Arsurile chimice i termice

ale ochiului i anexelor

oculare
 ARSURILE CHIMICE CU AGENI
ALCALINI

Aparin unora dintre cele mai grave tipuri de

arsuri datorit modalitilor terapeutice de
reconstrucie limitate ale esuturilor distruse.

Bazele (KOH, NaOH, var nestins CaO, var stins

Ca (OH), amoniac NH, hidroxid de amoniu
NHOH ) acioneaz rapid i profund provocnd
necroza tisular umed.
ARSURILE CHIMICE CU SUBSTANE ACIDE
Acizii anorganici (HCl, HSO, HNO, etc.)
Acizii organici (aminoacizi, acid acetic, acid
tricloracetic, etc.)
Anhidridele organice (combinaia cu apa duce la
formarea de acizi) sint mai puin distructive
pentru c duc la o necroza tisular rapid de
coagulare i prin aceasta formeaz o barier
impotriva penetrrii agentului chimic
Arsura este limitat, in comparaie cu arsurile
alcaline unde distrugerile tisulare continu i
dup citeva zile.
 Arsurile chimice masive provoac in mod caracteristic:

edem conjunctival i corneean, o opacifiere sau

necroz a suprafeei oculare, glaucom secundar,
uveit, cataract, etc. cit si la nivelul structurilor
anexe oculare.
n stadii tardive ale procesului de cicatrizare care
presupun fibroz si neovascularizaie apar complicaii
numeroase cum ar fi ectropion sau entropion
cicatriceal, symblepharon, cicatrici corneene si
Phthisis bulbi (glob ocular atrofic)
n cazul arsurilor cu ageni acizi opacifierile corneene
postarsur pot fi reversibile.
DIAGNOSTICUL I EXAMINAREA ARSURILOR
in timp ce medicul iniiaz tratamentul de urgenta,
anturajul pacientului poate fi chestionat in privinta
imprejurarilor producerii accidentului

In conditiile prezenei unui edem palpebral si a unui

blefarospasm sever, trebuie avute in vedere: anestezie
topic cu picturi oftalmice, blefarostat, akinezie
facial, sedare, analgezie pentru a putea efectua o
examinare si un tratament adecvate.

Dac este necesar, trebuie luate masurile salvatoare

de via (eliberarea cilor respiratorii si respiraie
artificial n cazul inhalrii unor chimicale. Factori
prognostici de care trebuie sa tinem cont sint
intensitatea opacifierii corneene si ischemia de la
nivelul limbului sclero-corneean.
ISCHEMIE LA NIVELUL LIMBULUI SCLERO-
CORNEEAN
 TRATAMENTUL PRIMAR AL ARSURILOR
OCULARE

De o importan deosebit este un lavaj

amnunit al suprafetei oculare cu ap sau orice
alt lichid ce va sta la dispozitie cu PH neutru, (de
ex. Sol. Ringer lactat, BSS= Balanced Salt
Solution).
Bazele tari incep in 5 - 15 secunde s penetreze
in camera anterioar aa incit un lavaj ocular
imediat cu diluarea agentului chimic ce a avut
contact cu ochiul este de o importan capital.
n clinic lavajul este continuat cu soluie salin
fiziologic (12 l in decurs de 20 Minute pina la 1
or depinzind de agentul chimic i de gradul
leziunii)
n plus la terapia iniial este necesar tratamentul
complicaiilor eventual survenite:

Tratament antibiotic local in scop profilactic dac este

prezent defect epitelial corneean;

Tratamentul spasmului ciliar si prevenia aparitiei de

sinechii posterioare cu coliruri
cicloplegice/simpatomimetice (Atropin / Fenilefrin)
LAVAJUL OD CU O LENTIL DE CONTACT DE
IRIGAIE DUP O ARSUR CU UN AGENT CHIMIC
ACID

Cu un tampon de vat moale i/sau pens se

cur pleoapele i suprafaa ocular de
eventualii corpi straini.

Pleoapele vor fi intotdeauna dublu

ectropionate, fundurile de sac conjunctivale
bine splate.

