Situaţii speciale în resuscitare

1
 Obiective
Să înţelegem cum trebuie modificate tehnicile de
resuscitare în condiţii speciale de:
 Hipotermie
 Sarcină
 Imersie şi submersie
 Electrocutare
 Intoxicaţii
 Anafilaxie
 Arsuri
 Spanzurat

2
Stopul cardiorespirator în
sarcină
 OBIECTIVE- Să înţelegem:

 Noţiuni legate de sarcină şi SCR

 Modificarea tehnicilor de resuscitare în sarcină

 O nouă viziune privind managementul primului

ajutor în sarcină
 Definiţii

 Sarcina = o stare fiziologică în

care se află femeia din momentul
concepţiei până la expulzarea
fătului

 SCR = este starea organismului în

condiţiile opririi complete a
circulaţiei respiraţiei şi activităţii
funcţionale a SNC.
 Particularităţi
Sarcina reprezintă o situaţie specială a SCR datorită
modificărilor fiziologice ce apar pe parcus
 Creşterea volumului sanguin

 Creşterea consumului de oxigen

 Apare compresiunea uterului după a 20-a săptămână pe

vasele iliace şi abdominale
 creşterea debitului cardiac
 Frecvenţa cu care apare SCR în sarcină avansată este
de 1/30.000, iar supravieţuirea este redusă.
 Sarcina
Cauzele stopului cardiac la gravide
 Hemoragie
 Embolie pulmonară
 Embolie cu lichid amniotic
 Desprindere de placentă
 Eclampsie
 Intoxicaţie medicamentoasă

7
 Măsuri imediate pentru prevenirea SCR
 Administrarea de oxigen in sarcină
 Poziţionarea gravidei în
semidecubit lateral stâng
sau împingerea blândă,
manuală a uterului spre
stânga

 Administrarea de fluide cu debit

mare.

 Reevaluare permanentă pentru

administrare de medicament.
 Particularităţile resuscitării la gravidă
 Este nevoie de minim doi
salvatori.

 În resuscitarea avansată este

necesară implicarea unui
obstetrician şi a unui
neonatolog.

 Este importantă căutarea şi excluderea

cauzelor, cei 4H şi 4T.

 Compresiunile toracice se fac

ceva mai sus decât în mod
obişnuit.
 Căile aeriene
 Trebuie dezobstruate rapid datorită riscului crescut de
regurgitare.
 Poziţionarea capului

 Intubaţie traheală (dificilă):

 îngroşarea gâtului

 dimensiunile pieptului

 edem glotic.

Necesită presiune cricoidiană în vederea realizării intubaţiei.

 Respiraţia
 Ventilaţia trebuie începută imediat după CAS -eliberate
Dificilă din cauza:
1. Ascensionării diafragmului şi limitării mişcărilor lui
2. Poate fi necesară o presiune mare de insuflaţie.
 Necesită presiune pe cricoid până la fixarea unei sonde
IOT.
 Observarea coborârii şi ridicării toracelui este mai
dificilă.
 Circulaţia
 Verificarea la carotidă şi femurală
 Compresii toracice dificile din cauza distensiei diafragmatice, obezităţii şi a
hipertrofiei pieptului
 Deplasarea uterului:
 Semidecubit lateral stâng
 deplasare manuală
 ATENTIE –IN DECUBIT DORSAL –UTERUL GRAVID
COMPRIMA VENA CAVA =>REDUCEREA RETURULUI
VENOS
 Refacerea volemiei
 Intervenţie chirurgicală imediată în caz de sângerare
 Dispunerea laterală a uterului

 Pentru realizarea unei bune

circulaţii este recomandată
dispunerea laterală a uterului:
1. Poziţionarea în semidecubit
lateral stâng într-un unghi
>30˚
2. Deplasarea manuală a
uterului şi plasarea gravidei
în semidecubit lateral stâng
la un unghi de 15˚.
 Modalităţi practice
 Poziţionarea gravidei pe
genunchii salvatorilor în
semidecubit lateral stâng.

