MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA ”ȘTEFAN CEL MARE”

FACULTATEA DREPT, ORDINE PUBLICĂ ȘI SECURITATE CIVILĂ
Catedra: MANAGEMENT ȘI COMUNICARE PROFESIONALĂ
Unitatea de curs: PSIHOLOGIE ȘI PEDAGOGIE JUDICIARĂ

STUDIU INDIVIDUAL
TEMA: Rolul primei impresii în activitatea profesională

A efectuat: A verificat:
student an. IV Conferențiar universitar
Grupa DFB – 201 Doctor în psihologie
Andronache Victor Bivol Aliona
Agent principal comisar-șef

CHIȘINĂU, 2023
 Cuprins:
1. Introducere...............................................................................................................3
2. Construirea încrederii în comunitate ......................................................................4
3. Relații profesionale eficiente ...............................................................................4-5
4. Comunicare cu suspecții și cetățenii.....................................................................5-6
5. Impact asupra rezolvării cazurilor .......................................................................6-7
6. Antrenamentul și dezvoltarea profesională..........................................................7-9
7.Concluzie....................................................................................................................9

8. BIBLIOGRAFIE......................................................................................................10

2
 1. Introducere
În lumea complexă a activității polițienești, unde relațiile cu comunitatea și eficiența
desfășurării misiunilor sunt cruciale, prima impresie joacă un rol deosebit de important. Modul
în care polițiștii sunt percepuți de către comunitate, colegi și suspecți poate influența
semnificativ evoluția unei situații sau chiar succesul general al unei investigații. Acest referat
explorează în detaliu importanța primei impresii în contextul activității polițienești.
Un exemplu practic poate fi gestionarea protestelor sau a evenimentelor publice. Dacă
poliția acționează cu profesionalism și abordează situația cu tact, ascultând preocupările și
menținând ordinea fără a recurge la forță excesivă, aceasta poate câștiga respectul comunității.
În schimb, acțiuni neadecvate sau lipsa de profesionalism pot alimenta tensiunile și distrugerea
încrederii.1
În general, prin construirea unei prime impresii pozitive, poliția poate consolida relația cu
comunitatea și poate beneficia de sprijinul activ al cetățenilor în eforturile lor de menținere a
ordinii și siguranței. Este important ca această abordare să fie continuă și să se bazeze pe
valori precum transparența, comunicarea deschisă și angajamentul față de binele comunității.

1
Psihologia comunicării, Cojocaru – Borozan Maia, pag. 39, 2019
3
 2. Construirea încrederii în comunitate
Impactul Primei Impresii asupra Relației cu Comunitatea:
Prima impresie este adesea determinată de interacțiunile inițiale ale polițiștilor cu
membrii comunității. Modul în care aceștia gestionează situațiile de zi cu zi poate crea o
imagine pozitivă sau negativă asupra întregii instituții. De exemplu, o abordare calmă și
respectuoasă în timpul unei opriri de rutină poate construi o primă impresie favorabilă. Pe de
altă parte, o interacțiune neprofesionistă poate distruge încrederea comunității.
Un exemplu practic poate fi abordarea unui caz de tulburare într-un cartier. Dacă poliția
se prezintă cu o atitudine proactivă și comunică deschis cu rezidenții, creând un mediu în care
oamenii se simt ascultați și protejați, aceasta poate contribui semnificativ la construirea
încrederii. O astfel de abordare poate duce la colaborarea mai strânsă a comunității în
prevenirea infracțiunilor și raportarea incidentelor.
Profesionalismul și Încrederea Reciprocă:
Profesionalismul este o componentă esențială a primei impresii. Comportamentul
polițiștilor, aspectul personal și modul în care aceștia abordează diverse situații influențează
modul în care sunt percepuți de comunitate. Dacă poliția acționează cu integritate și respect
față de cetățeni, aceștia vor simți că pot avea încredere în instituție.2

