SEMIOLOGIA

DEFICITELOR MOTORII
 1. SINDROMUL PIRAMIDAL (DE
NEURON MOTOR CENTRAL)
 2. SINDROMUL DE NEURON
MOTOR PERIFERIC
 3. SINDROMUL MIOPATIC
 4. SINDROMUL MIASTENIC
 1. SINDROMUL
PIRAMIDAL (DE NEURON
MOTOR CENTRAL)
 DEFINITIE
 Totalitatea simptomelor si semnelor ce
rezulta din lezarea la diferite nivele a caii
piramidale (cortico-spinale), suportul
motilitatii voluntare
 ANATOMIA CAII PIRAMIDALE
 Origine

 Traiect

 Terminare
 ORIGINE = CORTICALA
 Neuronul motor
central (“piramidal”)
situat in aria motorie
primaira (circonv.
frontala ascendenta,
aria 4)
 + alte arii corticale
 La nivelul cortexului motor exista o
organizare somatotopica : homunculusul
motor

2/3:
– limba
– fata
– mana
 TRAIECT
 Subst.alba sub-
corticala
 Capsula interna
 Trunchi cerebral
(anterior)
 Incrucisare (X)
bulbara
 Medular (cordon
anterior si lateral)
 Fasc cortico-nuclear

 La nivelul trunchiului
cerebral, fibrele
destinate nucleilor
motori ai nervilor
cranieni parasesc
fasciculul piramidal, se
incruciseaza  sinapsa
cu neuronul motor
contra-lateral
 TERMINATIA CAII PIRAMIDALE
 La nivel spinal: fibrele piramidale (axonii
neuronilor motori corticali) fac sinapsa in
cornul anterior cu neuronul motor
“periferic” (Cervical, Toracic, Lombar)
 MANIFESTARI CLINICE
 Semnele clinice sunt contralaterale
leziunii, daca aceasta este situata
deasupra decusatiei bulbare a fibrelor
piramidale  cea mai frecventa situatie
 Semnele sunt situate de aceeasi parte cu
leziunea daca aceasta este medulara (sub
decusatie)
 I. SIMPTOME
 Scadere a fortei musculare, “slabiciune”,
senzatie de “greutate” a unui membru,
“neindemanare” a mainii.. (datorate
deficitului motor)
 Tulburari de mers
 Senzatie de “redoare”, uneori dureroasa la
miscarea membrelor (datorata hipertoniei
musculare asociate = spasticitate)
 II. SEMNE CLINICE
 1. Deficit motor (absenta raspunsului la
comanda motorie voluntara)
 2. Tulburari de tonus muscular
 3. Tulburari ale ROT si reflexelor cutanate
* semnul Babinski
1. DEFICITUL MOTOR PIRAMIDAL

- Afecteaza segmente corporale mari:

* hemi-plegie / pareza
* para-plegie / pareza
* tetra-plegie / pareza
- Intensitate variabila:
* complet = plegie
* partial = pareza
 Leziune mare, debut brusc - deficitul motor
este complet, interesand intreaga
musculatura pe partea afectata (hemiplegie
sau paraplegie completa)
 Leziune partiala - deficitul motor este
incomplet, predomina pe anumite grupe
musculare
* extensorii membrelor superioare
* flexorii membrelor inferioare
* teritoriul facial inferior
 Probe de pareza (pun in evidenta
deficitul motor)
 La membrele superioare:
* proba bratelor intinse: cadere
progresiva in pronatie a membrului
deficitar (bratul sau doar mana, daca
deficitul este minor)
□ La membrele inferioare:
* probele Grasse, Mingazzini, Barre
Proba Mingazzini
 La nivel facial:
* pacientul este rugat sa isi arate dintii:
asimetrie (nu poate arata dintii de partea
lezata si ovalul bucal e deviat spre partea
sanatoasa)
* pacientul este rugat sa stranga tare
ochii: fara asimetrie vizibila
 2. TULBURARILE TONUSULUI
MUSCULAR
 Daca leziunea este acuta, brutala (ex AVC,
traumatism cranian)  hipotonie
musculara (plegie sau pareza flasca)
 Daca leziunea este progresiva sau veche
(cateva saptamani de la debut) 
hipertonie piramidala =
SPASTICITATE (sechele AVC, tumori,
scleroza multipla)
 SPASTICITATEA (HIPERTONIA
PIRAMIDALA)
 predomina pe ms flexori
ai membrului superior
 postura specifica cu
3 flexie din artic mb sup
 Predomina pe ms
extensori ai membrului
inferior  postura cu
piciorul in “equin”,
hiperextensie genunchi,
mers “cosit”
 SPASTICITATEA
 Caracter elastic :
* dupa tentativele de mobilizare, membrul
revine in pozitia initiala
*cedeaza brusc la mobilizarea rapida “in
lama de briceag” (extensia rapida a antebratului
sau flexia rapida a gambei determina o intensificare
a hipertoniei, care apoi cedeaza brusc la un anunim
unghi)
 Poate fi dureroasa
 3. TULBURARILE DE REFLEXE