 Folosirea a două scaune cu spătar

răsturnat.
 Cezariana de urgenţă
 în al 3-lea trimestru de sarcină, dacă resuscitarea nu
are succes în primele 5 minute se indică cezariana .

 La o varsta gestaţională de 20-23 săptămâni, cezariana

se efectuează în scopul resuscitării mamei.

 La o varstă gestaţională > de 24-25 săptămâni,

cezariana se efectuează în scopul resuscitării atât a
mamei cât şi a fătului.
 Cezariană de urgenţă
în al 3-lea trimestru de sarcină,
dacă resuscitarea nu are succes
în primele 5 minute
16
Electrocutarea

17
 Electrocutarea
 Electricitate (curent alternativ):
 casnică

 Industrială

 Fulgerare (curent continuu)

18
Factori care influenţează severitatea

 Tipul de curent şi traseul acestuia prin corp

 alternativ (AC) - mai frecvent FV

 continuu (DC) - mai frecvent asistolă

 Traseul mana-mana=cel mai grav

 Tensiunea curentului
 Intensitatea curentului eliberat
 Rezistenţa la curentul electric
 Zona şi durata contactului
19
Leziuni provocate de curentul electric

20
 Fulgerare
 Depolarizarea miocardului
 asistolie sau FV

 Paralizia muşchilor respiratori poate

provoca stop respirator
 Leziuni neurologice extinse

21
 Siguranţa salvatorului

 ÎNTRERUPEŢI SURSA DE CURENT

ELECTRIC
 Curentul de înaltă tensiune poate:

 să producă arc electric

 să se răspândească prin sol

 PACIENTUL
ELECTROCUTAT VA FI
TRATAT CA –TRAUMA(guler cervical etc.)
22
 Caracteristici
În cazul arsurilor provocate de curentul electric

 Important este îndepărtarea pacientului de sursa de

curent (sau invers).

 Totdeauna se are în vedere posibilitaea leziunii la nivel

de coloană cervicală (datorită mecanismului acţiunii).

 Arsurile electrice produc leziuni atât la suprafaţa cât şi

în profunzimea organismului.
 Caracteristici
În cazul arsurilor provocate de curentul electric

 Ţesuturile sunt distruse prin mecanism

termic.
 Se caută poarta de intrare şi poarta de ieşire
a curentului electric. Acest lucru este
important pentru că ne furnizează
informaţii privind traseul urmat de curent
prin organism.
 Caracteristici
În cazul arsurilor provocate de curentul electric

 Distrugerea tisulară este maximă la punctul de

intrare.

 Dacă sunt interesate vase importante apar

gangrene iar dacă traseul intersectează inima pot
apărea tulburări în activitatea inimii deosebit de
grave chiar moartea.
 Resuscitarea
 BLS şi ALS precoce
 Intubaţie precoce dacă faţa/gâtul prezintă arsuri

 Paralizia musculară poate persista

30 min după şocurile cu voltaj ridicat
 Protectie termica
 Transport urgent la spital

26
 Criterii de internare

 Stop cardiac
 Pierderea stării de conştienţă

 Modificări ECG (ritmului)

 Arsuri şi leziuni ale ţesuturilor

moi

27
ANAFILAXIA

28
 Anafilaxie

Anafilaxie – reacţie de
hipersensibilitate (alergie)

29
 Semne clinice
 Angioedem – edem laringean
 Rush (urticarie / eritem, roşeaţa tegumentului)

 Hipotensiune

 vasodilataţie şi  permeabilităţii vasculare

 Bronhoconstricţie

 Rinită, conjunctivită

 Dureri abdominale, vomă şi diaree

30
 Resuscitarea
 Îndepărtarea agentului alergen
 Eliberarea şi asigurarea căilor aeriene(PLS)
 Oxigen cu flux mare
 Monitorizare
 Protectie termica
 Transportul rapid la cea mai apropiată
unitate sanitară 31
ARSURILE

