Caracteristicile florei endogene

Compoziţia florei microbiene în

diverse localizări
Rolul florei microbiene în
patogeneza şi apărarea
împotriva bolilor infecţioase
Conf. Dr. Irina Codita
 Planul cursului
• Terminologie: microbiota (flora), microbiom
• Caracteristicile florei endogene umane
• Rolul florei microbiene în patogeneza și
apărarea împotriva bolilor infecțioase –
generalități
• Compoziția florei microbiene în diverse localizări
• Tipuri de relatii microorganisme-gazda umana:
– Simbioza
– Comensalism
– Parazitism
 Terminologie
• Microbiota = flora = microorganismele care
populează un anumit mediu; în
accepțiunea curentă, microbiota nu
include paraziții
• Microbiota umana = microorganismele
care trăiesc pe suprafața gazdei umane
sau în interiorul acesteia
• Microbiom = totalitatea genomurilor
microorganismelor care populează gazda
umană
 Caracteristicile generale ale
microbiotei umane
• Raportul numeric microorganisme/celule
umane – 3:1- 10:1
• Raportul gene microbiene/gene eucariote:
150:1 (Ursell LK, Haiser HJ, Van Treuren W, Garg N, Reddivari L,
Vanamala J, et al. The intestinal metabolome: an intersection between
microbiota and host). Gastroenterology 2014;146(6):1470–6)

• Rol important în sănătatea și boala umană

• Considerată un „organ esențial” - în
special microbiota intestinală (O’Hara AM,
Shanahan F. The gut flora as a forgotten organ. EMBO Rep
2006;7(7):688–93)
Rolul microbiotei intestinale normale
(“the forgotten organ”)
• fermentarea substratelor energetice neutilizate,
• antrenarea sistemului imun,
• prevenirea creșterii bacteriilor patogene,
• intervenție în dezvoltarea intestinului,
• producerea unor vitamine pentru gazdă (biotină
și vitamina K) etc.

Neu, J, Rushing, J - Cesarean versus Vaginal Delivery: Long term

infant outcomes and the Hygiene Hypothesis - Clin Perinatol. 2011 June
; 38(2): 321–331
Dinamica relatiei microbiota – gazda
umană – concepția clasică
Viata intrauterina

Normal: Patologic:
absenta infectii
contactului traumatisme urmate de infectii
cu microorganismele etc.
Dinamica relației microbiotă – gazda
umană – concepția modernă
Totuși, colonizarea intestinală începe in utero!
 Dinamica relației microbiota-gazda
umană. Colonizarea în timpul nașterii
– Skin colonisation:
Normal birth: colonisation with C-section: high probability of colonisation
mother normal microbiota of the with hospital or community pathogens
vagina

Infection with
dermonecrotic
Staphylococcus strain
 Dinamica relatiei –
perioada postnatala
– Colonizarea tegumentelor si mucoaselor:
Patologic: colonizare cu
microorganisme patogene, agresiune –
stafilococ asociat infectiilor
extraspitalicesti, foarte virulent
(leucocidina Panton Valentine,
dermonecrotica) sau tulpini de spital
rezistente la antibiotice

Normal: colonizare a tegumentelor si

mucoaselor cu flora saprofita
 Factori favorizanti –
pentru multiplicarea patogenilor la
nivelul mucoasei intestinale

www.gsbs.utmb.edu/microbook/ch006.htm
 Rolul florei microbiene în
patogeneza și apărarea împotriva
bolilor infecțioase – generalități
• Microbiota intestinală – implicată în procese
biologice esențiale :
– Modularea fenotipului metabolic
– Reglarea dezvoltării epiteliului intestinal
– Antrenarea dezvoltării imunității înnăscute
– Dezvoltarea unor boli cronice: obezitatea, boala
intestinală inflamatorie, diabetul, sindromul metabolic,
ateroscleroza, hepatita alcoolică (ALD = alcoholic
liver disease), steatoza hepatică nealcoolică (NAFLD
= nonalcoholic fatty liver disease), ciroza și
carcinomul hepatocelular, boli mentale, boli
autoimune, boli respiratorii
– Infecții cu diferite localizări
 Mecanisme
• 1.
– Creșterea cantitativă a energiei extrase din alimente
– Creșterea acumulării de nutrienți
– Alterarea mecanismelor de semnalizare a apetitului
– Gene metabolice mult mai versatile decat genele umane, care
pot pune la dispozitia gazdei umane enzime unice și căi
metabolice specifice (metabolismul compușilor xenobiotici – ex.
carbohidrați nedigerați, vitamine).

