Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Resp 1 Fiziologie
Resp 1 Fiziologie
APARATULUI
RESPIRATOR
Curs 1
ORGANIZAREA FUNCŢIONALĂ
A RESPIRAŢIEI
Respiraţia = funcţia prin care se realizează schimbul de
O2 şi CO2 al organismului cu mediul înconjurător şi se
asigură homeostazia gazoasă la nivel tisular.
respiraţia externă sau pulmonară
respiraţia internă sau celulară
•ventilaţia pulmonară;
•perfuzia cu sânge a
capilarelor pulmonare;
CA inferioare centrale
centrale - laringo-traheo-
bronşice, până la bronhiile
cu d = 2 mm;
mm şi bronhiole.
CĂILE RESPIRATORII SUPERIOARE
Fosele nazale
- etaj respirator cornet inferior şi
mijlociu
- etaj olfactiv cornet superior şi
parte sup. septului nazal
Roluri:
• curăţirea aerului de particule cu d > 6
• încălzirea şi umectarea aerului (pe
seama mucoasei nazale bine
vascularizate şi a glandelor acinoase
cu celule mucoase şi seroase)
• zona reflexogenă a strănutului (calea
af. = n.V,centru bulbar)
• in olfactie
CĂILE RESPIRATORII SUPERIOARE
1-18
19 -24
TRAHEEA ŞI BRONHIILE - structura
Tunica mucoasă - grosime = 70 m; cuprinde:
celule cilindrice ciliate – cu aprox. 200 cili/celula; prin mişcări
ciliare mucusul este transportat pe supr. epiteliului, spre laringe;
Precipitarea
- particulele mai mari de 10 m se depun în cavitatea nazală şi nazofaringe.
- particulele între 2 şi 10 m se depun la nivelul căilor aerifere mari.
Sedimentarea – are loc sub acţiunea forţei gravitaţionale
= principalul proces de depozitare pentru particule între 5 şi 0,2 m. - începe
la nivelul bronhiilor de gen. a 4-a periferia plămânului.
Difuzia (mişcarea browniană)
= procesul prin care se depun particule sub 0,1 m în CR periferice.
Transportul mucociliar
se realizează începând de la bronhiolele terminale şi până la laringe.
producţia de mucus depinde de:
- celulele caliciforme şi de glandele seromucoase
- celule bazale
- alveolocite
prelungită Digitalice
Temperaturi extreme
Avitaminoza A
Hipotiroidie
FIZIOLOGIA ŢESUTULUI PULMONAR
Organizare in: lobi, segmente,
lobuli şi acini pulmonari.
plămânul drept cu 3 lobi;
plămânul stâng cu 2 lobi.
Moleculele de Moleculele de
Ts surfactant se Ts surfactant se
adună îndepărtează
Ts Ts
Previne colabarea alveolară Previne hiperinflaţia alveolară
2. contribuie la menţinerea uscată a alveolelor,
împiedicând filtrarea lichidelor din capilare în alveole;
aceeaşi presiune se
menţine din alvelole
de-a lungul întregului
arbore traheo-bronşic (0
cmH2O);
Presiunea alveolară (PA)
Valoare normală:
C = 200 ml/cmH2O
la fiecare creştere a PT cu 1 cmH2O volumul pulmonar
creşte cu 200 ml aer.
C variază în funcţie de mişcările respiratorii.
Urmărind variaţia volumului
pulmonar în funcţie de variaţia
Ppl se înscriu două curbe
diferite (fenomenul de
histereză):
curba complianţei
expiratorii (superior);
curba complianţei
inspiratorii (inferior);
între curba complianţei
expiratorii şi inspiratorii se
înscrie diagrama
complianţei pulmonare.
Complianţa (C)
Complianţa întregului sistem
sistemului toraco-pulmonar este dată de:
toraco-pulmonar
1. forţele elastice pulmonare;
2. forţele elastice ale cutiei toracice şi abdominale.
C sistemului este mai redusă (1/2 din C pulmonară).
b) Rezistenţa tisulară:
dată de forţele de frecare dintre moleculele ţesuturilor