătoarei de Dumnezeu - tipărit pentru prima dată în țara noastră;

Troparul Sf. Ier. Varlaam al Moldovei

glasul 1:

Vrednic slujitor al lui Hristos și înțelept apărător al dreptei credințe, mare cinstitor al Sfintei
Cuvioase Parascheva și credincios luminător al neamului românesc, Sfinte Ierarhe Varlaam,
roagă pe Hristos-Dumnezeu să ocrotească și să mântuiască sufletele noastre.

”Pe noi înșine și unul pe altul și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm”

Mitropolitul Dosoftei

Mitropolit al Țării Românești

Clasa a X a zi și profesională
Liceul Tehnologic ”Paul Dimo” – Galați
Prof. Ivanov Marcela-Luminița

”Pentru ceia ce umblă pre ape și călătoresc și pentru ceia ce se ostenesc și pentru cei robiți și
mântuirea lor, Domnului să ne rugăm.”

- această lucrare a stat la baza poeziei culte române.

A rămas de la el și o lucrare în manuscris, intitulată Chipurile Vechiului și Noului Testament,

care cuprinde 503 portrete în medalion, cu diferite personaje biblice, 3 schițe și 8 desene

- se pare că era vlăstarul unei familii îstărite de georgieni din părţile Azovului, care pe vremea
aceea se aflau sub stăpânire turcească.

- s-a născut într-o familie de răzeși din Vrancea;

- a intrat în monahism la mănăstirea Secu;

- Viața sau petrecerea sfinților sau Proloagele - lucrare de mare importanță, tradusă după texte
grecești și slavone. Ca și Cazania lui Varlaam, Proloagele au stat la temelia prozei literare
românești.

Răspuns la catehismul calvinesc

Cărturar

- s-a născut în anul 1624 în Suceava .

http://reliemi.blogspot.com/2011/05/clasa-x-contributia-mitropolitilor.html

Clasa a X-a
Contribuția Mitropoliților români la dezvoltarea culturii naționale
(Varlaam, Dosoftei, Antim Ivireanul)
Biserica Ortodoxă s-a aflat în centrul vieţii poporului român încă de la începutul
existenţei sale. Ea a cultivat în sufletele credincioşilor săi adevărurile veşnice ale
Evangheliei: dragostea de Dumnezeu şi de oameni, buna înţelegere, frăţietatea, dreptatea. în
vremuri grele, Biserica i-a mângâiat sufleteşte, le-a întărit nădejdea într-un viitor mai bun; a
fost, prin slujitorii ei, îndrumătoarea culturii, artei, şi organizatoarea primelor instituţii de
asistenţă socială pe întreg cuprinsul românesc.
Mulţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române şi-au adus o contribuţie de seamă la
consolidarea conştiinţei de unitate naţională românească şi la apărarea credinţei ortodoxe în
Clasa a X a zi și profesională
Liceul Tehnologic ”Paul Dimo” – Galați
Prof. Ivanov Marcela-Luminița

faţa acţiunilor prozelitiste. Printre aceştia, amintim pe mitropoliţii Varlaam şi Dosoftei ai

Moldovei, şi Antim Ivireanul al Ţării Româneşti.

