IMUNOPROFILAXIA ARTIFICIALA

Intr-o boala infecioasa, imunitatea artificiala:

imunoprofilaxie pasiva
imunoprofilaxie activa
Imunoprofilaxia artificiala pasiva
introducerea in organism a unor produse biologice ce conin
anticorpi (antibacterieni,antivirali,antitoxici) = imunitate
umorala
instalare imediata
durata scurta (pe perioada circulanta a Ac)
produse biologice:
seruri imune specifice
imunoglobuline

Seruri imune specifice:

conin anticorpi specifici , rezultati in urma imunizrii
animalelor (cai) cu antigene specifice
coninutul in anticorpi poate fi dozat exact
sunt uor de procurat
dezavantaj: producerea de reactiii serice
serul este purificat si concentrat prin metode fizice si
chimice
scop:
profilactic postexpunere (antirabic, antitetanic)
terapeutic (anticarbunos, antidifteric,
antibotulinic,antitetanic)

Clasificarea serurilor in functie de modul de actiune

1.Antitoxice antidifteric, antitetanic,antibotulinic
2.Antibacteriene contin Ac de tip: aglutinine,
precipitine,lizine,opsonine, bacteriotropine serul
antistreptococic
3.Mixte cu actiune antitoxica si antibacteriana: serul
anticarbunos
4.Antivirale serul antirabic
5.Antiveninoase serul antiviperin

Reguli ale seroterapiei

1. doza - funcie de scopul administrarii,varsta,greutate(ml/kgc), forma
clinica a bolii
2. doza va fi unica (fracionarea scade eficienta si creste riscul reaciilor
adverse)
3. calea de administrare:
i.m. - la nivelul coapsei (uzual),reg deltoidiana(ambele admresorbtie buna)
i.v. - numai in scop curativ (efect rapid in cteva minute este
neutralizata toata toxina circulanta)(adm exceptionala)
s.c f. rar-resorbtie lenta ( uneori in scop profilactic)
4. cat mai repede posibil - serurile antitoxice nu pot neutraliza dect
toxinele circulante iar serurile antivirale actioneaza numai asupra
virusurilor circulante
5. administrarea serurilor va fi urmata de vaccinare (serul ofer
protecie scurta- 2-3 saptamani)
6. dup administrare, pacientul ramane o ora sub observaie (risc soc
anafilactic)

7. anamneza prealabila (antecedente anafilactice,persoane care

au primit ser heterolog in trecut, expunere profesionala-in lab
unde se lucreaza cu seruri)
8. administrarea serului se face in prezenta trusei de urgenta
antioc alergic
9. precedat de testarea sensibilitatii la ser:
testul conjunctival = o pictura de ser diluat 1/100 in sac
conjunctival - 30 min. - chemozis in caz de
hipersensibilizare
testul cutanat = o pictura ser diluat1/100 pe fata
anterioara a antebraului peste care se fac cteva
scarificari -30 min. - apare congestie locala in caz de
hipersensibilitate
testul intradermic = 0,1ml strict id ser diluat1/100 pe fata
anterioara a antebraului -30min- eritem local in caz de
hipersensibilitate

10. administrarea serului

Schema minima de desensibilizare - la cei cu teste negative
0,2 ml sc. ser diluat 1/10- 30 min.
0,2 ml sc. ser nediluat 30 min.
1 ml sc. ser nediluat - 30 min.
restul cantitatii im la nivelul coapsei / bra

Schema de desensibilizare tip Besredka la cei cu teste pozitive

Diluia de ser
1/100
1/100
1/100
1/10
1/10
1/10
Nediluat
Nediluat
Nediluat
Nediluat
Restul cantitatii

Cantitate
0,2 ml sc. -30min
0,4 ml sc. - 30 min.
0,6 ml sc. - 30min
0,2 ml sc. 30 min.
0,4 ml sc. -30 min.
0,6 ml sc. -30min
0,2 ml sc. -30min
0,4 ml sc. -30 min.
0,6 ml sc. -30min
1 ml sc. 30 min.
im la nivelul coapsei / bra

 daca desensibilizarea nu reuseste se vor administra

imunoglobuline specifice
persoanele care au primit seruri specifice pot produce
anticorpi antiser, care scad eficienta si cresc riscul
reaciilor adverse la readministrarea unui ser preparat pe
acelai animal

