SPA şi hidroterapia

Asistent Univ. Dr. Georgiana STAMATE

SPA
(sanitas per aquam)

 Oază de sănătate prin efectele tămăduitoare ale apei

 Se urmăreşte atingerea unei forme de liniştire a minţii şi
corpului
 Termen folosit de anglo-saxoni
 Defineşte: un centru de recuperare, un institut de
frumuseţe, dar şi un izvor mineral sau o aşezare în care
a fost descoperit un astfel de izvor
 Bazat pe conceptul SPA s-a dezvoltat

 unîntreg domeniu interdisciplinar

umanist

 filosofie, psihologie, estetică, medicină,

cosmetologie, activităţi corporale şi spirituale,
nutriţie

o industrie de servicii Spa reprezentată

de

 stabilimente cu destinaţie specifică de

relaxare şi înfrumuseţare, cu personal
specializat şi standarde de lux bine definite
Medical SPA

 Instituţie ce are ca principal scop să asigure servicii

medicale şi îngrijiri medicale, într-un mediu ce integrează
serviciilor spa terapii convenţionale şi neconvenţionale
 Se adresează:
 Femeilor şi bărbaţilor
 Persoanelor tinere şi adulţilor
 Persoanelor sănătoase, dar şi bolnavilor (recuperare după
accidente, afecţiuni minore datorate posturii incorecte, terapii de
recuperare pt. probleme medicale frecvente – reumatism, etc.)
 Sportivilor (metode intensive, elaborate personalizat)
 Gravidelor şi postpartum
 La fel ca şi day spa, în medical spa se
urmăreşte constituirea unei atmosfere relaxante

 Servicii şi domenii asigurate de medical spa:

 Servicii de relaxare şi wellness (aromoterapie,
cromoterapie, terapie prin pietre, masaj, saună,
duşuri, împachetări, băi în piscină)
 Prin spa se tratează în primul rând stresul, se alungă
oboseala, durerile musculare, migrenele, depresiile, lipsa
energiei, anxietatea etc.
 Spa nu se referă la tratamente cosmetice, ci la revigorarea
trupului şi a minţii pe cale naturală
 Consiliere medicală în următoarele domenii
 Medicină estetică: remodelare şi tonifiere corporală, anti-
aging, mezoterapie corporală şi facială, augumentarea
buzelor, injecţii cu Botox, peeling chimic, tratamente
anticelulitice
 Nutriţie şi dietă personalizate
 Recuperare medicală şi balneoterapie
Recuperarea medicală modernă
 Cuprinde atât o modalitate de evaluare medicală
avansată, cât şi o tehnologie competentă

 testări, analize, stabilirea gradului de deteriorare al organismului

 Se bazează pe principiile impedantiometriei, stabilirea

terapiilor, urmărirea evoluţiei stării de refacere a
pacientului, întreţinerea rezultatelor în timp

 scanare corporală care evidenţiază procentul de masă grasă,

masă musculară, masă osoasă, volum hidric, dispunerea
acestor procente în structura organismului, fiind sesizate
asimetriile, excesele etc.
 Tehnologii variate

 Fizioterapie: curenţi de diferite frecvenţe, magnetoterapie,

diatermie de recuperare (realizează bio-stimulare la nivel celular
pentru declanşarea procesului de recuperare prin forţe organice
proprii)
 Kinetoterapie, pilates, gimnastică intimă Kriston (prin care se
poate evita incontinenţa urinară, durerile specifice menstruaţiei,
predispoziţia la constipaţie sau balonare, rol preventiv prin
îmbunătăţirea circulaţiei sanguine şi limfatice la nivelul organelor
abdomino-pelvine etc.)
 Hidroterapie: băi cu plante şi alge, jacuzzi, hidromasaj cu săruri,
saună umedă (hamam) şi uscată, piscină, băi cu nămol
sapropelic
 Laserterapie
 Termoterapie: împachetări cu nămol, saună uscată, infraroşii,
baie de abur, duşuri tematice
 Infiltraţii cu hialuronat de sodiu pentru artroză
 Oxigeno-ozonoterapia (baie gazoasă, infiltraţii)
 Reprezintă o terapie bazată pe injectarea sau insuflarea în organism a
unei cantităţi de amestec Oxigen-Ozon, prin diferite tehnici
 Efectele ozonului:
 Imunostimulant
 Antibacterian şi virustatic
 Antiinflamator
 Revitalizant
 Antialgic
 Lipolitic
 Îmbunătăţirea circulaţiei
 Creşterea rezistenţei la efort şi a capacităţii de memorare
 Reechilibrarea apei în organism
 Dezinfectant, eliminarea radicalilor liberi şi a toxinelor
 Imunosupresor în concentraţii crescute
 Aplicaţiile oxigeno-ozonoterapiei