Mitropolitul Varlaam
S-a născut într-o familie de răzeşi din Vrancea şi a intrat în viaţa monahală la
Mănăstirea Secu. Pentru viaţa sa curată şi preocupările cărturăreşti a fost ales în anul 1632,
mitropolit al Moldovei.
Activitatea cultural-tipografică este cea mai de seamă din activităţile sale ca mitropolit.
Venind în scaunul mitropolitan, înfiinţează, în colaborare cu domnitorul Vasile Lupu prima
tipografie din Moldova, la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi" din Iaşi. Aici va tipări şi cărţile
sale cele mai valoroase.
Cazania sau Cartea românească de învăţătură (1643) este cea mai însemnată lucrare a sa,
dar şi cea mai de seamă din istoria vechii culturi româneşti, deoarece are cea mai îngrijită
formă de exprimare a limbii române din prima jumătate a secolului XVII. Cuprinde predici şi
învăţături prezentate în unele duminici şi sărbători creştine. Mitropolitul moldovean a strâns
în această lucrare vechile cazanii (învăţături) traduse de unii cărturari, le-a revizuit şi le-a dat
o formă literară românească curată. Această carte a cunoscut o largă difuzare în toate zonele
ţării, spre deosebire de alte cărţi româneşti vechi, contribuind astfel nu numai la întărirea
ortodoxiei, ci şi la păstrarea unităţii naţionale româneşti.
Şapte Taine şi Răspuns la catehismul calvinesc au fost cărţi scrise pentru a veni în
sprijinul românilor ortodocşi din Transilvania care se confruntau cu propaganda calvină.
Alte activităţi
în timpul păstoririi mitropolitului Varlaam, domnitorul Vasile Lupu a ctitorit Mănăstirea
Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi, capodoperă a artei moldoveneşti, şi în anul 1641 a împodobit-o cu
moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva.
La îndemnul său, domnitorul Vasile Lupu pune bazele primei instituţii de învăţământ superior
din Moldova: Colegiul de la Trei Ierarhi, devenit mai târziu Academie. Mitropolitul Varlaam
a avut un rol însemnat în pregătirea Sinodului de la Iaşi, din anul 1642. în acest sinod s-a
aprobat Mărturisirea de credinţă a Mitropolitului Petru Movilă al Kievului, lucrare ce prezintă
adevărurile de credinţă ortodoxă. Preţuirea de care s-a bucurat mitropolitul Varlaam în
Răsăritul ortodox, cât şi prestigiul la care ajunsese în timpul său ţara şi Biserica Moldovei, au
fost evidenţiate şi de alegerea sa printre cei trei candidaţi la scaunul patriarhal din
Constantinopol. în anul 1653, când Vasile Lupu şi-a pierdut tronul, Mitropolitul Varlaam se
Clasa a X a zi și profesională
Liceul Tehnologic ”Paul Dimo” – Galați
Prof. Ivanov Marcela-Luminița

retrage la mănăstirea Secu, trăind în liniştea mănăstirii până în anul 1657, când trece la cele
veşnice. A fost îngropat lângă zidul de sud al Bisericii Mănăstirii Secu. în ziua de 12 februarie
2007, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a propus spre canonizare, care s-a realizat pe data
de 29 (30) august 2007. Este sărbătorit în fiecare an la data de 30 August.

Mitropolitul Dosoftei
Sfântul Ierarh Dosoftei s-a născut în anul 1624 în Suceava. în anul 1658 este hirotonit şi
ales episcop de Huşi, apoi devine episcop de Roman, iar în 1671 este ales mitropolit al
Moldovei.
El a tradus, pentru prima oară în româneşte, „Istoriile" lui Herodot. De asemenea, a mai
tradus un „Pateric grecesc" şi cartea „Mântuirea păcătoşilor".
Primele cărţi tipărite au fost „Psaltirea în versuri" şi „Acatistul Născătoarei de
Dumnezeu". „Psaltirea în versuri" a fost prima versificare a Psalmilor într-o limbă
naţională, din Biserica Ortodoxă, realizată pentru a încuraja şi înlesni citirea şi înţelegerea
Psalmilor. Ea a apărut în 1673, în Polonia, fiind prima lucrare poetică de mare întindere din
limba română, având peste 500 de pagini cu peste 8500 de versuri. Această lucrare a stat la
baza poeziei culte române. La sfârşitul acestei lucrări, Dosoftei a tipărit şi versurile lui Miron
Costin privitoare la originea neamului românesc.
De asemenea, a tipărit noi cărţi de slujbă şi de învăţătură în limba română, atât de
necesare preoţilor şi credincioşilor, precum „Dumnezeiasca Liturghie", „Psaltirea de-
nţăles", care a stat de fapt la baza „Psaltirii în versuri", cu text paralel în română şi slavonă.
O însemnătate mare pentru literatura noastră veche are monumentala operă cunoscută
sub titlul de „Viaţa şi petrecerea sfinţilor" sau „Proloagele", tradusă după cărţi greceşti şi
slavone, cu scopul de a fi citită şi de a-i sensibiliza pe credincioşi.
Ca şi „Cazania" lui Varlaam, „Proloagele" au stat la temelia prozei literare române.
Mitropolitul Dosoftei a fost un neîntrecut învăţător al dreptei credinţe în limba poporului său,
unul dintre cei mai mari cărturari din istoria română, primul poet naţional, primul versificator
al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox, primul traducător din literatura universală şi din cea
istorică în româneşte, primul traducător al cărţilor de slujbă în româneşte în Moldova, primul
cărturar român care a copiat documente şi inscripţii, ctitor al limbajului liturgic prin
Liturghierul tradus şi tipărit la Iaşi, unul dintre primii cunoscători şi traducători din literatura
patristică şi post patristică şi care a contribuit la formarea limbii literare româneşti. Moare în
Polonia, în anul 1693.
Clasa a X a zi și profesională
Liceul Tehnologic ”Paul Dimo” – Galați
Prof. Ivanov Marcela-Luminița

