Curs 6- OTOLOGIE

COMPLICAŢIILE SUPURAŢIILOR
AURICULARE
 CLASIFICAREA COMPLICAŢIILOR SUPURAŢIILOR
AURICULARE
EXTERNE OTITA EXTERNĂ
ADENITA RETROAURICULARĂ
OSTEOPERIOSTITA, ABCESUL ŞI FISTULA
RETROAURICULARĂ
FISTULA GELLE
CERVICALE Teaca m SCM- pseudoBezold
Teaca m digastric post- otomastoidita
jugodigastrică Moulet
Teaca m. Trapez, splenius- otomastoidita
occipitală
INTRAOSOASE OSTEITA SCUAMEI TEMPORALULUI
OTOMASTOIDITA TEMPORO-ZIGOMATICĂ
PARALIZIA N FACIAL
FISTULIZAREA COHLEEI- COHLEARIZARE
LABIRINTITA
PETROZITA ANTERIOARĂ ŞI POSTERIOARĂ
PETROAPICITA- SIND GRADENIGO
ENDOCRANIENE TROMBOFLEBITA DE SINUS LATERAL
MENINGITA
ABCESUL EXTRADURAL, SUBDURAL,
CEREBRAL CEREBELOS
HI BENIGNĂ POSTOTITICĂ

GENERALE SEPTICEMIA KORNER

 1. COHLEARIZAREA

 Modalităţi de afectare cohleară:

1. spontană- prin afectare inflamatorie concomitentă
sau sec unei acutizări
2. hemoragia intracohleraă
3. perilimfatică- scurgere de perilimfă
4. postototoxică- prin adm de antibiotic local
5. fibrozarea sau osificarea cohleei
 2. PARALIZIA NERVULUI FACIAL
Etiopatogenie:
 Se datorează nevritei sau ischemiei la nivelul vasa nervosum
prin tromboze sau vasculite
 Complicaţie a O.M. COLESTEATOMATOASE- erodarea
pereţilor canalului Fallope
Ex. Clinic:- paralizie facială periferică
Tratament:
 O.M SUP.ACUTA şi P.F.- antibioterapie şi mirigotomie largă
 OTOMASTOIDITA ACUTĂ- antromastoidectomie sau
antrotomie
 OTOMASTOIDITA CRONICĂ- asanarea focarului infecţios,
evidare timpano-mastoidiană
 3. LABIRINTITELE

Definiţie: atingerea urechii interne de către un proces

infecţios
Clasficare:
• Seroasă acută
• Supurată acută
bacteriene • Supurată cronică
• Fibroasă şi osifiantă

virale
 3.1. LABIRINTITELE BACTERIENE
 ETIPATOGENIE:
- Complicaţie rară a O.M. Sau Otomastoiditelor
produse de Pneumococ, Streptococ, sau
Haemophilus
- Complicaţie frecventă a OM. Cu pseudomonas,
Proteus, E. Colli
- Compl. Postoperatorie- evidări petromastoidiene
- Complic postraumatică- fracturi temporale
- Secundare unor meningite, abcese extradurale,
petrozite
 3.1.1. LABIRINTITA ACUTĂ SEROASĂ
SE PRODUCE PRIN: fistule la nivelul ferestrei ovale sau rotunde şi
infectarea labirintului
Clinic:
 Acufene înalte
 HP sau mixtă
 Greţuri, vărsături, paloare
 Vertij rotator
 Nistagmus orizontal sau orizontal rotator
Ex obiectiv:
 Sm. de otită sau otomastoidită
 Sindrom vestibular periferic: nistagmus orizontal rotator la urechea
bolnavă, secusa rapidă spre urechea bolnavă
 Romberg pozitiv
 Proba rotatorie şi nu calorică datorită perforaţiei
 3.1.1. LABIRINTITA ACUTĂ SEROASĂ

Dg. Pozitiv
 Apariţia bruscă a vertijului
 Nistagmus
 Romberg invers nistagmusului
 Schimbarea probei Weber din transmisie în percepţie
Dg. Diferenţial:
 Labirintita acutăsupurată
 Alte sindroame vestibulare
 Meningita
 Abcesul cerebelos
 3.1.1. LABIRINTITA ACUTĂ SEROASĂ

Prognostic:
 Hipoacuzie definitivă
 Dispariţia fenomenelor vestibulare la 2-3 săpt.
Forme clinice:
 Circumscrise:- labirintului, vestibular- sm vest şi HP,
cohlear- HPfără sm vestibulare
 Postoperator- la 5-12 zile după chirurgia mastoidei
 Precoce: 2-3 zile după otomastoidită sau otită
 Tardive: 7-30 zile
Tratament: timpanotomie sau antromastoidectomie,
antibiotice, repaus, sedative
 3.1.2. LABIRINTITA ACUTĂ SUPURATĂ