32
ARSURILE
 Generalităţi

 90% termice
 10% chimice, electrice
 frecvenţă mare la:
 copii 1-5 ani - opăriri

 băieţi 17-30 ani - lichide combustibile

Supravieţuirea este frecvent direct influenţată de

resuscitarea şi stabilizarea iniţială !
 Clasificare

 Arsurile sunt accidente provocate

de căldură sub diferite forme,
agenţi chimici, electricitate şi
iradiaţii.
 Clasificare
Arsurile termice
 Se datorează căldurii, care poate acţiona prin: -
flacără,
- lichide cu temperatură înaltă,
- metale încălzite,
- gaze sau vapori supraîncălziţi,
- corpi solizi incandescenţi.
 Clasificare
Arsurile chimice
 Sunt produse de unii acizi ca:
- acid azotic,
- clorhidric,
- sulfuric,
- oxalic, etc.
 Sau de substanţe alcaline:
- hidroxid de sodiu,
- de potasiu,
- de calciu,
 Clasificare

Arsurile electrice
 Sedatorează contactului cu un
conductor electric aflat sub
tensiune.
 Clasificare

Arsurile prin radiaţii

 Sunt produse de razele solare, raze
ultraviolete, etc.
 Bilanţul lezional al pacientului ars se face în
funcţie de:
- suprafaţa arsă;
- gradul de profunzime al arsurii.

 Pentru calcularea suprafeţei arse se foloseşte

regula lui Wallace numită şi regula lui 9.
 Localizări periculoase
şi arsuri grave sunt:

 Faţa, gâtul pentru că arsurile la acest nivel pot fi

urmate de complicaţii la nivelul aparatului respirator
 Toate arsurile care sunt în apropierea feţei (pleoape),
mâinii, peroneului, zonele de flexie ale membrelor,
leziuni circulare la nivelul membrelor.
 Arsurile care depăşesc mai mult de 30% din
suprafaţa arsă indiferent de gradul de arsură
 Localizări periculoase
şi arsuri grave sunt:

 Arsurile de gradul III şi care depăşesc 10 % din

suprafaţa corpului
 Arsurile complicate cu fracturi şi cu distrugeri
masive de ţesuturi moi
 Arsuri profunde cauzate de substanţe acide sau de
curent electric
În funcţie de gradul de distrugere al
ţesuturilor şi profunzimea arsurii
se descriu următoarele grade de
arsuri
Arsura de grad I
 Interesează numai stratul superficial al pielii,
epidermul.
 Se manifestă prin roşeaţa pielii, edem local, durere,
frisoane.
 Arsura tipică de gradul I este eritemul solar, produs
prin expunerea îndelungată şi neraţională la soare.
 Durează 3-4 zile, după care roşeaţa scade fiind
înlocuită de o pigmentaţie brună urmată de
descuamaţie.
Arsura de grad I
 Nu se consideră în calcularea zonelor de
arsură!
Tratament nespecific (loţiuni hidratante,
vindecare în 7 zile).
Arsura de grad II
 Interesează epidermul pe care-l decolează de derm
provocând apariţia flictenelor, vezicule (băşici) pline
cu lichid gălbui, care nu este altceva decât plasma
sangvină extravazată.
 Acest tip de arsură este provocat de lichide fierbinţi
sau metale incandescente, care au acţionat o durată
scurtă asupra pielii.
Este cea mai dureroasă pentru că sunt atinse
terminaţiile nervoase de la acest nivel.
Arsura de grad II

Vindecare în 2-3 săptămâni dacă se

previne infecţia
Arsura de grad III
Interesează dermul în totalitatea lui inclusiv
foliculii piloşi şi glandele sudoripare
Flictenele au conţinut sangvinolent.
Durerea nu mai este atât de intensă, poate să
şi lipsească deoarece terminaţiile nervoase
pot fi sau sunt distruse complet
Leziune peste 2 cm , necesitate de
transplant
 Primul ajutor în cazul pacienţilor
care au suferit o arsură

 Siguranţa salvatorului este primul lucru

de care trebuie să ne asigurăm.
 Controlul nivelului de conştientă
 Evaluarea funcţiilor vitale conform
protocolului
 Caracteristici
În cazul arsurilor provocate de flacără
 Important este oprirea cât mai rapidă a arderii cu jet de
apă.
 Acest lucru este valabil şi pentru situaţiile când flacăra este
deja stinsă, deoarece în acest moment arsura se poate
propaga în continuare în profunzime.