 ROT abolite sau diminuate daca leziunea este

acuta, brutala
 ROT vii daca leziunea este progresiva sau
cronica (cateva saptamani) = hiper-reflectivitate
* amplitudine exagerata a raspunsului
* diseminarea zonei reflexogene (se obtine
raspuns si dupa percutia ariilor tegumentare
invecinate)
 ROT policinetice (mai multe raspunsuri
motorii dupa o singura percutie a tendonului
cu ciocanelul)
 Clonusul = rx policinetic inepuizabil: la nivel
plantar se evalueaza imprimand o miscare de
dorsiflexie brusca a plantei, cu mentinerea
acestei pozitii  miscari repetitive de “du-te
vino” / flexie-extensie a piciorului (“clonus
plantar”)
Semnul Babinski
 Semnul Babinski

 varianta patologica a reflexului cutanat

plantar: extensia lenta a halucelui si
rasfirarea in evantai a celorlalte degete
 Poate fi produs si prin alte stimulari cutanate,
care declanseaza acelasi raspuns:
-sn. CHADDOK: tegum. sub maleola externa
-sn. GORDON: compresia ms moletului
-sn. SCHAEFFER: pensarea tend. Achille
-sn. OPPENHEIM: frictionarea crestei tibiale
 Reflexele cutanate abdominale sunt
abolite de partea afectata
 TIPURI DE SINDROM PIRAMIDAL
 FLASC  SPASTIC
leziuni acute leziuni cronice
- hipotonie musculara - hipertonie musculara
- ROT diminuate / - ROT vii, sau
abolite clonus
- semn Babinski - semn Babinski
- ex: AVC acute - ex: sechele AVC
traumatisme acute tumori, SM,
traumatisme vechi
III. EXAMINARI COMPLEMENTARE
 Imagistica cerebrala
(CT, IRM)
 Imagistica medulara
(IRM)
 IV. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
 Sindromul de neuron motor periferic
* deficit motor limitat (un membru, un
segment de membru, dar e posibila si
paraplegia…), cu hipotonie, ROT abolite,
fara Babinski…
 Sindromul parkinsonian
* lentoare a miscarilor, raspuns motor
intarziat, hipertonie cu caracter plastic…
V. FORME
TOPOGRAFICE
 Leziune corticala

 Leziune sub-corticala
(capsulara)

 Leziune de trunchi
cerebral

 Leziune medulara
(spinala)
 Leziune corticala
 Deficit motor contralateral leziunii:
hemiplegie / hemipareza
 Predominanta facio-brahiala a deficitului
daca leziunea este pe fata externa a
emisferei cerebrale
 Predominanta crurala daca leziunea este pe
fata interna a emisferei cerebrale
 Deficit senzitiv asociat
 Alte semne corticale: afazie /hemineglijenta
/
 Leziunea capsulei interne /
subcorticala
 hemiplegie / hemipareza contralaterala
 atingere egala a celor 3 etaje (facial,
membru superior, membru inferior)
 Fara alte semne asociate
 Leziunea trunchiului cerebral
 hemiplegie / hemipareza contralaterala
 egal repartizata la MS si la MI, cu
respectarea fetei
 Asociata cu lezarea unui nerv cranian de
aceeasi parte cu leziunea
(sindrom altern)
 Leziune spinala
 Cervicala: tetraplegie / tetrapareza