Reacii serice
apar dup administrare de ser
se datoreaz proteinelor strine omului ce actioneaza ca
alergene
apar la persoanele alergice sau la cei care au mai primit ser
frecventa si intensitatea sunt funcie de cantitatea de ser
administrata
intensitatea depinde de: cantitatea de ser administrat,
reactivitatea organismului si de existenta sensibilizrii
anterioare

Reacii imediate
1.Reactia generala nespecifica:
-in prima ora de la adm serului
-cauzata de pirogeni nespecifici(nu este o reactie alergica)
-febra, frison, agitatie,durere,caldura la locul de adm
-evol favorabila dupa adm de antitermice, comprese locale

2.Soc anafilactic (consecinta activarii Ac tip IgE)

Clinic
erupie urticariana
edem glotic
bronhospasm (dispnee, insuficienta respiratorie
acuta,cianoza)
soc (hTA,puls filiform imperceptibil)
Tratament
de urgenta!!
garou la rdcina membrului unde s-a injectat serul
adrenalina, cortizon, antihistaminice

Reacii tardive
fenomenul Arthus (datorata complexelor imune circulante) reacie inflamatorie locala cu evoluie spre necroza si
gangrena
boala serului - apare la 6-12 zile de la administrarea serului
se datoreaz Ac antiser fata de proteinele serului
heterolog - complexe imune Ag-Ac ce se depun la nivelul
vaselor sanguine mici
clinic : subfebrilitate, eruptie urticariana, edem al fetei,
edem glotic, artralgii, nevrite periferice
tratament - antitermic, antihistaminice, doze scurte de
cortizon (forme severe)

Seruri in utilizare:
-In SUA - ser antidifteric, ser antibotulinic
-In Romania: ser antirabic,
antidifteric,antitetanic,anticarbunos ( produse autohtone), ser
antibotulinic si antiviperin ( produse de import)
Serul antidifteric
ser antitoxic ce se obine din sngele cailor imunizai cu
anatoxina difterica
se administreaz terapeutic, de urgenta, in prima cel trziu a
doua zi de boala
Ser antitetanic
ser antitoxic obinut din sngele cailor hiperimunizati cu
anatoxina tetanica
se administreaz
profilactic - plgi cu risc tetanigen
terapeutic-tetanos

Ser antirabic
se obine din sngele cailor hiperimunizati cu Ag rabic
se administreaz la persoanele cu mucaturi la cap, gat,
extremitatile membrelor superioare, organe genitale, produse
de animale necunoscute, nevaccinate, in maxim 72 ore de la
muscatura
dup 24 ore de la administrarea serului se ncepe vaccinarea
Ser antibotulinic
ser antitoxic monovalent (A,B,E),bivalent(A si E).polivalent
(A,B si E), preparat pe cai imunizai cu anatoxina botulinica
administrat de urgenta la bolnavi sau suspeci

IMUNOGLOBULINE
Conin anticorpi provenii din plasma umana,prelevate de la
donatori
Sunt produse purificate prin metoda de fractionare Cohn
( debarasare de alte proteine prin fractionare la rece cu etanol)
Avantaje:
nu dau sensibilizare sau intoleranta, eliminand riscurile adm
serului heterolog
dozele pot fi repetate fara risc de sensibilizare
nu prezinta risc de transmitere a HIV, VHB, VHC( datorita
metodelor de obtinere si testare a donatorilor)
raman in circulatie timp indelungat, T =21-35 zile
pot asigura protectie pana la 14 sapt- imunizare reziduala
2 tipuri de imunoglobuline
Imunoglobulina totale
Imunoglobuline specifice

Imunoglobuline totale (gamaglobuline)

sunt extrase din amestecuri diferite de plasma de la mai muli
donatori
conin aproape numai fraciunea IgG( reflecta spectrul de
infectii si imunizari prin care autrecut donatorii)
se administreaz im/iv, fara precauii
doza-functie de greutatea corporala
pastrare- la frigider(2-8 gr C)
indicaii:
o imunodeficiente:200-400mg/kg perfuzie iv lenta
o tratament adjuvant in forme severe de boala ( sepsis,
meningite etc)
o tratamentul bolilor autoimune(purpura trombocitopenica
idiopatica)
o profilactic in profilaxia hepatitei A si a rujeolei

Profilaxia hepatitei A
doza 0,02-0,05ml/kgc in prima saptamina de la contactul
infectant
protecia este de 3-5 luni
Profilaxia rujeolei
0,2-o,4ml/kgc in primele 4-6 zile dup contactul infectant
protecia dureaz 3-4 saptamani
Rec:gravide,copii la care este CI vaccinarea,copii
imunodeprimati contacti in focar de rujeola)
Daca administrarea s-a fcut in primele 4 zile de la contactul
infectant boala este prevenita, daca administrarea s-a fcut > 4
zile de la contactul infectant, protecia e pariala = rujeola
mitigata = forma uoara ,atipica, cu incubaie de 28-30 zile