• 2.
– Barieră fizică care asigură protecția față de patogeni (competiție,
producere de substanțe antimicrobiene)
• 3.
– Factor esențial în dezvoltarea mucoasei intestinale și sistemului
imunitar al gazdei Ex. animalele germ-free (GF) dezvoltă diferite
tipuri de celule imunitare în număr anormal, cu deficit de structuri
limfoide locale și sistemice, splină și ganglioni anormali, deficit
de citokine
 Old and modern words
of wisdom
• “This isn’t damning the C-section, but it may be
important to make sure your child gets a mouthful of
vaginal material” - 2010
Gary Huffnagle - University of Michigan, Ann Arbor

• “It’s like a garden where few, if any, seeds have been

planted. ….That can be associated with immune system
problems.” (including alergies and asthma !!!) - 2011
Pediatrician Josef Neu - University of Florida, Gainesville
 Factori care influentează
microbiota normală
• Mediul local:
– pH, O2, H2O, substanțe nutritive, potențial
redox, temperatură etc.
• Vârstă
• Sex
• Dietă
• Status imun
• Alți factori: terapia cu antibiotice etc.
 Densitatea florei normale la om
–
axila http://bioscienceportal.wordpres
s.com/2013/08/28/normal-flora/

= spații
interdigitale
membru inferior
perineu
http://www2.bc.cc.ca.us/bio16/pal/lecture%
202.htm
Microbiota normală a pielii
– Variabilitate – influențată de tipul nașterii, apoi de
mediu și alte condiții ale gazdei
– Flora rezidentă – aproape permanentă:
• Micrococi
• Stafilococi coagulază negativi (CNS),
• Corynebacterii nepatogene (bacili Gram pozitivi cu capete în
măciucă, grupați în litere chinezești, litere majuscule sau
palisade)
• Propionibacteria (bacili anaerobi) – în interiorul
comedoanelor (puncte negre) formate din glande sebacee
blocate
– Microbiom tranzitoriu:
• Coliformi
• Staphylococcus aureus – poate deveni agresiv
• Pseudomonas aeruginosa – poate deveni agresiv
 www.life.umd.edu - difteroizi
www.life.umd.edu - stafilococi

www.mylesson.swu.ac.th - coliformi
www.daytondailynews.com
 Skin normal
microbiome

Skin Microbiome 20169-300

Public Domain
Darryl Leja, NHGRI -
http://www.genome.gov/dmd/i
mg.cfm?node=Photos/Graphic
s&id=85320
-
 Flora microbiana normala -2
• Mucoasa nazala:
– S. aureus, SCN,
– streptococi, pneumococi
– corynebacterii

Flora influentata
de contacte
si traumatisme locale!!!
www.life.umd.edu - stafilococi www.life.umd.edu – www.opt.pacificu.edu-
streptococi pneumococi

www.life.umd.edu - corynebacterii

www.medicalimages.allrefer.com
 Flora microbiana normala -3
• Cavitate bucala si faringe:
– Coci si bacili G+: stafilococi, streptococi
– Coci si bacili G -: Klebsiella, Haemophilus,
etc.
– Aerobi si anaerobi!!!