Etiologie:
 otitei- prin fereastra rotundă
 Otomastoidită, colesteatom- eroziunea labirintului
 Cale sanguină
Ex. Clinic:
 Vertij sever
 Nistagmus spre urechea bolnavă
 Romberg pozitiv
 Pierderea auzului
 Greţuri, vărsături
Evoluţia: paralizie facială. Menigită
Tratament: antibioterapie masivă, repaus, antiemetice,
antivertiginoase
 3.1.3.LABIRINTITA SUPURATĂ CRONICĂ
Este secundară unui proces cronic supurati mastoidian
Ex clinic:
 Uneori asimptomatic
 OMS cr. Otoree intesă
 Cefalee, dureri mastoidiene
 Vertij la mişcări bruşte ale capului
 HT →HM SAU COFOZĂ
 Sm fistulei:
CSL- buclei- nistagmus spre partea sănătoasă
- ant de ampulă- nistagmus spre urechea bolnavă
CSP- nistagmus vertical
CSS- nistagmus orizontal spre urechea sănătoasă
Tratament: mastoidectomie, eradicarea colesteatomului,închiderea
fistulei cu fascie sau pericondru
 3.1.4.LABIRINTITA FIBROASĂ ŞI OSIFIANTĂ

 Este stadiul final al unei labirintite

 Se produce ţesut fibros care obliterează labirintul ,
apoi se produc osificări calcificări
 3.2 . LABIRINTITA VIRALĂ

 Apare în cursul infecţiilor virale: zona zoster,

parotidita epidemică, gripă
 Propagare pe cale sanguină
 Ex. Clinic: HP, vertij , nistagmus intens , echilibru
susţinut prin mec vizuale
 Tratament: antivirale, sedative, antiemetice,
antivertiginoase
 4. PETROZITA

 Definiţie: afectarea inflamatorie a celulelor mastoidiene

 Clasificare:
- anterioară- postotitică
- posterioară- postmastoidectomie
- petraopicita
 Simptomatologie:
- supuraţie abundentă
- Acufene
- Alterarea stării generale
- leucocitoză
- sindrom Gradenigo: nevralgie trigeminală, pareză de nerv VI.abducens şi otoree
 Dg pozitiv:
- Otoree
- Hipoacuzie
- Diplopie
- Nevralgie trigeminală
 Tratament: antibiotice, evidare petromastoidiană
 5. TROBOFLEBITA DE SINUS LATERAL

Etiopatogenie
 Otomastoidita colesteatomatoasă
 Otomastoiditele supraacute
 Postraumatică
Modalitaăţi de extindere:
 Continuitate
 Cale venoasă- vasele de la baza casei medii
 Limfatică
 Efracţia peretelui venos
 Toxinele din urechea medie
 5. TROBOFLEBITA DE SINUS LATERAL

 Bacteriologie
proteus, streptococ, stafilococ
La copii- Haemofilus, pneumococ, piocianic, stafilococ
 Anatomie-patologică
Mastoidita acută- infecţie→distrugerea septurilor osoase→
periflebita→periflebita supurată
Contactul prelungit al ag patogen cu peretele venos→erodarea
peretelui vascular→extindere spre sinusul transverssau
sagital→vena jugulară internă
Trombul datorită infiltrării sale
bacteriene→tromboliză→metastaze septice- emboli care
determină septicemia cu semnale clince
 5. TROBOFLEBITA DE SINUS LATERAL

 Dg pozitiv
- Febră
- Frisoane
- Sensibilitate la palparea venei emisare mastoidiene
- Pe marg. ant a m SCM – cordon dureros
- Peteşii
- Hemocultură pozitivă
- Hematurie
- Albuminurie
- CT- absenţa substanţă osoasă la nivelul sinusului sigmoid
- Angiografia
 Dg diferenţial:
- Abcesul cerebral, extradural, meningita, af infecţioase, TBC, pneumonie
virală
 5. TROBOFLEBITA DE SINUS LATERAL

 TRATAMENT MEDICAMENTOS
- antibiotice ce străbat bariera hemato-encefalică
- antiedematoase
- anticonvulsivante
- monitorizare
 TRATAMENT CHIRURGICAL
- Mastoidectomie lărgită
- Puncţionarea sinusului lateral
- Ligatura venei jugulare interne
- asocierea tratamentului antibiotic şi
anticoagulant
 6. MENINGITA OTOGENĂ

Definiţie: inflamaţia meningelui şi invazia bacteriană în

l.c.r
Etiologie: streptococ pneumoniae, Haemofilus,
Pneumococ, Neisseria meningitidis
Patogenie:
 focar inflamator cronic sau supracut
mastoidian→propagare directăa meningelui
 Hematogenă
 limfatică→infecţii rinofaringiene, sau otice
 Soluţii de continuitate
 iatrogene
 6. MENINGITA OTOGENĂ