Imunoglobuline specifice
sunt obinute de la persoane vaccinate sau care au trecut prin
boala
nu produc reacii anafilactice
pot nlocui serurile specifice in profilaxie si terapie
exemple:
antitetanice - in profilaxia plgii cu risc tetanigen in functie
de gravitate (se adm persoanelor cu politraumatisme
grave si pierderi masive de sange; nu se adm persoanelor
cu plagi superficiale

Masuri in plaga cu potential tetanigen

Indepartarea corpilor straini, a tesuturilor devitalizate
Debridare, drenaj,
Spalarea plagii cu apa oxigenata
Administrare de ser antitetanic si/sau vaccin antitetanic
Administrare de antibiotice

Masuri in plaga cu potential tetanigen

Ord. MS nr IM 6730/1995
Masuri nespecifice
Antecedente
vaccinale
Vaccinat complet
si corect

Nevaccinat sau
vaccinat
incomplet sau
antecedente
necunoscute

Toaleta
chirurgicala
a plagii

Da

Da

Masuri specifice

Adm.
Antibiotice

VTA (dT sau

DT)

Penic G (sau
Eritromicina)
urmata de
Moldamin

0,5 ml (o
doza) IM

Penic G (sau
Eritromicina)
urmata de
Moldamin

Vaccinare de
urgenta cu trei
doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare
> 1 an

Ser
antitetanic
sau IG
specifice

Nu *
(da pt politraum.
si persoanelor
HIV + )

Da**
IG 200-500
UAI

*Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testarea
20
Ac antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave, cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitive.
**in functie de gravitatea plagii nu se adm persoanelor cu plagi superficiale.

 antirabice = in profilaxia plgii cu potential rabigen

o muscaturi provocate de animale turbate, animale
salbatice,
o muscaturi in zona capului,extremitatii membrelor
superioare, organe genitale),
o se adm in max 24-72 ore dupa muscatura,
o doza este de 20 UI/kgc,
o durata protectiei este de 21 zile,
o este urmata de vaccinare antirabica

 antihepatita B
o nou-nscutul din mame infectate cu VHB (in
primele ore dup natere in asociere cu vaccinul
antihepatita B)
o risc accidental la personalului medico-sanitar- adm
in primele 24-72 ore postexpunere
o contact sexual neprotejat cu o persona cu infectie
VHB- adm in primele 14 zile postexpunere

 antiCMV = la primitorii de grefe

antivirus varicelo-zosterian-postexpunere la
copiii imunodeprimati cu risc de forma severa
antiherpetice

Organismul uman poseda diferite mecanisme

de aparare fata de agentii infectiosi.
Apararea antiinfectioasa se realizeaza prin:
- mecanisme specifice
- mecanisme nespecifice

Mecanisme nespecifice
Sunt functionale de la nastere fara sa necesite o expunere
anterioara la un agent patogen
Sunt reprezentate de :
bariere
-fizice: pielea si mucoasele intacte ( foarte
putini agenti microbieni pot traversa pielea si mucoasele
intacte Ex: Leptospire)
-chimice: aciditatea gastrica,secretii, enzime
sistemul complement
sistemul fagocitar
substante din componenta tesuturilor:
polipeptide, interferon,beta-lizina etc.

Mecanisme specifice
Nu sunt functionale pe deplin de la nastere
Pentru a intra in actiune necesita un timp de la
expunere la un agent infectios
Sunt reprezentate de sistemul imun umoral si
celular( se declanseaza in urma introducerii unui
antigen in organism)
Macrofagele si limfocitele sunt cele mai importante
celule care intervin in raspunsul imun
sunt de 2 categorii : activ sau pasiv

IMUNITATEA PASIVA
Se obtine:
pe cale naturala prin transfer de anticorpi de la mama
la fat
pe cale artificiala prin administrare de produse
biologice ce contin anticorpi (seruri sau imunoglobuline)

IMUNITATEA ACTIVA
Apare in urma expunerii organismului la un stimul antigenic
capabil sa determine un raspuns imun din partea gazdei prin :
Infectie naturala ( forma clinica, subclinica, asimptomatica)
Administrarea de antigene sub forma de vaccinuri

VACCINURI
Definitie:- produse biologice ce contin suspensii de
virusuri sau bacterii vii atenuate, inactivate (omorate) sau
fractiuni din acestea,
- administrate cu scopul de a induce un
raspuns imun protector, a carui memorie sa se pastreze
in timp si sa fie lipsit de efecte secundare majore.
Vaccinare= manevra prin care se administreaza
un vaccin
Imunizare= procesul prin care se induce
imunitate( rezistenta fata de un agent infectios) prin
administrarea unor produse imunologice.