O neutralizare specifica a agentului lichidian

chimic este ineficient si descurajatoare,
pentru c leziunile chimice la nivelul ochiului
apar practic imediat, iar agentul de
neutralizare poate la rindul su cauza leziuni.
 Administrarea local de Cortizon in primele 7 zile dup
accident este de recomandat, dup care corticoterapia se
recomand cu precauie, pentru c efectele catabolice ale
acestor medicamente pot provoca o ulceraie. n afar de
asta tratamentul local cu CS ntrzie reepitelizarea si crete
riscul apariiei unei infecii secundare.

Administrarea sistemic de CS (1 mg/kgc) poate fi de

asemenea de ajutor in acest stadiu de boal.

Doar in cazul pericolului iminent de perforaie corneean/

cornee deja perforat este indicat un tratament chirurgical
de urgen i anume fie acoperire conjunctival, fie
acoperire/transplant cu/de mucoas bucal sau
keratoplastie perforant cu un prognostic extrem de
rezervat
 Msuri suplimentare:

Pe cit posibil de repede, ochiul va fi

examinat la biomicroscop. PIO va
fi estimat fie palpatoriu prin
metoda digital, fie
aplanotonometric in cazul in care
nu exist restricii

Ct vreme exist un defect

Simblefaron aproape complet la
nivelul pleoapei inferioare
Toaleta zilnic a fundurilor de sac
epitelial corneean, persist riscul
de perforaie corneean. De aceea
trebuie asigurat reepitelizarea
corneean prin toate mijloacele:
reepitelizante fr conservant,
lentile de contact terapeutice moi,
tarsorafie, transplant de mucoas
si conjunctiv. Trebuie fcut tot ce
e posibil pentru a preveni un
simblefaron.
conjunctivale si dac este cazul
sinechioliza cu o spatul de sticl
(un termometru clasic poate fi
deasemeni folosit) ce a fost in
prealabil dezinfectat (sedare
respectiv analgezie), scoic scleral
 Complicaiile tardive vor fi tratate chirurgical (En-/Ectropion, plastie de mucoas
in scop reconstructiv a fundurilor de sac conjunctivale, Keratopatie de expunere,
dezlipire de retin)

De aceea, concluzionind, arsurile chimice ale ochiului si anexelor sale se numr

din pcate printre cele mai invalidante afeciuni oculare.

Decompensare corneean sever postarsur chimic

 ARSURILE TERMICE
Arsurile termice (contactul direct cu flacra si cu materiale
fierbinti) amenin vederea intr-o masur mai mica decit arsurile
chimice datorita faptului ca globul ocular nu este in general direct
lezat daorita efectului reflex de inchidere a pleoapelor.

Diagnostic i examinare Inspecia ajut la aprecierea ntinderii

i a gradului intinderii a leziunii termice. Aprecierea adincimii
arsurii este in general in primele 24 de ore nesigur.

Arsurile prin flacr deschis la nivelul feei pot fi amenintoare

de via, de aceea trebuie luate urgent msuri salvatoare:
eliberarea cilor respiratorii, tratamentul socului, reechilibrare
volemica,etc. Intinderea arsurilor la nivelul feei depinde de vrst
i reprezint la 1 an 9% din SC, la 5 ani 6%, iar la adult
reprezint 4% din SC
MSURI PRIMARE DE TRATAMENT N
ARSURILE TERMICE
Se indeprteaz iniial corpii
strini de pe suprafaa ocular
si din fundurile de sac
conjunctivale. Arsurile de la
nivelul suprafetei oculare sint
tratate cu antibiotice sistemice
i midriatice / cicloplegice
Ca i in cazul tratamentului
arsurilor chimice,
corticoterapia poate fi util,
dar i periculoas, de aceea e
necesar o atentie sporita in
utilizarea ei. (risc de infectie si
/ sau ulceratie corneeana.
Depinzind de gradul de
severitate al arsurii, de
comorbiditati si de statusul
vaccinal se instituie de
asemeni profilaxie
antitetanica.
 Arsurile pleoapelor sint tratate iniial cu antibioterapie locala i
sistemic cit si cu pansamente sterile umede. O dezepitelizare a
esutului ars superficial poate accelera uneori procesul de
cicatrizare.