Colonizare pe cale aeriana si digestiva

www.life.umd.edu - stafilococi www.life.umd.edu – www.opt.pacificu.edu-
streptococi pneumococi

www.witchdoctor.wordpress.com
www.akimichi.homeunix.net
www.blogaholics.ca
Klebsiella
 Periodontita (parodontoza)

www.staff.washington.edu

www.badbreathsolution.com
Anaerobi: Bacteroides asaccharolyticus,
Actinobacillus actinomycetemcomitans,
Bacteroides melaninogenicus,
www.dr-schulte.ch Eikenella corrodens, Fusobacterium nucleatum,
vibrioni anaerobi
Facultativ anaerobi: stafilococi
 Microbiota normală a
plămânului
• Bacterii, virusuri, fungi și bacteriofagi
• 9 genuri bacteriene principale:
– Pseudomonas, Acinetobacter
(bacili Gram negativi nefermentativi)
– Staphylococcus, și Streptococcus
(coci saprofiți)
- Anaerobi (numeroase specii)
• Vezi mai mult la
http://en.wikipedia.org/wiki/Lung_microbiome
Beck, James M.; Young, Vincent B.; Huffnagle, Gary B.
(1 February 2012). "The microbiome of the lung".
Translational Research 160 (4): 258–66
 Flora microbiana normala -4
• Tract digestiv:
– Specifica fiecarui
segment – functie de
chimismul local –
Ex. Helicobacter pylori –
pH acid stomac
Nu întotdeauna
cauzează leziuni

www.cdn.channel.aol.com
http://www.atsu.edu/fa
culty/chamberlain/Web
site/lectures/tritzid/gast
ro.htm
 Flora microbiana normala -5
• Tract digestiv:
– Colon adult: BGN – majoritatea enterobacterii;
Raport anaerobi/aerobi in colon: 100/1
(Bacteroides spp., enterococi anaerobi etc.)
 ESCHERICHI
BIFIDOBACTERIAA ESCHERICHIA COLI LACTOBACILLI

CAMPYLOBACTER ENTEROCOCCUS FAECALIS CLOSTRIDIUM DIFFICILE

http://www.dreamstime.com/stock-illustration-intestinal-bacterial-flora-
medical-illustration-good-bad-image41327669
 Flora microbiana normala -6
• Vagin:
– Lactobacili: mentin pH local nefavorabil
multiplicarii altor germeni cu potential patogen

www.embryology.med.unsw.edu.au
Flora vaginala normala - Lactobacillus
 Vaginoza bacteriana– perturbarea
echilibrului florei vaginale
• Apare la femei de varsta fertila
• Complicatii si sechele:
– Nastere prematura
– Infectii lichid amniotic
– Risc crescut de infectie transmisa sexual
• Shift al florei microbiene:

Lactobacili Flora predominant anaeroba

 Tipuri de relatii -1
• Simbioza: avantaje pentru ambele parti

Bacteriodes descompune glucidele

in zaharuri simple,
care pot fi asimilate
de alte bacterii si
de catre organismul uman.
©Science/Katherine Sutliff
 Tipuri de relatii -1
• Comensalism: microorganismele depind
nutritional de gazda, fara a-i provoca
prejudicii

Micrococcus: microorganisme grupate in tetrade, Gram-pozitivi, aerobi.

Saprofiti, se gasesc pe tegumentele umane, in carne si produse lactate, in
ape si in sol. Nepatogeni.
gchava.myweb.uga.edu/organisms.html
 Tipuri de relatii -2
• Conditionat patogeni: saprofitii pot deveni
patogeni - factori ce tin de:
– Gazda
– Mediu
– Modificari suferite de microorganismul in cauza
• Paraziti tipici: se dezvolta doar in detrimentul
gazdei, cu manifestari clinice: ex. meningococ,
treponeme, gonococ
• Paraziti facultativi: pot trai si in organisme
animale si/sau in mediul ambiant: bacilul tetanic,
clostridii, Salmonella typhi etc.
 Agentii infectiosi
• Agenti cauzali ai bolilor infectioase:
– Microorganisme patogene
– Microorganisme conditionat patogene
• Clasificare – grupe mari:
– Prioni – particule de natura proteica cu potential
infectios
– Virusuri
– Chlamydii
– Mycoplasme
– Rickettsii
– Bacterii propriu-zise
– Fungi
– Protozoare (paraziti)
 Patogenitatea
• Def. = capacitatea unui microorganism de
a declansa in organismul gazda fenomene
morbide, patogene:
– Modificari locale ,
– Modificari generale
– “Functio laesa”
• Atribut de specie, determinata genetic
• Prin: colonizare, invazie si multiplicare
si/sau producere de compusi cu efecte
nocive asupra gazdei
 Virulenta
• Def. = Gradul diferit de patogenitate
exprimat in cadrul unei specii
• Atribut al tulpinii agresoare
• Cuantificabila:
– DL50 = doza letala 50% = numarul de
microorganisme necesare, in conditii
standard, pentru a omori 50% dintr-un grup
de animale
 Componentele patogenitatii si
virulentei

