Functia pierdere de calitate

1. Natura calitatii
Cap. 1: cuantificarea calitatii produsului in
raport cu costurile pentru clienti,
producatori, societate
Cap. 2: masurarea variabilitatii performantei
in baza datelor generate in conditii de
zgomot controlate
Se poate estima pierderea de calitate prin
estimarea variabilitatii performantei?
Calitatii i se atribuie valoare baneasca pentru
a selecta conceptul (proiectul) de
produs/proces cel mai ieftin
 Functia pierdere de calitate
2. Corelarea distributiilor referitoare la
performanta cu calitatea
Exemplu:
Un producator are de ales unul din 3 furnizori de
componente
Considerente:
 Calitatea produsului final si reputatia producatorului
depind de calitatea componentelor primite
 Furnizorul de componente lucreaza
 direct cu producatorul de produse finite
 indirect cu clientii acestuia
Masuri de selectie:
 Se masoara calitatea componentelor fiecarui furnizor
 Se reprezinta distributiile de performanta pentru
fiecare furnizor, in baza unor esantioane de cate 30
componente
2. Corelarea distributiilor referitoare la
performanta cu calitatea
2. Corelarea distributiilor referitoare
la performanta cu calitatea
 toţi cei trei furnizori realizează o producţie orientată
pe valoarea ţintă (on-target).
 îi deosebeşte variabilitatea caracteristicilor de calitate
obţinute
 furnizorul C: câmpul de împrăştiere este mai larg
decât cel de toleranţă  eliminat
 se alege furnizorul B
 B realizează o producţie cu o variabilitate mai redusă
(curba de distribuţie este mai suplă)
 minimizarea pierderilor calităţii:
 nu doar fixarea unor limite conform/neconform
 ci şi reducerea variaţiilor în raport cu valorile
nominale
2. Corelarea distributiilor referitoare
la performanta cu calitatea
Abordari:
a) Toate cele 30 de date masurate sa fie in
interiorul limitelor specificate
b) Toate cele 30 de date masurate sa fie orientate
catre valoarea tinta

Varianta a): o metoda de masurare a calitatii

inselatoare si incompleta
- se considera ca toate componetele din
interiorul specificatiilor sunt la fel de bune
2. Corelarea distributiilor referitoare la
performanta cu calitatea

 Necesitatea unei exprimari cantitative a

pierderii inregistrate de client, cand produsele
se indeparteaza de valoarea tinta

 Necesitatea unei masuri cu sensibilitate

suficienta pentru:

 a cuantifica pierderea de calitate

 pentru produsele care se incadreaza in limitele
specificate
2. Corelarea distributiilor referitoare la
performanta cu calitatea

 Tolerantele: un element necesar de prevazut la

proiectare, si in on-target engineering
 Limitele de acceptabilitate se bazeaza pe
cerintele beneficiarului
 Mărimea câmpului de toleranţă se
stabileste:
 d.p.d.v. tehnic şi economic

 a.i. să asigure certitudinea fiabilităţii

 Performanta si costul produsului = f(cum se

stabilesc tolerantele referitor la calitate)
2. Corelarea distributiilor referitoare
la performanta cu calitatea
 O strategie de calitate eronata permite
(accepta) o distributie uniforma a variatiei
performantei:
2. Corelarea distributiilor referitoare la
performanta cu calitatea

Distributia uniforma este acceptata daca strategia

intreprinderii prevede:
- maximizare a productivitatii
- maximizare a gradului de utilizare a materialelor,
- minimizarea defectelor, rebuturilor, deseurilor
- permiterea devierii proceselor
- cat timp produsele se incardeaza in limite
- remedierea componentelor in afara limtelor
specificate, astfel incat
- sa se incadreze in limite
- dar fara orientare pe valoarea tinta
2. Corelarea distributiilor referitoare
la performanta cu calitatea
Distributia uniforma este acceptata daca strategia
intreprinderii prevede:
- Acceptarea variatiei intre limitele de control
- Se practica un control statistic al procesului
(SPC) ca instrument de diferentiere a
- cauzelor intamplatoare
- cauzelor sistematice de deviere de la tinta
- Cauze intamplatoare: surse de zgomot
necunoscute, necontrolate, mereu prezente si
acceptate
- Cauze sistematice: surse de zgomot controlabile,
care odata identificate se corecteaza
2. Corelarea distributiilor referitoare
la performanta cu calitatea
Distributia uniforma este acceptata daca strategia
intreprinderii prevede:
- Acceptarea variatiei intre limitele de control
- Controlul statistic al procesului (SPC) se
raporteaza la limitele de control
- Stabilite din considerente de calitate si cost
- In urma aplicarii SPC se genereaza o distributie
a carei
- imprastiere este apropiata de limitele de
control
- forma depinde de felul cauzelor intamplatoare
2. Corelarea distributiilor referitoare la
performanta cu calitatea