Dac arsura este sever si intereseaz toat grosimea pleoapei,

poate fi necesara o plastie cu lambou cutanat la 2-3 saptamini
postarsur termic. , protejarea globului ocular fiind prioritara. O
acoperire conjunctival a corneei poate fi deasemeni necesar; in
cazul unei expuneri pariale, e deajuns aplicarea de unguent
oftalmic.

Pentru salvarea ochiului poate fi necesara o keratoplastie a

chaud.

De regul, complicaii tardive ca de exemplu ectropion/entropion

cicatriceal, simblefaron, etc. au nevoie de chirurgie plastic,
reconstructiv.
CICATRICE CORNEEAN POSTARSUR
TERMIC
ARSURILE PRIN RADIAII
Radiaiile ultraviolete

Radiaiile UV pot provoca de regula keratite dureroase, dar de

cele mai multe ori autolimitante. Cele mai frecvente leziuni apar
de regul atunci cind nu se poart ochelari de protecie contra
luminii lmpii de sudur (Keratoconjunctivita fotoelectrica) sau
zpad (Keratoconjunctivita nivalis)

Expunerile de scurt durat, dar frecvente au de obicei un efect

cumulativ i pot conduce deasemeni la aparitia de keratite severe.
In condiii normale radiaiile UV nu penetreaz corneea intr-un
asemenea grad nct s cauzeze leziuni acute cuantificabile ale
cristalinului i retinei.

Rolul efectului cumulativ al radiaiilor UV n patogeneza

Degenerescenei Maculare Legate de Vrst (DMLV) este
confirmat.
Diagnostic i examinare in arsurile prin radiaii:
Tabloul clinic este relativ unic:

dureri masive, epifora (hiperlacrimare), fotofobie i blefarospasm,

simptome ce apar de regula la 6-10 ore dup expunere. n urma
anesteziei topice (pentru a combate blefarospasmul reflex) se pot
examina microdefectele corneene situate central, Fluoresceina +.

Tratament:
Picturile ce conin anestezic intirzie procesul de vindecare al epiteliului
corneean si pot provoca o opacifiere corneean in cazul unei utilizari
indelungate. Ele trebuie folosite numai in scop diagnostic (1-2 picturi)
si niciodata puse la indemina pacientului.

Se administreaza unguente cu antibiotic, midriatice/cicloplegice cu efect

de scurt durat, pansament ocular; in cazuri usoare sint indeajuns
compresele umede, reci si lacrimi artificiale, iar la nevoie analgezice.
Lumina infraroie si lumina vizibil
La cei ce privesc fara protectie o eclipsa de soare, pacienii
psihotici, ce halucineaza si privesc direct fara protecie la soare
sau la alte surse puternice de lumin, precum cuptoarele
industriale pot apare arsuri corio-retiniene.

Aceste arsuri sint provocate de lumina concentrat, vizibil sau

de cea invizibila infraroie. Depinzind de gradul de severitate al
arsurii pot rezulta scotoame temporare sau permanente.

Prevenia este singura msur raional. CS administrai

sistemic i/sau periocular reduc inflamatia si reacia cicatriceal.
Expunerea profesional la lumina relativ intens (de ex.
sufltorii in sticl, cei ce lucreaza la cuptoare industriale) poate
provoca cataract capsular anterioara si posterioar. Ca i
cauz sint mentionate radiaiile infraroii respectiv energia
termic.
Radiaiile ionizante

Radiaiile , , , radiaiile X, Ultrasunetele, lumina LASER,

electricitatea,etc. pot provoca diverse afeciuni oculare. Dup o expunere
prelungit la radiaii ionizante apare iniial un eritem cutanat al zonei
expuse, grefat pe hiperkeratoza putindu-se dezvolta un carcinom.

A fost deasemeni dovedit c Radiaiile X au efect cataractogen la valori

mai mari de 5001000 rad.

In cazul radioterapiei zonei orbitare sau intracraniene pot apare

modificri retiniene de la 3000 rad, radioterapia terapeutic cu raze
provocind de regul cataract la ochiul congener.