 Afecţiuni reumatismale:
 Hernia de disc cervicală şi lombosacrală
 Artroza cervicală
 Dureri cervicale
 Lombosciatică
 Gonartroză
 Periartrita scapulo-humerală acută şi cronică
 Artroza gleznei, genunchiului, şoldului, umărului, cotului,
articulaţiilor mâinii şi piciorului
 Patologie traumatică sportivă
 Osteonecroză
 Durere cronică
 Afecţiuni vasculare şi neurologice
 Ulcere necrotice, vasculare, diabetice şi posturale cu dublă acţiune
 Arteriopatie obliterantă
 Vasculopatie diabetică
 Alterarea microcirculaţiei: cardiopatie ischemică, îmbătrânire
prematură, disfuncţionalităţi de erecţie, astenie psiho-fizică,
depresie
 Boala Parkinson
 Demenţa Alzheimer
 Scleroza multiplă
 Imunodepresie şi patologie infecţioasă
 Hepatite virale acute şi cronice, infecţii virale, bacteriene, micotice,
herpes zoster
 Sindrom de imunodeficienţă dobândită, infecţii cutanate (răni
infectate, ulcere vasculare şi traumatice)
 Ozonoterapie în cosmetică şi dermatologie
 Combaterea efectelor îmbătrânirii (anti-aging)
 Reducerea ridurilor
 Dispariţia aspectului de “coajă de portocală” din celulită
 Tratamentul vergeturilor
Hidroterapia
 Metodă care utilizează apa sub diverse
temperaturi şi stări de agregare (solidă,
lichidă, gazoasă) în scop terapeutic şi
profilactic

 Procedurile de hidroterapie acţionează la

nivelul mai multor tipuri de ţesuturi şi
structuri anatomo-funcţionale din organism
 În orice procedură de hidroterapie acţionează un
excitant principal:
 Termic
 Mecanic
 Chimic

 Excitantul termic:
 Influenţează:
 Receptorii termici cutanaţi
 În funcţie de temperatura factorului folosit există:
 Crioterapie: temperatură în jur de 0° C
 Hidroterapie – propriu-zisă (5 - 40° C)
 Termoterapie (40 - 80° C)
 Crioterapia:

 Expuneri scurte ale tegumentului la temperaturi de îngheţ sau

aproape de cea de îngheţ
 Folosită pentru reducerea unor simptome musculo-scheletice

 Hidroterapia:

 Se foloseşte apă caldă sau fierbinte

 Apa are două proprietăţi importante:
 Termoconductibilitatea (de 30 de ori mai mare ca cea a aerului)
 Termocapacitatea (de 8 ori mai mare decât a aerului şi de 33 de ori
mai mare decât a Hg)
 Acţiunea factorului termic în profunzime depinde de:

 Viteza de pătrundere a căldurii

 Proporţională cu temperatura mediului
 Invers proporţională cu grosimea tegumentului şi a structurilor
subiacente

 Menţinerea constantă a temperaturii

 La nivelul muşchilor căldura profundă înmagazinată este mai mare,
deşi sunt bine vascularizaţi

 Scăderea temperaturii la nivelul structurilor organismului uman e

mai lentă, dacă temperatura băii este mai mare şi dacă este
menţinută
 Excitantul mecanic

 Presiunea hidrostatică, ce reprezintă presiunea exercitată de

apa din baie (bazin sau lac) asupra organismului, forţa de
împingere a apei de jos în sus, este forţa de ridicare a unui
corp scufundat în apă

 Presiunea hidrostatică oferă un fel de masaj blând, iar în

cazul traumatismelor acest masaj linişteşte terminaţiile
nervoase sensibile şi curăţă rănile

 Acest masaj acţionează în combinaţie cu imponderabilitatea

relaxând muşchii slăbiţi
 Alţi factori mecanici

 Mişcarea naturală a apei sub formă de valuri

 Mişcarea apei indusă artificial prin intermediul jeturilor

de presiune (curgere continuă, turnări, duşuri,
vârtejuri)

 Manopere mecanice (percuţii, fricţiuni, periaj)