Intreprindere care aplica o strategie de

orientare pe valoare tinta: varianta A:
2. Corelarea distributiilor referitoare la
performanta cu calitatea

O distributie orientata pe valoarea tinta

rezulta tot din strategia intreprinderii:
- se incurajeaza si rasplateste in mod
declarat personalul care produce calitate
orientata pe valoarea tinta
- se incurajeaza utilizarea de catre tot
personalul (operatori, tehnicieni, ingineri,
manageri) a masurilor statistice specifice
“on-target” (yˉ, s, s2, COV) la colectarea si
prelucrarea de date
2. Corelarea distributiilor referitoare
la performanta cu calitatea
O distributie orientata pe valoarea tinta
rezulta tot din strategia intreprinderii:
- Reprezentarea distributiilor (tabele de
frecvente, histograme)
- Practicarea de 6σ prin calcularea
- indicelui de capabilitate al procesului (Cm)
(marimea dispersiei campului de imprasitere C.I.
fata de marimea campului de toleranta T)
- indicelui complementar de capabilitate (Cmk)
(pozitia centrala a C.I fata de T)
- penalizarea proceselor “off-target”
- obligarea performantei “on-target”
2. Corelarea distributiilor referitoare
la performanta cu calitatea
O distributie orientata pe valoarea tinta rezulta tot
din strategia intreprinderii:
- Infiintarea si actualizarea permanenta a unei
baze de date cu capabilitatea procesului:
- Specificarea proceselor corecte pentru
realizarea calitatii necesare si costului aferent
minim
- De evitat tendinta de
- a reduce costurile acum
- chiar daca ne confruntam cu probleme de
calitate mai tarziu
2. Corelarea distributiilor referitoare
la performanta cu calitatea
O distributie orientata pe valoarea tinta
rezulta tot din strategia intreprinderii:
- De utilizat experimente proiectate
- DOE: design of experiments
- DOE: un instrument preventiv pentru
imbunatatirea calitatii produsului.
- In DOE:
- analiza
- urmata de experimente
- Proiectarea robusta utilizeaza metode
empirice de DOE
2. Corelarea distributiilor referitoare
la performanta cu calitatea
O distributie orientata pe valoarea tinta
rezulta tot din strategia intreprinderii:
- De utilizat metodele Taguchi:
- Instrument ingineresc de imbunatatire a calitatii
produsului prin inginerie on-target
- De inteles ce inseamna costul calitatii
- Calitatea se masoara intre anumite limite de
control specificate
- Profitul creste pe masura ce calitatea este
orientata pe valoare tinta (on-target).
3. Functia palier:
o descriere inadecvata a calitatii

Sisteme de valori diferite, in functie aboradrea

inginereasca:
 “on-target”.
 Clasic, intreprinderi satisfacute cu performante “in
cadrul limitelor specificate”
 Rezulta o functie constanta, tip palier
3. Functia palier:
o descriere inadecvata a calitatii

 m = valoarea tinta
 Toleranta bilaterala m ± Δ0
 Eroarea de interpretare in abordarea
clasica:
 Se considera intervalul
[m - Δ0 ; m + Δ0]
 Toate valorile in interiorul intervalului au aceeasi
calitate buna
 Toate valorile in afara intervalului au aceeasi
calitate proasta
 Functia palier este o descriere inadecvata a
calitatii
4. Toleranta beneficiarului

 Tolerantele: limitele incepand de la care se

intervine cu masuri (masurabile economic)
 Ingineria On-target recunoaste necesitatea
impunerii de tolerante
 Cat de departe de tinta poate ajunge
performanta produsului, fara a fi respins?
 Toleranta beneficiarului Δ0 :
 Punctul in care beneficiarul ia masuri
(economice) din cauza performantei
necorespunzatoare (off-target) a produsului
4. Toleranta beneficiarului

Exemplu:
 estimarea tolerantei beneficiarului
 pe un esantion statistic de n > 20 persoane
 Performanta (caracteristica de calitate)
analizata:
 Capacitatea unui termostat de a mentine o
temperatura reglata de 20o C
 20o C = valoarea tinta
 La ce deviere ± fata de valorea tinta se iau
masuri (se regleaza termostatul) de catre 50%
din esantionul de beneficiari?
 Care sunt tolerantele beneficiarului?
4. Toleranta beneficiarului