Mecanismul de actiune: raspunsul imun- dinamica

formarii de anticorpi
2 tipuri de raspuns imun:

Titru Ac

Ri primar
secundar

RI
IgG

Timp

RASPUNS IMUN PRIMAR: apare dupa prima

administrare si are rol principal
Perioada de latenta:
* cuprinsa intre administrarea vaccinului si aparitia
primilor anticorpi( 24 de ore 2 saptamani)
* depinde de
= dezvoltarea sistemului imunitar al subiectului
vaccinat
= forma,tipul si doza antigenului administrat

Perioada de accensiune:
incepe la finele perioadei de latenta
cantitatea anticorpilor creste exponential pana atinge un
nivel maxim ( pana la 4 sapt)

Perioada de declin:
* dupa atingerea nivelului maxim
* cantitatea de Ac incepe sa scada initial rapid,
apoi lent ( Ac de tip IgA si IgM descresc mai
rapid decat IgG), pana la disparitie (6-12 luni)

2. RASPUNS IMUN SECUNDAR:

se declanseaza la un nou contact cu acelasi antigen

Ac apar rapid, fara perioada de latenta ( 24-48 ore)

in cantitate mare
persista un timp indelungat (ani)
IgG au rol principal
Memoria imunologica persista foarte mult timp, chiar
si cand concentratia serica a Ac scade sub nivelul
detectabil( este intretinuta de stimularile ulterioare)

COMPOZITIA VACCINURILOR
-Antigenul viral
-Adjuvanti (pt anatoxine) - substante incorporate in vaccin pt a creste
capacitatea imunogena a Ag vaccinal - scad costul
-Prezervanti reduc riscul de contaminare , in special pt vaccinurile in
flacoane multidoza
-Antibiotice - utilizate in vaccinurile virale pt a impiedica multiplicarea
bacteriana (ex:kanamicina si neomicina in vaccinul rujeolic)
-Stabilizatori - maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex: clorura
de Mg sau sucroza pt VPO)
-Indicatori de culoare (ex:fenol pt VPO)
-Substante rezultate din procesul de productie (din mediul de crestere al
Ag vaccinal) -ex: drojdie de bere,thiomersal (vaccin hep B), proteine de
ou)vaccin gripal)

Clasificarea vaccinurilor
1.dupa compozitie:
a. vaccinuri bacteriene
= corpusculare(complete)
* cu germeni vii atenuati (BCG,
tifoidic oral)
* cu germeni omorati( vaccinul
holeric,pertussis, tifoidic)
= polizaharidice (vaccin meningococic,
pneumococic,Hib,tifoidic)
= anatoxine( difterica,tetanica)

b.Vaccinuri virale
= corpusculare
* cu virusuri vii atenuate (vaccin polio
oral, ROR,,varicela,rotavirus,gripal endonazal, amaril,)
* cu virusuri inactivate sau omorate
(vaccin polio inactivat,rabic,Hep A, rabic, gripal)
= fractiuni antigenice sau subunitati (vaccin
Hep B, gripalpertusis acelular, HPV )

2. dupa numarul de componente antigenice:

a.monovaccinuri (Ag de la o specie microbiana
= monovalente- o componenta ( ex:vaccinul rujeolic)
=polivalente- contin mai multe componente ale aceleiasi
specii (ex: vaccinul polio oral,vaccin antigripal)

b.Vaccinuri asociate sau combinate contin

amestecuri antigenice(de la specii diferite)
= bivaccinuri: DT,dT,RR,Hep A- Hep B
= trivaccinuri: DTP,ROR
=tetravaccinuri: DTP-Hep B,DTP-VPI
= pentavaccinuri: DTP-VPI+ Hib
= hexavaccinuri: DTP-Hib-VPI-Hep B