 Bule de gaz (aer, CO2, O2)

 Excitantul chimic

 Diferite substanţe introduse:

 Sub formă de infuzii sau decocturi în baie (muşeţel, nalbă,
frunze de nuc, cu rol stimulant, cu rol iritant, cu rol astringent)
 Sub formă de uleiuri sau esenţe volatile obţinute din plante cu
rol sedativ
 Sare, iod, sulf şi nămol, cu o bună acţiune terapeutică

 Excitaţia produsă la nivelul tegumentului şi la nivelul

sistemului muscular se transmite prin:
 Mecanism nervos: informaţia primită de la receptorii
tegumentari ajunge la hipotalamus – se elaborează un răspuns
 Mecanism hormonal şi umoral: extrem de importante sunt
hipofiza, tiroida şi suprarenala
 Modificările temperaturii sângelui
 Reacţia organismului la şedinţele de
hidroterapie se apreciază după:
 Reacţii imediate
 Dermovasculară
 Frecvenţa cardiacă
 Frecvenţa respiratorie
 Intensitatea reacţiei subiective (durere la rece şi arsura la
cald)
 Reacţii tardive
 Tulburări de somn
 Transpiraţii continue
 Scăderea apetitului
 Tulburări de termoreglare
Acţiunea procedurilor de hidroterapie asupra
SN, SV şi Ms

 Apa caldă acţionează prin eliberarea de acetilcolină, ce

stimulează fibrele nervoase parasimpatice, iniţial
crescând excitabilitatea, iar la acţionarea timp îndelungat
are efect de sedare
 Apa rece declanseaza eliberarea de substante
histaminogene, stimuleaza fibrele nervoase simpatice,
crescand usor sensibilitatea la nivelul nervilor periferici,
iar prin actiune prelungita scade sensibilitatea pana la
anestezie.
Principalele tipuri de proceduri de
hidroterapie
 Proceduri de crioterapie (0° C)
 Proceduri reci:
 Răcoroase (26 – 28° C)
 Reci (20 - 26° C)
 Foarte reci (10 - 18° C)
 Proceduri calde:
 Călduţe (36 – 37° C)
 Calde (38 - 40° C)
 Fierbinţi (peste 40° C)
 Proceduri alternante (aplicarea alternativă cald-rece)
 Proceduri ascendente (temperatura vectorului este crescută
treptat)
 Proceduri de termoterapie contrastantă (cura Kneipp)
 În funcţie de suprafaţa pe care se aplică
procedura există:

 Proceduri locale
 pe suprafeţe limitate ale corpurilor
 băi locale

 Proceduri parţiale
 pe suprafeţe mai mari ale corpului sau pe jumătăţi de corp
 băi parţiale

 Proceduri generale
 la nivelul întregului corp
Reguli generale de aplicare a procedurilor
 Examinarea atentă a pacientului înainte de începerea
oricărei proceduri

 Indicaţiile de temperatură, durată, intensitate, topografie

trebuie strict respectate

 Supravegherea atentă a pacientului în timpul procedurii

pentru depistarea eventualelor reacţii de intoleranţă

 Nu se aplică imediat după mese, după eforturi fizice

mari, insomnie, colici renale, abdominale sau în timpul
ciclului menstrual
 Înaintea procedurilor e bine să se pună comprese reci pe
cat şi/sau pe gât (ceafă)

 Înainte de procedură pacientul trebuie să îşi golească

vezica şi intestinul

 Interval minim între două proceduri: două ore

 La pacienţii cu tegumente reci se face o încălzire

prealabilă înainte de aplicarea procedurilor reci, iar după
aplicarea procedurilor calde prelungite se fac proceduri
de răcire, pentru a combate atonia vasculară periferică
Băile
 Băi generale
 Reci şi răcoroase (băi reci complete în cadă sau piscină, băi de
imersiune, baia cu valuri, baia de jumătate – hallbad)
 La temperatură de indiferenţă (neutre) – baia cu peria
 Calde (băi calde simple, baie kinetoterapeutică, baia cu masaj)
 Hiperterme (simple şi ascendente)
 De aburi

 Băi parţiale
 De mâini
 De picioare
 De şezut
 Băile generale şi parţiale pot fi
 Simple
 Medicinale

 Aplicaţiile generale cu factor termic rece şi factor termic

contrastant ţin cont de următorii parametri:

 Echilibrul termic al individului

 Percepţiile anterioare (dacă este obişnuit sau nu)
 Excitabilitatea SNC
 Zona de receptivitate
 Starea termoreceptorilor
 Băile reci (18 - 22° C ) şi răcoroase (22 - 32° C)
acţionează pe baza factorului termic şi a reacţiei dermo-
vasculare la rece
 Iniţial se produce vasoconstricţie cutanată intensă,
generalizată, cu activarea termogenezei
 Aceasta duce la creşterea temperaturii centrale, creşterea
uşoară a TA, creşterea frecvenţei cardiace şi stimularea
termolizei
 Vasodilataţia la rece se datorează substanţelor de tip
histaminic, dacă în zona tegumentului există o irigare
bună
 În caz contrar se poate produce coloraţia lividă a pielii şi tendinţa
la tremurături
 Alte tipuri de băi:

 Băi reci complete în cadă sau piscină (30 sec)

 Sunt excitante şi indicate în astenie fizică şi psihică, obezitate, DZ,
hipotiroidism etc.
 Băi de imersiune (reci)
 Au aceleaşi efecte ca şi băile în cadă sau piscină şi se aplică după
proceduri intens hiperterme
 Băi cu valuri (răcoroase), de 3 – 4 min
 Băi de jumătate (hallbad)
 La 32° C
 Au efect excitant, tonifiant, antitermic de călire
 Bolnavul trebuie să fie preîncălzit sau cel puţin în confort termic,
turnările trebuie să fie cu presiune şi scăderile de temperatură
bruşte
 Aplicaţiile generale cu factor termic cald (37 - 38° C)
conferă o relaxare foarte bună a musculaturii striate

 Sunt indicate în afecţiunile însoţite de contractura musculară

 Proceduri de pregătire a kinetoterapiei active şi masajului

 În afecţiunile reumatismale articulare şi abarticulare

cronice sunt indicate proceduri generale de 38 - 39° C

 În formele acute temperatura procedurilor trebuie să fie

mai mică de 38° C

 Drept criteriu de alegere: electroforeza proteinelor

Băi calde simple (36 - 37 ° C)
 Baia de 36° C determină:
 Vasodilataţie periferică
 Căldura se transmite prin conducţie de la apă către organism, cu
creşterea debitului circulator periferic şi a temperaturii periferice
 Activarea termolizei prin care excesul de căldură al organismului
este cedat apei, rezultând un schimb de energie caloric în
ambele sensuri până când deficitul caloric dispare
 Suprasolicitare minimă a aparatului cardiovascular
 Baia de 37° C
 La durată scurtă are aceleaşi efecte, la creşterea duratei peste
10 min schimbul caloric organism – mediu este invers
 Rezultă o uşoară creştere a temperaturii centrale
 Activarea termolizei
 Vasodilataţie mai intensă
  Creşterea sudoraţiei la nivelul capului până la revenirea la normal a
temperaturii centrale
 Aparatul cardio-vascular este mai solicitat
 Este indicată în spasticitatea musculară, redoare articulară,
nevralgii, nevrite

 Aici sunt incluse:

 Baia kinetoterapeutică (se execută mişcări active şi pasive sub apă)
 Baia cu masaj (prin pierderea greutăţii corpului, determină
miorelaxare, efect antalgic, sedativ şi benefic al apei calde asupra
ţesuturilor moi periarticulare retracturate)
 Aceste tipuri de băi sunt indicate în
 Afecţiuni ortopedice, sechele post-traumatice
 Afecţiuni neurologice
 Afecţiuni degenerative, inflamatorii ale aparatului locomotor
 Băile hiperterme (38 - 39° C)