 Distributie parabolica:
5. Functia pierdere de caliate:
o descriere adecvata a calitatii
 In ingineria on-target se utilizeaza functia patratica de
pierdere a calitatii QLF
 “quadratic quality loss function” sau “quality loss
function” (QLF) elaborata de Taguchi
 QLF estimeaza pierderea baneasca pentru producator si
beneficiar, la devierea performantei produsului
(caracteristicii de calitate) de la valoarea tinta.
5. Functia pierdere de caliate:
o descriere adecvata a calitatii

 dacă y = m, pierderea este nulă, iar pe măsură

ce valoarea caracteristicii de calitate se
îndepărtează de ţintă pierderile cresc pătratic
 L(y) = k(y-m)2
 L(y) = pierderea in unitati monetare

 y = valoarea masurata (raspunsul masurat

al sistemului)
 k = constanta economica = coeficientul de
pierdere de caliate
5. Functia pierdere de caliate:
o descriere adecvata a calitatii
 Pentru y = m pierderea este 0
 L(y) = 0
 QLF: concept care reuneste calitatea si costul
 QLF: coreleaza notiuni ingineresti si economice
intr-un singur model
 QLF: o relatie utilizata pentru optimizarea
tuturor costurilor:
 explicite si implicite
 ce revin intreprinderii, beneficiarilor,
societatii
5. Functia pierdere de caliate:
o descriere adecvata a calitatii
 L(y) rezulta prin dezvoltarea in serie Taylor in jurul
punctului y = m
L(y) = L(m) + [L’(m)/1!][y-m]+[L’’(m)/2!][y-m]2+ ...
 Pentru y = m (pe tinta)
  L(m) = 0 (primul termen)
 La tintă (m) prima derivată este 0:
 L’(m) = 0 (al doilea termen)
 Ramane: L(y)  [L’’(m)/2!][y-m]2
 Se neglijeaza termenii la puteri >2
 Functia L(y) se aplica in general pentru y aproape de m,
unde termenii de puteri mari au valori relativ mici
 Se observa ca: [L’’(m)/2!] = constant = k
 k = constanta de proportionalitate economica
 Deci: L(y) = k (y-m)2
6. Coeficientul de pierdere de calitate k

 k se determina prin identificarea tolerantelor

beneficiarului (limitelor functionale) pentru y
 y = performanta (caracteristica de calitate
analizata)
 m ± Δ0 : limitele functionale la care performanta
(valoarea caracteristicii de calitate) nu mai este
accptabila pentru 50% din beneficiari
 A0 = suma consecintelor economice (masurabile)
ale devierilor de la tinta
 Adica:
 A este valoarea QLF pentru m ± Δ0
0
 A este exprimata ca pierdere in bani
0
6. Coeficientul de pierdere de calitate k

 A0 = valoarea functiei QLF pt. m ± Δ0

6. Coeficientul de pierdere de calitate k

 L(y) = A0 pentru y = m ± Δ0
si in acealsi timp
 L(y) = k (y-m)2

 Egaland relatiile de mai sus rezulta:

 A =k (m ± Δ – m)2 = k Δ 2
0 0 0
 k = A /(Δ )2
0 0
 A include toate tipurile de costuri
0
 pentru intreprindere (producator)
 beneficiar (client)
 societate
 L(y) = [A0/(Δ0)2] (y-m)2
7. Exemplu
Aplicatie a functiei pierdere de calitate

Utilizarea QLF pentru estimarea pierderii de

caliate intr-un caz concret
 Arc de actionare a obturatorului unui aparat foto
 Viteza de inchidere a obturatorului (performanta
arcului) determina timpul de expunere

 Procesul de infasurare a unui arc are o anumita

variabilitate

 Rezulta variabilitatea constantei arcului

 Variabilitatea vitezei de inchidere a obturatorului
(performantei arcului)
 La o anumita variabilitate benefciarul ia masuri
7. Exemplu - Functia pierdere de
calitate

 Valoarea tinta pt. constanta arcului:

 m = 0,5 daN/cm
 Limite functionale (toleranta beneficiarului):
m ± 0,3 daN/cm
 Δ0 = 0,3 daN/cm
 Intervalul de toleranta: [0,2; 0,8] daN/cm
 Limitele functionale se masoara in punctul in
care 50% din beneficiari (cumparatori) repara
sau inlocuiesc aparatul (pierdere L(y) = A0)
 adica: daca m [0,5 -0,3; 0,5 + 0,3] daN/cm
 perceputa ca timp de expunere prea lung/scurt
7. Exemplu - Functia pierdere de
calitate

 Reparatia (inlocuirea) costa 20 lei

 A0 = 20 lei (pierderea pt. beneficiar)
 Utilizam functia L(y) pentru a estima
pierderea de calitate
 L(y) = k (y-m)2
 L(y) = [A0/(Δ0)2] (y-m)2
 A0 = 20 lei
 Δ0 = 0,3 daN/cm
 m = 0,5 daN/cm
7. Exemplu - Functia pierdere de
calitate

 L(y) = [A0/(Δ0)2] (y-m)2

 L(y) = [20/0,32] (y – 0,5)2 = 222 (y – 0,5)2
 Pt . o constanta a arcului de 0,25 (departe de
tinta, dar in interiorul intervalului de toleranta)
  13,88 lei pierdere estimata
 Pt . o constanta a arcului de 0,435 (aproape de
tinta, dar in interiorul intervalului de toleranta)
  0,94 lei pierdere estimata
 L(y) se utilizeaza pentru:
 Stabilirea tolerantelor
 Definirea raportului S/N