DETERMINAREA ŞI APRECIEREA

ZGOMOTULUI LA UN LOC DE MUNCĂ

nDefiniţie:
Complex de sunete cu intensităţi şi inălţimi
variate, cu caracteristici diferite
(impulsive, pure, audibile), ritmice sau
aritmice, produse continuu sau
discontinuu de mijloacele de muncă sau
vocea omenească în timpul activităţii
profesionale
 Locuri de munca cu risc
Minerit – perforatoare pneumatice
Industria constructoare de masini – curatarea pieselor
turnate,taiere, stantare,frezare, perforare
Ind textila – razboaie mecanice, masini de bobinat
Ind alimentara – fabr biscuitilor, paste fainoase, rafinarii de ulei,
imbuteliere sticle
Transporturi, constructii,agricultura
Muzicanti
Unitati sanitare – turbine stomatologice
n Aparatura necesară: - sonometrul = microfon + aparat
de măsură. Măsoară intensitatea în dB, pentru toate
frecvenţele (global) sau pentru fiecare frecvenţă.
n Cunoaşterea procesului tehnologic:
– sursele
– caracterul
– reflectarea din partea unor suprafeţe
n Cunoaşterea procesului de muncă şi al cronogramelor
profesionale
n Stabilirea zonelor de determinare:
– zona auditivă (5-20 cm) de pavilionul urechii
– concentric la 2, 5, 10, 20 m de sursă

n Momentele de determinare: determinările se fac în

dinamică, la diferite intensităţi ce corespund
diferitelor procese tehnologice
n Interpretarea rezultatelor se face conform normelor de
medicina muncii:
– Pentru locurile de muncă unde nu este solicitată
atenţia nivelul maxim este 87 dB
Când este solicitată atenţia – normele în vigoare
n Alte metode: aprecierea inteligibilităţii vorbirii:

– dacă vocea de conversaţie nu este inteligibilă la 1m,

avem zgomot mai mare de 90 foni
– dacă vocea de conversaţie nu este inteligibilă la 20 cm
avem 100 foni
– dacă cel care determină dureri de urechi  115 foni
– dacă are greţuri, vărsături, cefalee  120 foni
 Boli profesionale prin expunere la zgomot
n Zgomotul produce asupra personalului expus profesional 2
categorii de efecte
- efecte otice(specifice) – hipoacuzie profesionala
- surditate profesionala
- efecte extraotice (nespecifice) → modificari si tulburari ale
diferitelor aparate si sisteme → nu sunt BP ,dar intervin in
etiologia si evolutia unor boli cu larga raspandire
Hipoacuzia profesionala = scaderea permanenta a pragului auditiv la
frecv de 4000 Hz ,cu peste 30 Db ,dupa aplicarea corectia de
presbiacuzie,de tip perceptie ( fara interesarea zonei
conversationale),de etiol.profesionala.
Surditatea profesionala = scaderea permanenta a prgului auditiv la
frecv conversationale ( 500 Hz, 1000 Hz, 2000 Hz) cu 25 Db,dupa
aplicarea corectia de presbiacuzie, de tip perceptie,in general
bilaterala si simetrica,de etiologie profesionala.
 Tablou clinic
Evolutia – progresiva – 10 -15 ani
2. Instalarea unui deficit permanent
- in primele 2 sapt de expunere la zgomot – acufene, senzatie de
ureche infundata,cefalee,ameteli
- audiograma- deficit putinimp la 4000 Hz
2. Per de latenta totala – frecv conversationale nu sunt afectate
- Deficitul la 4000 Hz se agraveaza – 30-40 db
3. Per de latenta subtotala- jena in conversatie , ridica vol radio,
TV,
- Deficit 4000Hz → 2000Hz
4. Surditate
PAMc = PAM (500-c)+PAM(1000-c)+PAM(2000-c)
3
 Diagnostic

Expunerea profesionala la zgomot

- ≥ 90 Db NAEC/sapt
- anamneza profes (acte oficiale ) / +/- echipament individual de
protectie(antifoane)
Tablou clinic – boli otice in antecedente, medicatie
ototoxica(streptomicina)
- traumatisme craniene,fen ATS,
- prez simpt ( acufene,ameteli, etc)
Examene paraclinice
 AUDIOMETRIA LIMINARĂ TONALĂ

n Este tehnica de bază pentru investigarea analizatorului auditiv expus

la un zgomot de peste 87 dB NAEC/săptămână:
– determină limita inferioară de audibilitate (liminară)
– investigarea se face cu tonuri pure (tonală)

n Aparatura: audiometru
– generator de tonuri pure cu frecvenţa în diferite benzi de octave
de:
125-250-500-1000-2000-4000-8000
– sistem de transmitere a tonurilor către ureche:
n casca microfonică pentru transmitere aeriană (CA)
n vibrator pus pe mastoidă pentru calea osoasă(CO)
 Tehnica de lucru .
Condiţii:

– Încăpere izolată fonic

– Repaus auditiv de 14-16 ore a subiectului
– Control otologic
– Se testează mai întâi audibilitatea în CA, apoi
în CO
– Se începe cu frecvenţe de 1000, apoi
frecvenţe superioare: 2000, 4000, 8000
– Mascarea urechii opuse
Locuri de munca cu solicitare neuropsihica si psihosenzoriala crescute
→ limita max admisa = 75 dB
- laboratoare depanari,cabine de supraveghere a proceselor
tehnologice
- puncte vamale
Locuri de munca cu solicitare neuropsihica si psihosenzoriala
deosebite ( 60 Db)
- Studiouri TV, lab cercetare, sali tratam, birouri,ghisee unde se
lucreaza cu publicul,redactii,cab med,sali studiu
,biblioteci,clase,amfiteatre
- Sali operatii si tratam,ateliere de creatie,
Efectele generale (nespecifice) ale expunerii la zgomot

Efecte pe termen scurt – reactia de stres(tresariri bruste,clipiri

frecvente),
- tulb vasomotorii(↑TA,paloare,tahicardie),
- tulb digestive(modific ale secrtetiei gastrice)
- tulb vegetative(transpiratii,anxietate,labiliatea pulsului)
Efecte pe termen lung –
astenie,cefalee,fatigabilitae,iritabilitae,depresie,tulb de somn
- agraveaza afect preexistente (neurastenia,epilepsia)
Efecte asupra capacitatii de munca- zg scade capacitatea de munca
- ↓ capacitatea de concentrare , precizia si eficacitatea miscarilor,
distragerea atentiei
- oboseala prin suprasolicitare cerebrala
 Accidente de munca

Zgomotul creste frecventa accidentelor de munca prin

- impiedicarea perceperii unor semnale sonore
- scaderea si distragerea atentiei , a preciziei miscarilor
- tulb de echilibru
- tulb vizuale – scaderea acuitatii vizuale, a perceperii culorilor
 Profilaxie
Masuri tehnico- organizatorice
- eliminarea surselor de zgomot/dimensionarea intensitatii lor →
modific proc tehnologic,a masinii
- masuri impotriva propagarii zgomotului → izolarea surselor de
zg,corectia acustica a incaperilor,etc
- echipament individual de protectie
- pauze in incaperi silentioase
Masuri medicale
- Ex med / ex ORL /audiograma → CMP
- Controlul medical de adaptare – ziua 14-30 – ex cl + audiometrie
- la 3 luni – ex cl +ex ORL + audiometrie
CI – b.cr ale urechii medii si interne
- psihopatii(inclusiv nevroze)
- HTA
DETERMINAREA ŞI APRECIEREA ŞI
ILUMINATULUI LA UN LOC DE MUNCĂ
1. Condiţiile unui iluminat fiziologic
n Calitativ:
– compoziţie spectrală 
–    

–  
–  

–   
n Cantitativ: iluminatul fiziologic 
n Aparatura necesară

LUXMETRUL: un fotoelement cu seleniu şi un galvanometru

care înregistrează fotocurentul generat de fluxul luminos ce
cade pe foto element
Luxul = iluminarea pe care un flux luminos de un lumen o
determină pe o suprafaţă de 1m2

n Stabilirea locurilor de determinare

– la nivelul suprafeţei de lucru (plan orizontal/vertical)
– la diferite distanţe de locul de muncă (coeficientul de
uniformitate)

n Stabilirea momentelor de determinare

– În timpul zilei (dimineaţă, amiază, seară)
– în timpul nopţii
 Tehnica de determinare
a. detaliu < 1 mm:
– mărimea exactă a detaliului
– nivelul de iluminat al fondului (FI, FR, CR)
CR = FR/FI
n fond întunecat: CR < 0,2
n fond mediu: CR 0,2-0,4
n fond luminos: CR > 0,4
Contrastul dintre fond şi detaliu: CR1-CR2
CR1
CR1 =coeficientul de relfexie cel mai mare
Valoarea: < 0,2 = contrast mic
0,2-0,5 = contrast mediu
> 0,5 = contrast mare
c. detaliu > 1 mm
– flux incident de fond (nivelul de iluminare a suprafeţei de lucru)
Interpretarea rezultatelor:
 Normele de MM: nivelul de lucşi
(dimensiunea minimă a detaliului,
contrastul dintre fond şi detaliu şi
caracteristica fondului)