 Dorsala / lombara : paraplegie / parapareza

 Tulburari senzitive, sfincteriene asociate

 SINDROMUL PSEUDO-BULBAR
 Consecinta leziunilor bilaterale ale fasciculelor
piramidale cu localizare supra-bulbara
 Deficit motor + tulb de tonus muscular predominant
la extremitatea cefalica:
- paralizie labio-gloso-faringee (tulburari de
fonatie si de deglutitie)
- ris si plans spasmodic
- mers lent, cu pasi mici, baza larga si retropulsii
- tulburari sfincteriene
 ROT vii si semn Babinski prezent bilateral
 De retinut :
 Deficitul motor piramidal:
- pe zone extinse: un hemicorp, 2 membre
- inegal repartizat: extensorii mb superior
flexorii mb inferior
 Spasticitatea:
- predomina invers fata de deficitul motor:
pe flexorii mb superior
pe extensorii mb inferior
- creste in cursul miscarilor; elastica
 ROT vii, uneori clonus
 Semn Babinski prezent
 Topo:
* daca hemiplegie – leziune deasupra
maduvei cervicale (trunchi, capsule int,
cortex)
* daca tetraplegie – leziune medulara
cervicala
* daca paraplegie – leziune medulara dorsala
2. SINDROMUL DE
NEURON MOTOR
PERIFERIC
 DEFINITIE

 Totalitatea simptomelor si semnelor ce

rezulta din lezarea neuronului motor si/sau
prelungirilor sale din sistemul nervos
periferic (SNP)
 ANATOMIE
 Neuron motor “periferic”:
* corpul celular in cornul anterior medular
* axonul formeaza radacina anterioara
motorie, apoi intra in structura nervului
spinal (care contine fb senzitive,motorii si
vegetative)
* terminatia la nivelul muschiului striat
(placa motorie)
Unitatea motorie
 Nervii periferici
(spinali):
- fibre motorii +
senzitive +/- veget.
- 31 perechi:
*8C
* 12 D
*5L
*5S
* 1 Co
 I. SIMPTOME
 Scaderea fortei musculare, “slabiciune”…
(legate de deficitul motor)
 Dureri localizate si parestezii (legate de
afectarea concomitenta a fibrelor senzitive
din n periferici)
 II. SEMNE CLINICE
 1. Deficit motor
 2. Hipotonie musculara
 3. Abolirea / diminuarea ROT
 4. Fasciculatii
 5. Atrofie musculara
 6. Tulburari de sensibilitate (hipoestezie)
 7. Tulburari trofice
 1. DEFICITUL MOTOR DE TIP
PERIFERIC
 localizat / segmentar in teritorii musculare
limitate: 1 membru, segment de membru
 + hipotonie, ROT abolite +++
 Evaluarea segmentara a fortei musculare
(pe fiecare muschi in parte) e importanta,
cotarea fortei musculare (0  5)
 4. FASCICULATIILE
 Contractii musculare involuntare, scurte si
superficiale
 nu deplaseaza segmentul de membru
 Se pot observa la muschiul in repaus ca si
secuse scurte, “tresariri” ale muschiului sub
piele; facilitate de percutia muschiului
 semnifica o leziune a neuronului motor din
coarnele anterioare medulare
 Mecanism: iritabilitate anormala a unor unitati motorii care
descarca sporadic
 5. ATROFIILE MUSCULARE
 Localizate in teritoriul muscular inervat de
catre neuronii / nervii motori afectati
 Pot lipsi la debutul afectiunii
* mecanism: lneuronul motor periferic are functie
trofica pentru fibrele musculare pe care le inerveaza
 6. TULBURARILE SENZITIVE
 Deficit senzitiv (hipoestezie / anestezie)
pentru diferite forme de sensibilitate :
* termica (cald / rece) si dureroasa
* tactila
* profunda (sensul pozitiei degetelor)
 7. TULBURARI TROFICE
 Cutanate: piele uscata, extremitati reci,
fara pilositate  ulcere de tip “mal
perforant”, escare de decubit
 Osteo-articulare: picior scobit, degete “in
ciocan”
 Uneori tulburari vegetative asociate: tulb
sfincteriene
III. EXAMINARI COMPLEMENTARE
 Electromiografie (EMG)
* traseu specific de afectare neurogena
 Electroneurografia (ENG) cu masurarea
vitezelor de conducere nervoasa (VCN)
* motorii: scazute (inconstant)
* senzitive: scazute
EMG traseu normal EMG traseu neurogen