A. Multiplicarea si invazivitatea
microorganismelor patogene

B. Multiplicarea si elaborarea unor toxine de

catre microorganismele toxigene (in
general “exotoxine”)
 A.Multiplicare si invazie
• Multiplicare:
– La poarta de intrare – invadare prin abcese si
intindere din aproape in aproape (“in pata de ulei”,
prin contiguitate)
– La distanta – trec direct in circulatia generala
• Faze:
– Aderenta la mucoase
sau anexele dermului (adezine)
– Depasirea mecanismelor
de aparare nespecifica: ex. fagocitoza
 Invazia - Factori somatici implicati
in invazivitate

• Pilii comuni, alte adezine – aderare

• Capsula – proprietati antifagocitare
• Peretele bacterian:
– Proteina M streptococ beta-hemolitic
– Antigenul Vi de suprafata al unor bacili G- etc.
 Factori de adeziune -1
• Fimbrii (pili)
• Diferente:
– Antigenice
– Forma
– Specificitate receptori:
• Manoza-sensibile
• Manoza rezistente

ultr23.vub.ac.be/.../fimbrialadhesion.html
 Fimbrii la Gram negativi
Tip fimbrie Bacterii
Tip comun (tip 1, manoza – Enterobacteriaceae
sensibile) E. coli uropatogen
CFA I, CFA II (CS 1-3), E8775 (CS ETEC (EnteroToxigenic E. coli) la
4 – 6) om
K88, K99, F41 ETEC la animale

Pap-G, Prs – G E. coli uropatogen

Fimbrii P, adezine X (S, M) E. coli pielonefritogen

Fimbrii N-metilfenilalanina Pseudomonas, Neisseria,

Moraxella, Bacteroides, Vibrio
 Factori de adeziune -2
• Hemaglutinine (Bordetella pertussis,
Salmonella, H. pyloris)

Hemaglutinare – Bordetella pertussis

www.merckvetmanual.com
 Factori de adeziune -3

• Outer Membrane Proteins (OMP)

(N. gonorrhoeae, EPEC –
EnteroPathogenic E. coli)
• Exopolizaharide (S. mutans, Actinomyces)
• Ac. teichoic si proteine suprafata SCN –
biofilm
• Flageli: V. cholerae, Campylobacter jejuni
 Rezistenta la opsonizare
• Capsula:
– Bacterii asociate cu meningita si pneumonia (structuri
anatomice cu seroase): H. influenzae, Neisseria
meningitidis, E. coli, Str. pneumoniae, Klebsiella
pneumoniae
• Polizaharidele (PZ)
– Hidrofile – impiedica fagocitoza in absenta Ac
specifici si/sau daca nu poate avea loc fagocitoza “pe
suprafata” (prin lipirea bacteriei de o suprafata)
– Imunogenitate scazuta: mimeaza PZ gazdei (Ex. N.
meningitidis Gr. B, E. coli serotip K1 – mimeaza ac.
sialic creier)
 Rezistenta la opsonizare - cont
• Proteina M streptococica (75 serotipuri):
– Leaga fibrina si fibrinogen
– Functioneaza ca PZ fata de complement
• Variatia antigenica – evita dezvoltarea imunitatii
specifice:
– Neisseria – evitarea formarii Ac anti Por A, vitala;
mutatii fimbrii
• mutatii aa punctiforme
• variatii de faza (switching genetic on/off)
• schimburi orizontale de ADN
• recombinari
• gene tacute (“silent”)
– Borrelia – proteine externe de suprafata (OSP)
 Factori solubili enzimatici care permit
multiplicarea si invazia (enzime etc.)