3. Relații profesionale eficiente

Importanța primei impresii în colaborarea cu colegii:
În cadrul unei forțe de poliție, relațiile profesionale între colegi sunt esențiale pentru
eficiența operațională și pentru buna desfășurare a activităților. Primele impresii în relația cu
colegii pot influența modul în care aceștia se percep reciproc și pot stabili tonul pentru
colaborarea viitoare. De exemplu, în cadrul unei misiuni de intervenție, abordarea rapidă și
coordonată a unei echipe poate depinde în mare măsură de încrederea și respectul reciproc al
membrilor acelei echipe.
Un exemplu practic poate fi acela al unui polițist nou care se alătură unei echipe
experimentate. Dacă noul coleg se prezintă cu o atitudine pozitivă, este deschis la împărtășirea
experiențelor și arată respect față de colegii săi mai experimentați, acest lucru poate crea o
2
. Abric J. C. Psihologia comunicării. Iaşi: Polirom, 2002.
4
primă impresie favorabilă. În schimb, o atitudine defensivă sau lipsa de respect pot influența
negativ relația și colaborarea în cadrul echipei.
Dezvoltarea unui Mediu de Lucru Solid:
O primă impresie pozitivă între colegi poate contribui la dezvoltarea unui mediu de lucru
solid. Acest lucru implică nu doar încrederea în competențele profesionale ale colegilor, ci și
încrederea în caracterul și integritatea lor. Un mediu solid poate stimula schimbul deschis de
idei, încurajând inovația și îmbunătățirea continuă a abordărilor și procedurilor.
Un exemplu practic poate fi implementarea unei noi strategii de patrulare într-un anumit
sector al orașului. Dacă toți membrii echipei sunt deschiși la idei noi și au încredere reciprocă
în abilitățile fiecăruia, implementarea noii strategii poate decurge mai eficient. Pe de altă parte,
o lipsă de încredere sau rezistență la schimbare poate încetini procesul și afecta negativ
relațiile profesionale în cadrul echipei.3
În ansamblu, dezvoltarea unor relații profesionale eficiente necesită nu doar competențe
profesionale solide, ci și capacitatea de a crea și menține o primă impresie pozitivă în cadrul
echipei. Aceasta contribuie la crearea unui mediu de lucru solid, unde comunicarea este
deschisă, iar colaborarea este eficientă în atingerea obiectivelor comune..

4. Comunicare cu suspecții și cetățenii

Abordarea Respectuoasă și Rezultatele Pozitive:
Abordarea respectuoasă în interacțiunile cu suspecții și cetățenii este esențială pentru
construirea încrederii și pentru obținerea rezultatelor pozitive. O atitudine respectuoasă poate
contribui la dezamorsarea situațiilor tensionate și la facilitarea cooperării. De exemplu, în
timpul unui interogatoriu, o abordare calmă și respectuoasă poate determina suspecții să
colaboreze și să furnizeze informații relevante. Dimpotrivă, o atitudine agresivă poate duce la
respingere și la lipsa de cooperare.
Un exemplu practic poate fi gestionarea unui protest în care cetățenii își exprimă
nemulțumirile față de o anumită situație. Dacă poliția abordează protestatarii cu respect și
ascultă preocupările lor, aceasta poate contribui la menținerea calmului și la evitarea

3
Borozan M., Zagaievschi C., Stratan N. Pedagogia culturii
emoționale. Chișinău, 2014. 200 p.
5
escaladării tensiunilor. În schimb, ignorarea sau tratamentul agresiv poate intensifica
protestele și crea un climat negativ între poliție și comunitate.
Reducerea Tensiunilor în Interacțiuni Delicate:
În multe situații, polițiștii se confruntă cu interacțiuni delicate, cum ar fi intervențiile în
cazuri de violență domestică sau confruntări cu persoane aflate în criză emoțională. În aceste
contexte, abilitatea de a reduce tensiunile este esențială. Comunicarea eficientă și empatia pot
face diferența în transformarea unei situații tensionate într-una mai controlabilă.
Un exemplu practic poate fi intervenția într-un caz de violență domestică. Prin abordarea
calmă și empatia față de toate părțile implicate, poliția poate crea un mediu în care se pot
discuta soluții și în care victimele se simt în siguranță să ofere informații. O abordare agresivă
sau lipsa de empatie poate escalada situația și complica intervenția poliției.

5. Impact asupra rezolvării cazurilor

Fiabilitatea Informațiilor Obținute în urma Primei Impresii:
Fiabilitatea informațiilor obținute în urma primei impresii este un aspect critic în
rezolvarea cazurilor. O primă impresie pozitivă poate facilita obținerea de informații veridice
și relevante. De exemplu, în timpul unei interacțiuni inițiale cu un martor, abordarea
respectuoasă și profesionistă a polițistului poate face ca martorul să se simtă confortabil și să
ofere informații detaliate. Dimpotrivă, o primă impresie negativă sau intimidatoare poate
determina martorul să reticenteze în a colabora și să furnizeze informații incomplete sau
eronate.4
Într-un caz de furt, un martor care are o primă impresie pozitivă despre polițist și care
simte că este tratat cu respect este mai probabil să ofere o descriere precisă a evenimentelor, să
amintească detalii relevante și să fie dispus să coopereze pe durata investigației. Astfel,
informațiile obținute în prima fază a interacțiunii pot influența direct calitatea și fiabilitatea
datelor pe care anchetatorii le au la dispoziție.
Colaborarea Eficientă cu Martorii și Victimele:

4
Cristea S. Dicţionar de pedagogie. Chişinău-Bucureşti: Litera
Internaţional, 2000. p. 42-45; p. 299 - 301
6
 Colaborarea eficientă cu martorii și victimele este esențială pentru rezolvarea cu succes a
cazurilor. O primă impresie pozitivă poate crea un climat propice colaborării. De exemplu,
într-un caz de violență domestică, o abordare sensibilă și respectuoasă din partea poliției poate
determina victima să depună plângere și să ofere informații necesare pentru investigație. Dacă
polițistul reușește să creeze un mediu sigur și încredere, victima va fi mai dispusă să
colaboreze în continuare, facilitând rezolvarea cazului.
În situații sensibile, precum cazurile de abuz asupra minorilor, polițistul trebuie să
demonstreze înțelegere și empatie în prima interacțiune cu victima. Aceasta poate contribui la
stabilirea unei relații de încredere, permițând victimei să coopereze pe termen lung în anchetă
și să ofere detalii critice pentru soluționarea cazului.5

6. Antrenamentul și dezvoltarea profesională

Integrarea Conștientizării Primei Impresii în Programele de Formare:
Integrarea conștientizării primei impresii în programele de formare pentru polițiști
reprezintă un pas esențial pentru a asigura că aceștia își dezvoltă abilități solide în
interacțiunile lor cu comunitatea. Antrenamentul ar trebui să sublinieze importanța primei
impresii și să ofere instrumente practice pentru a gestiona aceste momente cruciale.
Un exemplu de activitate în cadrul antrenamentului ar putea fi simulări de situații în care
polițiștii interacționează cu cetățenii. Aceste simulări ar putea acoperi diverse scenarii, cum ar
fi opriri de rutină, intervenții în situații delicate sau interacțiuni cu martorii. Prin feedback
constructiv și analiză post-simulare, polițiștii pot înțelege mai bine impactul comportamentului
lor asupra părților implicate și pot îmbunătăți modul în care se prezintă și comunică.
De asemenea, modulele de instruire ar putea include discuții despre stereotipuri,
discriminare și diversitate culturală, pentru a crește nivelul de conștientizare asupra
potențialelor prejudecăți și a nevoii de a trata fiecare individ cu respect.
Îmbunătățirea Abilităților de Comunicare și Aspectului Personal:
Îmbunătățirea abilităților de comunicare și a aspectului personal este un alt aspect crucial
al dezvoltării profesionale pentru polițiști. Aceste abilități sunt adesea la baza primei impresii
pe care o lasă în comunitate.
5
. Albulescu I. Procedee discursive didactice. 2009. 164 p.
7
 Un exemplu de inițiativă ar putea fi implementarea unor cursuri de comunicare eficientă
și gestionare a conflictelor. Aceste cursuri ar putea oferi tehnici practice pentru a comunica cu
claritate, empatie și profesionalism în diverse situații. De asemenea, pot aborda strategii pentru
a gestiona tensiunile în interacțiuni delicate și pentru a dezvolta abilități de ascultare activă.
În ceea ce privește aspectul personal, polițiștii ar putea beneficia de sesiuni de consiliere
privind vestimentația și comportamentul nonverbal. Un aspect ordonat și profesionist poate
contribui semnificativ la crearea unei prime impresii pozitive. Aceste sesiuni ar putea acoperi
teme precum vestimentația adecvată, postura, contactul vizual și tonul vocii.

7. Concluzie
Integrarea conștientizării primei impresii în programele de formare și dezvoltare
profesională pentru polițiști este esențială pentru a asigura că aceștia dezvoltă abilitățile
necesare pentru a construi relații pozitive cu comunitatea. Antrenamentul ar trebui să ofere
instrumente și cunoștințe practice, iar evaluarea periodică ar trebui să fie implementată pentru

8
a monitoriza progresul și a adapta instruirea în consecință. Prin aceste inițiative, polițiștii pot
deveni mai conștienți de impactul primei impresii și își pot îmbunătăți abilitățile pentru a servi
comunitatea într-un mod mai eficient și respectuos.
În concluzie, importanța primei impresii în activitatea profesională polițienească este
incontestabilă. De la construirea încrederii în comunitate și până la eficiența relațiilor
profesionale, prima impresie poate determina cursul unei interacțiuni sau chiar rezultatul unei
investigații. Polițiștii, conștienți de această realitate, pot integra dezvoltarea abilităților legate
de prima impresie în procesul lor de formare continuă, contribuind astfel la îmbunătățirea
globală a serviciului polițienesc și consolidarea relației cu comunitatea pe care o servesc. 6

BIBLIOGRAFIE

1. Psihologia comunicării, Cojocaru – Borozan Maia, pag. 39, 2019

2. Borozan M., Zagaievschi C., Stratan N. Pedagogia culturii
3. emoționale. Chișinău, 2014. 200 p.
4. Cristea S. Dicţionar de pedagogie. Chişinău-Bucureşti: Litera

6
Floyd K. Comunicarea interpersonală. (traducere de Andriescu M.).
Iași: Polirom, 2013. 502 p.
9
5. Internaţional, 2000. p. 42-45; p. 299 - 301
6. Albulescu I. Procedee discursive didactice. 2009. 164 p.
7. Floyd K. Comunicarea interpersonală. (traducere de Andriescu M.).
8. Iași: Polirom, 2013. 502 p.

10