 Se îndepărtează hainele pacientului cu condiţia ca acestea să

nu fie lipite de piele iar manevra de dezbrăcare să producă
distrugeri tisulare.
 Odată cu dezbrăcarea pacientului se v-a asigura protecţia
acestuia de hipotermie
 Caracteristici
În cazul arsurilor provocate de substanţe chimice

 Spălarea suprafeţei arse cu jet de apă în aceste

situaţii trebuie să fie de o durată mai mare,
pentru a fi siguri că se îndepărtează orice urmă
de substanţă cauzatoare.
 Profunzimea arsurii este direct proporţională cu
timpul de contact, de concentraţia substanţei şi
proprietăţile substanţei.
 Generalităţi
 Jetul de apă trebuie folosit numai pentru regiunile
afectate
 Este interzisă folosirea cremelor, ungventelor,
substanţelor uleioase
 Se folosesc pe cât posibil pansamente sterile sau cârpe
foarte curate, umezite.(COMPRESE GELUITE)
 Nu se pune gheaţa în contact direct cu tegumentul.
 Se acoperă pacientul pentru a preveni pierderea de
căldură
SPANZURAREA

56
Definitie – asfixie mecanica – produsa prin compresiunea gatului de
catre un lat asupra caruia actioneaza greutatea proprie a
corpului victimei

-Santul de spanzurare -este dat de lat si poarta amprenta structurii acestuia

(zale, etc.)
-Prognostic grav –majoritatea decedeaza inainte de acordarea primului
ajutor

-Spanzurarea poate fi - completa-victima este suspendata in aer

- incompleta-victima se sprijina pe sol sau un suport

-Strangulare cu latul – presiunea pe lat este data de o alta persoana

(agresor)
-Sugrumarea – presiunea pe gat este facuta de alta persoana cu mainile
Compresiune asupra elementelor anatomice de la
nivelul gatului => anoxie,tulburari hemodinamice si
posibil moarte reflexa prin inhibitie

Fractura de C1-C2
edemul tesuturilor moi paravertebrale pot
determina tulburari respiratorii
 TABLOU CLINIC
-Pierderea extrem de rapida a starii de constienta 5-15sec.!!!

-Semne neurologice – agitatie,transpiratii,hipertermie,

mioza/midriaza,erectie,deficit motor
convulsii,coma,decerebrare
-Semne cardio-vasculare – tahicardie/bradicardie,colaps stop cardiac

-Semne respiratorii – cianoza,obstructia cailor aeriene, dispnee,EPA,stop

respirator
-Alte semne – petesii,hematoame faciale / conjunctivale
leziuni laringiene si traheale,medulare

-EKG – tulburari de ritm si de conducere ,tulburari ischemice

 TRATAMENT
-Degajarea victimei evitand caderea ei
-Manipularea cu grija,mentinand aliniamentul cap-gat-trunchi
-Guler cervical
-Oxigen pe masca
-Monitorizare
-Protectie termica
-Transportul urgent la spital
-Abord venos periferic,Ringer lactat
-Hemisuccinat de hidrocortizon 4-6mg/kgc i.v.?
-Sedarea agitatiei – Dormicum 0,05-0,1mg/kgc
-Intubatie in caz de insuficienta respiratorie acuta,coma,
stop cardio-respirator
-In caz de stop cardio-respirator –SVB si SVA
De stiut
-La orice spanzurat se ia in considerare traumatismul de
coloana cervicala
-Manitolul se administreaza doar exceptional pentru
reducerea edemului cerebral
-Latul trebuie pastrat pentru ancheta judiciara

De evitat
-Lasarea latului in jurul gatului
-Mobilizarea intempestiva a victimei
-Reumplerea volemica intempestiva (!!! Creste edemul cerebral)
 Rezumat

 Un tratament corect, efectuat la timp poate

preveni stopul cardiac
 Modificaţi tehnicile avansate de
resuscitare pentru tratarea stopului cardiac
survenit în circumstanţe speciale

62
Întrebări?

63