• Colagenaze,
• Coagulaze,
• Hialuronidaze,
• Streptokinaza,
• Proteaze
• Leucocidine
• Fibrinolizine etc. http://www.sciencedirect.com/science/article/
pii/S0730725X01004337
 B. Multiplicarea si toxigeneza
• Multiplicarea la poarta de intrare si elaborare de
exotoxine care actioneaza la distanta,
producand alterari celulare si distructii tisulare
prin inhibarea metabolismului celulei eucariote si
“functio laesa”
• Exotoxinele:
– Elaborate mai ales de bacili G+ lizogenizati (ex.
Corynebacterium diphtheriae)
– Difuzibile la distanta
– Structura proteica
 Clasificare
Tip toxina Mod de actiune pe
celule animale
I Legare la Receptor de
suprafata – semnal
transmembranar
II Actiune directa pe
membrana: pori, lezare
bistrat lipidic
III Translocare component activ
enzimatic in celula, cu
modificarea unei molecule
tinta intracelulare
 Efecte sistemice toxine - 1
– Toxina difterica: inhiba sinteza proteica – miocardita,
paralizii de nervi periferici (tip III)

– Toxina tetanica: inhiba eliberarea de

neurotransmitatori care previn suprastimularea
neuronilor motori din SNC (GABA – Gamma-Amino
Butiric Acid) – tip III

– Toxina botulinica: familie neurotoxine polipeptidice

care inhiba eliberarea acetilcolinei la jonctiunea
neuromusculara – paralizie flasca (tip III)
Toxinele clostridiilor Gangrenei
gazoase - 1
In principal Clostridium perfringens – cel putin 20
exotoxine ce produc necroza si gaz:
– alpha toxina (lecitinaza): creste permeabilitatea capilarelor si
miocitelor prin actiune asupra membranelor citoplasmatice –
edem, necroza, hemoliza, cardiotoxicitate (tip II)

– kappa toxina (colagenaza): distruge tesutul conjunctiv; liza

tisulara si necroza

– mu toxina (hialuronidaza): distruge cementul tisular

– epsilon toxina: creste permeabilitatea vasculara si cauzeaza

edem si congestie in diferite organe, inclusiv plamanii si rinichii

– alte toxine necrotizante: beta, iota, nu.

 Toxinele clostridiilor
Gangrenei gazoase - 2
Raspandirea foarte rapida a C. perfringens
de la sediul initial al leziunii
Zona de necroza care se extinde – mecanism:
1. PRESIUNE:
- acumularea de lichid (cresterea permeabilitatii vasculare prin
actiunea alpha toxinei)
- producerea de gaz (fermentarea glucozei)
2. DISTRUGEREA TESUTULUI CONJUNCTIV
- kappa toxina (distruge colagenul)
- toxina mu (distruge cementul celular)
Gangrena gazoasa
 Efecte sistemice toxine - 2

– Toxina holerica – inhiba inactivarea adenilat ciclazei

cu formare de AMPc in exces, ducand la efluxul
ionilor de Cl-,ceea ce are ca efect secretia de apa,
Na+, K+ si HCO3- in lumenul intestinal (diaree apoasa)
(tip III)
 Efecte sistemice toxine - 2
- Superantigene: TSST1, exfoliatine stafilococice, enterotoxine
stafilococice, toxine pirogene streptococica A, B si C (toxine
eritrogene)
- produc activare policonala T cu efecte generale inflamatorii
dramatice (tip I), prin eliberare de citokine in exces, urmata de soc
asemanator celui endotoxic facilitand legarea simultana a
moleculelor de histocompatibilitate de Clasa II (MHC II) de pe
suprafata celulelor prezentatoare de antigen (APC) la regiunea
variabila beta de pe receptorii limfocitelor T (TC R - Vbeta), in afara
locului obisnuit de legare antigen specifica
 Antitoxine, anatoxine
• Antitoxine = anticorpi specifici care
neutralizeaza in vivo sau in vitro activitatea
toxica prin cuplarea specifica cu toxina
• Anatoxine = exotoxine detoxifiate prin
actiunea conjugata a temperaturii si
formolului – proprietati:
– pastreaza puterea imunogena – profilaxie!!
– pierd puterea toxica
Inactivarea toxinelor - anatoxine