 
Masurarea vitezei de conducere nervoasa
motorie pe n. median
IV. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
 Afectarea musculara = sindromul miogen
(deficit motor+ atrofie musculara)
* ROT normale
* fara fasciculatii
* fara tulburari senzitive
 Deficitul motor din sindromul piramidal
 DEFICIT MOTOR
PIRAMIDAL/CENTRAL
 Afectarea de teritorii
musculare extinse
 Fara atrofie musculara
 Hipotonie (in faza acuta) /
Spasticitate (in faza cronica)
 ROT diminuate (faza acuta)/
ROT vii ++(faza cronica)
 Reflex cutanat plantar in
extensie (semnul Babinski)
 Fara fasciculatii
 EMG si VCN normale
DEFICIT MOTOR
PERIFERIC
 Afectare de teritorii
musculare limitate
 Atrofie musc. +++
 Hipotonie musculara
 ROT diminuate / abolite
 Reflex cutanat plantar in
flexie
 Fasciculatii (frecvent)
 EMG si VCN anormale
 V. FORME TOPOGRAFICE
 Leziune izolata a cornului anterior medular:
deficit motor + amiotrofie + fasciculatii ++
*ex. poliomielita
 Leziune izolata a unui singur nerv: deficit
motor + tulb senzitive + trofice limitate
* ex. paralizia de n ulnar
□ Leziune extinsa a mai multor nervi /
radacini: deficit motor + senzitiv extins
* poliradiculonevrita inflamatorie
 De retinut
 Deficitul motor:
* frecvent e limitat si distal (un segment
de membru)
 Hipotonie musculara
 ROT abolite
 Atrofii musculare
 Fasciculatii daca leziune pericarionala
 Alte semne asociate: tr senzitive
3. SINDROMUL MIOGEN
(MIOPATIC)
 DEFINITIE
 Totalitatea simptomelor si semnelor ce
rezulta din lezarea primara a muschilor
(=miopatie)
 Sistemul nervos e normal !
 I. SIMPTOME
 Astenie, fatigabilitate, slabiciune musculara
in timpul activitatilor cotidiene, in special
acelora care implica radacina membrelor
(ridicarea bratelor, pieptanat, purtarea de
greutati…, mers, fuga, urcat scari,
ridicarea de pe un scaun sau din pozitia
ghemuit…)
 Uneori dureri sau crampe musculare, cu
sau fara legatura cu efortul
 II. SEMNE CLINICE
 1. Deficit motor
 2. Atrofie musculara / rar hipertrofie
 3. Tulburari de contractie sau de relaxare
musculara
 4. Retractii tendinoase
 5. Semne “negative”
 1. DEFICITUL MOTOR
 Bilateral si simetric
 Proximal = predomina la radacina membrelor
si pe musculatura axiala (care asigura
postura)
* mers dandinant (“de rata”): trunchiul
penduleaza la fiecare pas de o parte si de alta
datorita deficitului centurii pelvine
* dificultati de ridicare din pozitia asezat
sau ghemuit (“semnul taburetului”): pacientul
“se catara” cu mainile de-a lungul coapselor pt a se
ridica
Semnul “taburetului”
Semnul “taburetului”
* tulburari
posturale :
hiperlordoza:
bazinul basculat
anterior si toracele
impins spre inapoi
(deficit al
musculaturii
paravertebrale)
 * deficit motor al centurii scapulare:
imposibilitatea ridicarii bratelor la orizontala
si in sus, decolarea omoplatilor (“scapula
alata”)
 2. ATROFIA MUSCULARA
 Are aceeasi localizare ca
si deficitul motor
(bilateral, simetric si
proximal)
 2. PSEUDO-HIPERTROFIA
 mai rara, la nivelul
moletilor
* pierderea de fibre
musculare si inlocuirea
lor cu tesut conjunctiv
fibros
 3.TULBURARI DE CONTRACTIE
MUSCULARA
 Absenta reflexului idio-muscular (percutia
unui muschi cu ciocanelul determina
contractia sa, urmata de o decontractie
rapida)
 3. TULBURARI ALE DECONTRACTIEI
MUSCULARE
 MIOTONIA = dupa o contractie musculara
normala, relaxarea muschiului se face f lent
* se observa spontan: pacientul nu isi poate
desprinde mana de pe un obiect dupa ce l-a strans
puternic in mana (ex: lacat, chei, clanta sau mana
examinatorului)
* se testeaza percutand muschiul cu ciocanelul
de reflexe : percutia eminentei tenare adductia
policelui ce revine lent la pozitia initiala
 Miotonia:
absenta relaxarii
muschilor flexori
ai mainii dupa o
contractie
sustinuta
 5. SEMNE NEGATIVE
 Absenta fasciculatiilor
 Absenta tulburarilor de sensibilitate
 Absenta modificarilor ROT
III. EXAMINARI COMPLEMENTARE
 EMG traseu normal EMG traseu miogen