3. dupa tipul de raspuns imun:

a.Vaccinuri vii
se obtin prin cultivarea agentului microbian pe medii
mai putin favorabile, ceea ce duce la atenuarea
virulentei fara modificarea capacitatii imunogene
imunogenitate foarte buna(protectie persistenta)
este suficienta o singura doza (exceptie: cele cu
administrare orala)
titrul protector de Ac apare la maxim 2 sapt.
Ex: rujeolic,rubeolic etc.

dezavantaje:
= fragilitatea produsului biologic
= determina reactii postvaccinale majore

b.Vaccinuri inactivate(omorate)
agentul bacterian sau viral este inactivat prin tratare
cu formaldehida sau propionolactona
mai putin sigure( eficacitatea depinde de cantitatea
de antigen continuta)
necesita doze repetate
sunt stabile

c.Anatoxine
preparate biologice derivate din toxine
(difterica,tetanica) inactivate prin caldura sau
substante chimice( beta-propiolactona,glutaraldehida)
pentru a creste capacitatea imunogena ,anatoxinele
sunt adsorbite pe un suport mineral (saruri de
aluminiu).
dupa administrare,anatoxinele induc aparitia Ac
antitoxici circulanti specifici(antidifterici,antitetanici)

Administrarea vaccinurilor
Reguli:
- un vaccin inactivat poate fi administrat simultan
sau la orice interval fata de alt vaccin inactivat sau
viu.
-doua vaccinuri vii se administreaza fie simultan
fie la interval de 4 saptamani unul fata de celalaltl

Cale de administrare:

- oral (VPO,dizenteric,holeric)
- Intradermic (BCG)
- Subcutanat (rujeolic)
- Intramuscular (VPI,Hep B,Hep A)

Loc de administrare
- regiune deltoidiana ( copil>12 ani si adult)
-fata anterolaterala a coapsei (nou-nascut si
copii<12 ani)(masa musculara bogata); reg
deltoidiana se poate folosi daca se adm mai
multe vaccinuri simultan
-NU se foloseste reg gluteala:risc de afectare n.
sciatic, scaderea imunogenitatii
- Mai multe vaccinuri simultan-in locuri
anatomice separate, in membre diferite

Contraindicatiile vaccinarilor
Absolute: rare
-Reactii alergice severe (soc anafilactic la o prima
doza de vaccin contraindica adm altor doze)
- Boli cu evolutie clinica moderata sau severa , cu
sau fara febra
-Vaccinurile vii sunt contraindicate la gravide si la
persoanele imunodeprimate.-

Temporare:
pentru vaccinul rujeolic:administrarea recenta de
imunoglobuline
pentru vaccinul Hep B: nou-nascut cu G<2500g la
varsta de 4-7 zile
febra > 38 grade C

False contraindicatii:
reactii locale usoare/moderate (durere,
eritem,tumefactie) dupa o administrare anterioara
febra < 38 grade C dupa o administrare anterioara
convalescenta dupa o boala infectioasa
prematuritatea
alaptare
tratament antimicrobian
antecedente familiale de convulsii

Pastrarea vaccinurilor
vaccinurile liofilizate: +2 grade- +8 grade C
VPO se pastreaza la congelator (-20 grade C);
exceptional la +2+8 grade C maxim 6 luni
dupa reconstituire(rujeolic,rubeolic) se pastreaza
la frigider maxim 6 ore

Reactii adverse postvaccinale

locale: durere,eritem, induratie
sistemice: febra
RAPI= reactii adverse postvaccinale indezirabile- se
raporteaza in maxim 24 ore la DSP si saptamanal la
MS
- limfadenita dupa BCG
- abcese la locul injectarii vaccinului
- deces corelat cu vaccinarea
- spitalizare corelata cu vaccinare
- reactii locale ce dureaza >3 zile

-paralizia acuta flasca cu debut 4-30 de zile dupa

VPO
-sindromul Guillain-Barre
-encefalopatia cu debut in primele 72 de ore dupa
vaccinare
-encefalita aparuta la 1-4 sapt. de la imunizare
-convulsii febrile/afebrile
-reactii alergice=> soc anafilactic
-febra 39-40 grade C
-colaps
-sindrom toxico-septic cu debut la cateva ore de la
imunizare

Vaccinurile utilizate in programele de vaccinari trebuie:

-sa se adapteze cu usurinta la intervalele de timp din
Programele Nationale de Imunizari
-sa fie sigure si sa aibe un impact semnificativ asupra bolii in
populatia tinta
-sa nu interfereze semnificativ cu alte vaccinuri adm simultan
-sa fie conditionate astfel incat sa indeplineasca cerintele
tehnice legate de refrigerare/stocare
-sa aibe un pret accesibil