Simptomatologie
 Debut: brusc, febră, cefalee , vărsături, convulsii
 Perioada de stare:
- sindrom infecţios: febră, indisponibilitate, stare de
rău
- Sindrom meningean: cefalee intesă în cască sau
frontoparietală, fotofobie, vărsături, bradicardie
Redoarea cefei
Otorea, otalgia, hipoacuzia- pot lipsi
 6. MENINGITA OTOGENĂ

 Diagnosticul pozitiv:
- sm meningitei
. Sm inflamatorii acute, subacute sau cronice auriculare
sau mastoidiene
- ex Rtg- Proces inflamtor mastoidian- osteite
- puncţia lombară pozitivă!!!
- aspectul LCR.: hipertensiv, tulbure, presiune
peste 200mmHg, leucocitoză> 100oleuc/mm3,
neutrofilie, proteinorahie>1g/l, glicorahie< 0,34
g/l, germeni patogeni prezenţi
 6. MENINGITA OTOGENĂ

Tratamentul
 Examen direct negativ
antibioterapie masivă : CEFTRIAXON, CEFOTAXIM,
AMOXICILINĂ, CEFTAMIL
 Ex direct pozitiv:
- gram pozitiv: AMOXICILINĂ
- gram neg.: AMOXICILINĂ, CEFTRIAXON, CEFOTAXIM
- coci gram poz.: se asoc VANCOMICINA
- bacili gram neg: CEFTRIAXON, CEFOTAXIME
Corticoterapie , Manitol
CEFTRIAXON- 70-100mg/kg.c/zi 1-2x/zi
CEFOTAXIM 200/300 mg/kg.c zi 4x/zi
AMOXICILINĂ 200mg/kgc/zi 4-6x/zi
VANCOMICINA 40-60 mg/kg.c/zi 4x/zi
 6. MENINGITA OTOGENĂ

 TRATAMENT CHIRURGICAL- EVIDARE PETRO-

MASTOIDIANĂ- drenaj larg
OTITELE ACUTE
- NU ESTE INDICAT
- MASTOIDITELE EXTERIORIZATE- INDICAT
- EVOLUŢIE FAVORABILĂ SUB TRATAMENT
MEDICAM- TEMPORIZARE
EVOLUŢIE NEFAVORABILĂ- INDICAT CHIAR DACĂ
TIMPANUL ESTE NORMALIZAT CA ASPECT
OTITE CRONICE
- EVOLUŢIE NEFAVORABILĂ- INDICAT
- EVOLUŢIE FAVORABILĂ- TEMPORIZARE
 7. ABCESUL CEREBRAL

 Definiţie: colecţie purulentă localizată şi înconjurată

de o zonă de encefalită
 Cauze: O.M. S. Acută şi cronică, O.M
colesteatomatoasă, Otomastoidita cronică
 Patogenie:
- extindere directă de la UM prin tegmen tympani,
sinus cavernos
- cale venoasă retrogradă- tromboflebite
LOCALIZARE– LOB TEMPORAL, ABCESE
MULTIPLE
 7. ABCESUL CEREBRAL

 Stadii evolutive:
1. Stadiul iniţial- cerebrita iniţială- febră, cefalee,
scăderea capacităţii de concentrare, st gen alterată
2. Stadiul de localizare- cerebrita tardivă- HIC
tranzitoriu, atacuri epileptiforme, simp precedente
3. Stadiul de abces manifest- febră, cefalee,
redoare de ceafă, crize epileptice, alterarea stării de
conştienţă
4. Stadiul terminal- obnubilare, torpoare, comă,
resp Cheyne- Stokes
 7. ABCESUL CEREBRAL

1. FormeDEclinice:
 ABCES LOB TEMPORAL Hipoacuzie discretă
Halucinaţii auditive
Tulburări de miros
Tulburări de vedere
Neuropatii craniene III,IV
Tulburări de vorbire

2. ABCES CEREBELOS Nistagmus spontan pe partea lezată

Nistagmus provocat- poziţie,
lumină, fix punct
Tremor
Ataxie
Dismetrie
 7. ABCESUL CEREBRAL

 DIAGNOSTICUL POZITIV
- ex laborator: leucocitoză, PCR poz, LCR : leucocitoză, proteine crescute,
presiune crescută
- ex RTG şi CT şi RMN: zonă hipodensă, sau hipercaptantă cu substanţă de
contrast

 DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL:
- abcesul extradural
- tromboflebita de sinus lateral
- meningita otogenă
- labirintitele
- vestibulopatii
- scleroza în plăci
- tu. cerebrale
 7. ABCESUL CEREBRAL

 TRATAMENT MEDICAMENTOS
- antibioterapie masivă , Corticoterapie
- se adm în forme de cerebrită, abcese mici,
sau multiple, sau unde se contraindică
chirurgia
 TRATAMENT CHIRURGICAL
- echipe mixte cu neurochirurgia
- abord al abcesului+ evidare
petromastoidiană în acelaşi timp operator
RĂBDARE, RĂBDARE,
RĂBDARE!!!