  

 Vitezele de conducere nervoase: normale

 Cresterea titrului seric al enzimelor
musculare:
* CPK crescut +++ (10-20 x valoarea
normala)
 Biopsia musculara:
* afectare inegala a tuturor fasciculelor
musculare: atrofie, hipertrofie (aspect in
“mozaic”), fibroza, tesut adipos ++
IV. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
 Sindromul de neuron motor periferic:
* déficit motor distal >> proximal
* fasciculatii
* ROT diminuate
* prezenta tulburarilor senzitive
* EMG, VCN anormale
 De retinut
 Deficitul motor proximal (ms centurala)
 Atrofie musculara importanta si precoce
 ROT normale si fara tulb senzitive
 Miotonia prezenta inconstant
 CPK seric ↑
 EMG tipic
 Biopsie musculara daca exista suspiciune de
boala degenerativa
4. SINDROMUL
MIASTENIC
 DEFINITIE
 Totalitatea simptomelor si semnelor care
rezulta din afectarea jonctiunii neuro-
musculare
 ANATOMIE: JNM
 Versant
presínaptic=
axonul neur.
motor
 Fanta sinaptica
 Versant
postsinaptic =
membrana fibrei
musculare
 Mediator= ACh
 I. SIMPTOME
 Fatigabilitate musculara / deficit
d motor ce
apare la efort repetat sau sustinut si care
se amelioreaza sau dispare in repaus
* variabil in timp (in cursul aceleiasi zile
deficitul motor este mai important seara si
absent dimineata = caracter FLUCTUANT si
INTERMITENT
 Simptomele variaza in functie de grupele
musculare afectate:
* ms oculomotorie: vedere dubla sau /
si ptozis asimetric, intermitent ( >la sfasitul
unei lecturi sau unui drum pt soferi)
* ms faringelui:
faringelui disfonie, tulb de
deglutitie (la sfarsitul mesei)
* ms membrelor: oboseala dupa efort
 II. SEMNE CLINICE
 Pot lipsi: examenul neurologic poate fi strict
normal !!!!
 Daca exista o suspiciune de miastenie 
provocarea deficitului printr-un efort
repetat sau sustinut
 Testul cu PROSTIGMINA (Miostin)
(medicament anti-colinesterazic):
corecteaza deficitele in cateva minutes
 Semne negative:
* fara atrofie musculara
* fara tulburari de sensibilitate
* fara modificari de ROT
III. EXAMINARI COMPLEMENTARE
 EMG:
* la stimularea repetitiva a unui trunchi
nervos, amplitudinea contractiei musculare
obtinute scade progresiv = BLOC DE
TRANSMITERE NEURO-MUSCULARA
 VCN normale
 Auto-anticorpi prezenti in ser
EMG: bloc de transmisie
 De retinut
 Examenul clinic poate fi normal !!!
 Cautati deficitul motor dupa effort, cu caracter
fluctuant
 Oculomotricitatea si deglutitia afectate
frecvent
 Aspect EMG tipic (decrement la stimularea
repetitiva)
 Testul diagnostic la Prostigmina: corecteaza
deficitul motor
 SEMIOLOGIA
TULBURARILOR DE
ECHILIBRU SI
COORDONARE
1. SINDROMUL
CEREBELOS
 DEFINITIE
 Totalitatea simptomelor si semnelor care
rezulta din afectarea cerebelului sau
conexiunilor sale (pedunculii cerebelosi)
 ANATOMIE
 Cerebelul e situat la
nivelul fosei craniene
posterioare
 Conexiunile sale se fac
in principal cu trunchiul
cerebral prin
intermediul a 3 perechi
de pedunculi cerebelosi
 Structura:
* substanta cenusie :
- la exterior: cortex
- la interior: 4 perechi de
nuclei
* substanta alba: in profunzime
Anatomia structurala  anatomia functionala:

lobii flocculo-nodulari  archicerebel

 vermisul  paleocerebel
 emisferele cerebeloase  neocerebel
 FIZIOLOGIE
 Arhicerebelul:
* conexiuni cu nucleii vestibulari
* rol: mentinerea echilibrului
 Paleocerebelul:
* conexiuni cu maduva spinarii
* rol: mentinerea tonusului si posturii
 Neocerebelul:
* conexiuni cu cortexul cerebral
* rol: coordonarea miscarilor
 I. SIMPTOME
 Nesiguranta la mers, uneori caderi
 Ortostatiune dificila (oscilatii), tulburari de
echilibru
 Neindemanare in efectuarea unor miscari
precise, fine
 II. SEMNE CLINICE
 1. TULBURARI DE ECHILIBRU SI
ORTOSTATIUNE
 2. TULBURARI DE MERS
 3. TULBURARI DE COORDONARE A
MISCARILOR
 4. HIPOTONIE
 5. TULBURARI DE LIMBAJ (= DISATRIE)
!!! Localizate de acceasi parte cu
leziunea (3)
 1. TULBURARILE ECHILIBRULUI SI
ORTOSTATISMULUI
 In ortostatism baza de
sustinere a corpului e
largita
 Instabilitate (axa corpului
prezinta oscilatii in sens
lateral si antero-posterior)
 “ASTAZIE”
 2. TULBURARILE DE MERS
 Pornire oscilanta (“in
cautarea unui punct de
sprijin”), cu membrele
inferioare departate si
bratele intinse lateral, pasi
neregulati
 Nu poate merge in linie
dreapta
● acest tip de mers denumit = mers
titubant sau ebrios
- intoarcerea pe loc se face lent, iar oprirea
brusca dezechilibreaza pacientul
● tulburarile ortostatiunii si mersului
formeaza impreuna ATAXIA
CEREBELOASA
 3. TULBURARILE DE COORDONARE A
MISCARILOR
 DISMETRIA (HIPERMÉTRIA) :
- incapacitatea de a regla intensitatea si
durata contractiei musculare pentru a atinge
corect o tinta
- se testeaza cu ajutorul manoperelor indice-
nas si calcai-genunchi: miscarea depaseste
tinta = hipermetrie
 Proba indice-nas in sdr. cerebelos: indexul
pacientului va depasi nasul, apoi revine la
tinta= hipermetrie
 La sfarsitul miscarii (aproape de nas) apar
oscilatii numite
tremor intentional sau
de actiune
● proba nu se modifica la
inchiderea ochilor
 Proba calcai-genunchi in sdr. cerebelos:
hipermetrie (calcaiul depaseste
genunchiul); la coborarea pe creasta
tibiala calcaiul descrie o miscare de
zig-zag
 TREMORUL DE ACTIUNE (INTENTIONAL)
- se evidentiaza la sfarsitul unei miscari
voluntare, cand membrul / degetul se
apropie de tinta
- pentru testare folosim manevra indice
– nas, dar si: turnarea
apei dintr-un pahar in
altul, desenarea unei
spirale, scrisul
 ASINERGIA MISCARILOR :
- inseamna o armonizare incorecta in timp si
in spatiu a contractiilor musculare care
compun o miscare
- testate prin proba marionetelor
- ridicarea din pozitie culcata fara ajutorul
mainilor
● Nistagmusul: tulburare de coordonare a
miscarilor oculare de urmarire
 4. HIPOTONIA CEREBELOASA

 Cresterea amplitudinii miscarilor pasive

imprimate membrelor
(ex: scuturarea umarului unui subiect relaxat,
a corp se observa o tendinta de balans
exagerat)
● reflexe pendulare (rotuliene: dupa percutia
tendonului, gamba oscileaza de mai multe
ori)
● manevra Stewart-Holmes
REFLEXE PENDULARE
 Manevra Stewart Holmes

normal sd cerebelos
 5. TULBURARILE DE LIMBAJ
(= DYSATHRIE)
 Voce sacadata, cu intensificari explozive ale
tonului
 Scris
neregulat
III. EXAMINARI COMPLEMENTARE
 IRM cerebral pt fosa posterioara
IV. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
 Cu tulburarile de coordonare si mers
determinate de perturbarile sensibilitatii
profunde (= ataxia proprioceptiva)
 Cu tulburarile de echilibru determinate de
leziunile vestibulare (= sindromul
vestibular)
 V. FORMES TOPOGRAFICE
 Sindromul cerebelos static
* predomina tulburarile de ortostatiune si
mers (baza de sustinere largita, mers ebrios)
* leziunea vermisului
 Sindromul cerebelos cinetic
* predomina tulburarea de coordonare a
miscarilor membrelor
* leziunea emisferelor cerebeloase
 De retinut
 1. Tulburarile ortostatiunii (astazie)
 2. Mersul ebrios
 1 + 2 = ataxia cerebeloasa
 3. Tulburarea de coordonare a miscarilor
voluntare  de aceeasi parte cu leziunea
 4. Vocea exploziva, sacadata