pathmicro.med.sc.edu/ghaffar/immunization.htm
 Endotoxine
• Caracteristice germenilor Gram –
• Incluse in peretele bacterian
• Se elibereaza prin moartea germenilor
• Lipopolizaharide (LPS):
– Lipid A
– Acizi grasi
– Polizaharide
• Implicate in aparitia socului endotoxic
Peretele celular la G-

Proteina Braun

Spatiu periplasmatic
Lipopolizaharidul la G-

Antigen O (Outer)

Polizaharid

Core

Lipidul A: NAG + ac. grasi

Lipopolizaharidul (endotoxina):
proprietati, rol
Neutralizeaza moleculele hidrofobe – ex. bila
Implicat in recunoasterea bacteriofagilor

Efecte asupra organismului uman:

- Induce febra (pirogen)
- Modificari ale formulei leucocitare
- CIVD
- Necroza tumorala
- hTA – colaps – soc
- Letala in concentratii inalte
 Infectia
• Def. = patrunderea si multiplicarea
organismului parazit in organismul gazda
• Alternative:
– Boala clinica sau subclinica – interactiune
parazit-gazda cu leziuni manifeste si reactii
functionale
– Infectie inaparenta sau subclinica
– Portaj – echilibru relativ intre microorganism si
gazda; poate excreta germeni din focarele
latente
 Criterii de implicare –
Postulatele lui Koch: secolul XIX
1. Microorganismul sa existe in tesutul
bolnav
2. Microorganismul sa fie izolat in cultura
pura din leziune
3. Cultura pura sa cauzeze simptome de
boala la animal
4. Microorganismul sa fie reizolat in cultura
pura de la om sau animalul utilizat pentru
demonstrarea postulatului Nr. 3
 Postulatele lui Koch

www.smccd.edu/.../case/biol675/Koch/Koch1.html
Necesitatea unor amendamente
• Unele dintre postulate nu pot fi indeplinite in
toate cazurile, mai ales pentru agentii infectiosi
oportunisti
• Shift al microbiotei: boala periodontala, vaginoza
• Postulatele moleculare ale lui Koch:
– Gena prezenta doar la tulpinile ce determina boala
– Izolarea genei prin clonare
– Indepartare gena- reducere virulenta si invers
– Gena este exprimata in tulpina izolata de la omul
si/sau animalul bolnav
 Manifestarea infectiei (rezultanta)
• Functie de:
– Agentul infectios
– Organismul gazda
– Mediul extern
 Manifestarile subclinice -1
• Infectia inaparenta:
– Asimptomatica
– Decelabila prin examene de laborator
– Limitata in timp (# infectie latenta)
– Confera imunitate
• Boala subclinica:
– Tulburari functionale si chiar leziuni organice
cu simptomatologie minima sau chiar absenta
(ex. hepatita virala acuta forma subclinica)
 Manifestarile subclinice -2
• Infectia latenta:
– Asimptomatica
– Decelabila prin examene de laborator
– Agentii patogeni persista timp indelungat
– Poate deveni aparenta clinic dupa interventia unor
factori favorizanti (ex. infectia cu Mycobacterium
tuberculosis)
• Starea de purtator de germeni:
– In timpul bolii
– In convalescenta
– Purtator aparent sanatos
 Manifestarile clinice - 1
• Infectia locala:
– Localizata la poarta de intrare: ex. furuncul
• Infectia de focar:
– Forma particulara a infectiei locale: manifestari locale
minime sau absente, evolutie cronica, frecvent cu
tulburari la distanta (subfebrilitate, mialgii, artralgii
etc.)
• Infectia regionala:
– Teritoriu de manifestare mai extins aferent portii de
intrare: vase, limfatice, ganglioni limfatici regionali (ex.
infectia tuberculoasa)
 Manifestarile clinice - 2
• Infectia sistemica - Microorganismele infectante
disemineaza la distanta pe cale circulatorie
(septicemie) in dif. tesuturi si organe
• Forme:
– Boala infectioasa ciclica – evolutie limitata,
succesiune de etape in timp limitat (ex. febra tifoida)
– Septicemie: evolutie ciclica neregulata, de obicei
foarte grava, definita prin:
• Poarta de intrare
• Focarul septic
• Bacteriemie
• Metastaze septice care pot deveni focare secundare
 Bacteriemia
• Def. = prezenta pasagera de germeni in
sange
• Nu duce la aparitia de metastaze septice
• Nu provoaca un tablou clinic de durata
• Ex.: dupa extractii dentare, dupa interventii
chirurgicale pe focare septice, in boli
infectioase (ex. pneumonia cu
pneumococ)
 Clasificarea bolilor infectioase dupa evolutie