 Se produce transferul de căldură de la apă la “coajă”, până la

dispariţia gradientului extern
 Apoi, de la “coajă” către centru, până la egalizarea gradientului
intern, cu creşterea temperaturii centrale
 Termoliza este activată la nivel periferic şi central cu
vasodilataţie periferică şi vasoconstricţie la nivelul organelor
interne
 Creşte TA şi apare transpiraţia la nivelul capului
 Se produce o suprasolicitare
 A mecanismelor de termoreglare
 A aparatului cardio-circulator
 A sistemului nervos
 A metabolismului
 Băile intens hiperterme (peste 40° C)
 Suprasolicitări moderate ale cordului
 La imersia bruscă apare o reacţie paradoxală:
 Datorită vasodilataţiei marcate cu o creştere mare a debitului
sangvin periferic, o mare cantitate de căldură este transferată la
periferie, cu scăderea temperaturii centrale, urmată de activitatea
termogenezei (cu vasoconstricţie, piloerecţie, frison termic)
 Băile hiperterme ascendente
 Intensificarea treptată a solicitării organismului prin creşterea
temperaturii apei din baie de la 35° C cu un grad/min
 Se poate ajunge la o temperatură de 39° C a pacientului şi a
apei de 41 - 43° C
 Au durata de 60 – 90 min şi se controlează permanent
 Indicate în:
 Reumatisme degenerative şi inflamatorii
 Nevralgii, nevrite
Băi generale cu plante şi alte substanţe
 Utilizează pentru tratament factor termic, mecanic şi
chimic (substanţe chimice, plante medicinale, gaze,
substanţe radioactive)
 Baia cu substanţe chimice
 Baia cu iod:
 Conţine iodură de potasiu / sare de Bazna (50-100 mg)
 Are efect vasodilatator, antiinflamator, resorbtiv şi creşte capacitatea de
apărare nespecifică a organismului
 Indicată în afecţiuni inflamatorii cronice reumatismale
 Baia cu sare:
 6-10 kg sare
 Determină vasodilataţie cutanată
 Este antiinflamatorie, resorbtivă, stimulează metabolismul, creşte
eliminarea acidului uric etc.
 indicată în afecţiuni cronice reumatismale, hipotiroidie, gută
 Baia cu plante medicinale
 Baia cu infuzie de muşeţel sau mentă are efect sedativ asupra SNC
 Indicată în nevralgii, astenie, anxietate, nevrite, boli reumatismale
 Baia cu făină de muştar are efect revulsiv şi excitant
 Indicată în boli reumatismale, nevralgii, nevrite, mialgii
 Baia cu tărâţe de grâu, malţ şi amidon menţine temperatura apei
constantă timp îndelungat datorită termoconductibilităţii scăzute a
componentelor
 Indicată în afecţiuni reumatismale
 Baia radioactivă
 Acţionează prin intermediul izotopilor radioactivi prezenţi în apă
 35° C, 10-30 min
 La nivelul pielii se depun produşii de dezintegrare formând un strat
activ care acţionează timp îndelungat de la finalizarea procedurii (2-
3 ore)
 Indicată în afecţiuni reumatismale, boli ale SNP
 Contraindicată în ATS, hemoragii, sarcină, hipofuncţie ovariană
 Baia cu bule (gaze)

 Baia cu bule de CO2 şi cu bule de aer (30-35° C pentru O2 şi 32-33°

C pentru aer), 15-20 min, are efecte sedative asupra SNC

 Băile sulfuroase (35-37° C) conţin un amestec de K2SO4 şi H2SO4

sau hiposulfit de sodiu cu oţet (9° C)

 Sulful absorbit în organism determină hiperemie cutanată cu

vasodilataţie a arterelor prin apariţia acidului adenilic în tegument

 Scad TA, au efect keratolitic şi efect favorabil pe cartilajul articular

 Indicate în afecţiuni reumatismale degenerative, reumatism inflamator

cronic, afecţiuni abarticulare şi afecţiuni cronice ale SNP
Duşurile
 Proceduri prin care asupra corpului se aplică apă cu
temperaturi şi presiuni diferite

 Duşul scoţian:
 Duş alternativ (cald-rece), orizontal, proiectat de la 3 m distanţă cu
o presiune de 3 atm
 Se începe cu cel cald (38 - 42° C) şi se termină cu cel rece (18 - 25°
C)
 Apa este proiectată de la 2-4 m sub o presiune de 1,5 – 2 atm
 Efectele se datorează asocierii celor doi factori – termic şi mecanic
 Stimulează metabolismul, circulaţia, SN, peristaltică şi tonifică
musculatura
 Duşul vertical ascendent

 Are un factor mecanic mai blând

 Duşul subacval

 Pacientul stă într-un bazin cu apă (37-38° C) şi asupra lui este

proiectat un jet de apă
 Temperatura duşului este mai mare decât a apei din bazin cu 1-3°
C
 Presiune de 1-8 atm de la 10-20 cm
 De jos în sus, în sensul întoarcerii venoase
 Indicată în afecţiuni însoţite de hipotrofii musculare, afecţiuni
posttraumatice, obezitate, hipotiroidie
 Contraindicată în afecţiuni cardio-vasculare, varice, fragilitate
capilară, tromboflebite profunde, ATS.