Mitropolitul Antim Ivireanul

Originar din Iviria (Georgia de azi), a căzut din tinereţe în robia turcilor, care l-au dus
la Istanbul. După eliberare, a trăit în preajma Patriarhiei Ortodoxe, unde a învăţat numeroase
meserii, precum şi limbile greacă, arabă şi turcă. în anul 1690 este adus în Ţara Românească
de domnitorul Constantin Brâncoveanu. Aici, îşi va pune toate cunoştinţele şi priceperile sale
în slujba poporului român şi a Bisericii sale.
Activitatea cultural-tipografică a început-o de când era simplu monah, apoi a continuat-o ca
episcop, la Râmnic. Din anul 1708, a fost ales mitropolit al Ţării Româneşti. în decursul
păstoririi sale, a înfiinţat tipografii unde şi-a format şi ucenici tipografi. A tipărit în limba
română un număr mare de cărţi religioase şi filosofice atât pentru credincioşii români, cât şi
pentru credincioşii ortodocşi de limbă greacă, arabă şi georgiană.
Prin tipărirea a numeroase cărţi de cult în limba română (Psaltire, Liturghier, Ceaslov,
Molitfelnic etc), mitropolitului Antim îi revine meritul de a fi desăvârşit introducerea limbii
române în toate slujbele bisericii şi de a crea o limbă liturgică românească, folosită în mare
parte şi astăzi.
Cartea numită Didahiile este una din operele sale valoroase cu care a îmbogăţit cultura
românească, datorită stilului ei literar. Valoarea acestei cărţi i-a adus şi meritul de a fi
considerat întemeietorul oratoriei religioase la români. Atât predicile sale elaborate cu o înaltă
competenţă, cât şi cărţile scrise pentru zidirea sufletească a credincioşilor, ni-1 înfăţişează pe
mitropolitul Antim ca pe un om cu o cultură deosebită.
Alte activităţi Vrednicul mitropolit este ctitorul Mănăstirii Antim din Bucureşti.
Planurile de ridicare a bisericii au fost întocmite de el.
Mitropolitul înfiinţează aici o instituţie de asistenţă socială pentru sprijinul celor aflaţi în
nevoi. S-a îngrijit cu multă dragoste şi de românii ortodocşi din Transilvania, care se aflau în
grea suferinţă produsă de dezbinarea Bisericii Ortodoxe din anul 1701. A trimis în
Transilvania un ucenic al său ca să tipărească la Alba Iulia cărţi pentru folosul sufletesc al
ortodocşilor. Le-a trimis scrisori de încurajare, îndemnându-i să rămână statornici în dreapta
credinţă. A hirotonit preoţi şi diaconi pentru bisericile lor. Deşi nu era român, mitropolitul
Antim a fost un patriot înflăcărat şi un aprig luptător împotriva asupririi turceşti. Pentru
aceasta a suferit în închisoare şi a fost caterisit în urma unor învinuiri nedrepte. Urma să fie
închis pe viaţă în Mănăstirea Sfânta Ecaterina din muntele Sinai. Mitropolitul Antim Ivireanul
n-a mai ajuns acolo deoarece a fost ucis în anul 1716 şi aruncat într-un râu, lângă Adrianopol,
Clasa a X a zi și profesională
Liceul Tehnologic ”Paul Dimo” – Galați
Prof. Ivanov Marcela-Luminița

de către ostaşii turci care-1 însoţeau spre muntele Sinai. La 250 de ani după moartea sa
mucenicească, Patriarhia Ecumenică din Constantinopol a anulat nedreapta caterisire, iar în
anul 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândul sfinţilor.
Pomenirea lui se face în fiecare an, la 27 septembrie.