• Boli infectioase acute

• Boli infectioase cronice (persistente) – ex.

bruceloza

academicos.cualtos.udg.mx/Pecuarios/Topicos/B...

www.sanidadanimal.info/cursos/curso/13/nombre.htm
 Poarta de intrare, difuzare
• Poarta de intrare: difera in functie de
microorganism – ex. Vibrio – cale enterica
• Difuzarea:
– Extindere locala:
• In suprafata (ex. erizipel)
• In profunzime
– Extindere regionala
– Diseminare sanguina
– Diseminare pe cale nervoasa
 Perioadele bolii infectioase
• Incubatia = intervalul de timp dintre momentul infectarii
pana la aparitia primelor semne
• Invazia = momentul debutului bolii
• Perioada de stare = manifestarile esentiale si deseori
caracteristice bolii
• Incheierea evolutiei bolii – alternative:
– Vindecare si stabilirea unui grad de imunitate
– Cronicizare – echilibru parazit-gazda
– Exit (deces) - microorganism foarte virulent si/sau incapacitatea
de reactie a gazdei
• Convalescenta: refacerea portentialului reactogen si
revenirea la normal a functiilor organismului
 Apararea organismului fata de infectii

• Def. = totalitatea mijloacelor innascute si

dobandite care contribuie la pastrarea
homeostaziei prin rezistenta la:
– Aderarea microorganismelor
– Colonizare
– Multiplicare cu invazie si/sau toxigeneza
 Componentele apararii
antiinfectioase - 1
• Bariera anatomica cutaneo-mucoasa:
– Integritatea anatomica
– Prezenta Ig A secretorie, lactoferina, alfa 1 –
antitripsina, lizozim
– pH-ul acid al unor secretii locale
– Microflora normala (bacteriocine etc.): nisa ecologica
care se apara de intrusi
• Barierele de organ: ex. bariera
hematoencefalica
• Ganglionii limfatici si vasele limfatice
• Sistemul fagocitar
• Sistemul complement
 Componentele apararii
antiinfectioase - 2
• Citokinele (limfokinele):
– Interferonii: alpha, beta, gamma
– Interleukinele
– Colony Stimulating Factor (CSF)
– Citolizinele: TNF alpha, beta; poliperforinele
– Factorii de crestere, ex. transforming growth
factor (TGF) alpha, beta
• Sistemul imun (umoral si celular)
 Componentele apararii
antiinfectioase - 3
• Alti factori:
– Complexul major de histocompatibilitate
(MHC)
– Imunitatea de specie (naturala)
– Extremele de varsta ale organismului agresat
– Factorii nutritionali (vitamine, fier etc.)
– Factorii endocrini
– SNC
 Idei centrale privind microbiota
umana
• Complexitate
• Versatilitate
• Coordonare
• Adaptabilitate
• Continuum patogen-nepatogen
• Precautie si discernamant in interpretare