Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1 1
1. SEPARAREA SUBSTANŢELOR
MEDICAMENTOASE
În cazul unor amestecuri de complexitate moderată se pot face determinări în
prezenţă, dacă elementele interferente sunt:
în cantităţi extrem de mici
sunt transferate în forme care să nu denatureze rezultatele în sistemul selecţionat
pentru evaluarea constituentului de analizat.
În general, cu cât proba supusă analizei este mai complexă cu atât analiza
este mai dificilă trebuie realizata o prealabilă separare/izolare pe fracţiuni.
A treia etapă se despart fazele prin operaţii mecanice sau fizice şi mai
rar chimice.
unde:
- [A] = concentraţia molară
sau:
unde:
- mA = masa solutului A
- MA = masa moleculară a solutului A
- V1, V2 = volumele fazelor.
• Raportul maselor aceluiaşi solut în cele două faze poartă numele de raport de
distribuţie sau factor de capacitate K. Acesta reprezintă o distribuţie corectată cu
volumele de fază ( = V1/V2):
K = D
Factorul de capacitate:
măsoară eficienţa separării
permite optimizarea separării
6 6
2. EFICIENŢA SEPARǍRII
Obiective:
gradul superior de izolare a componentilor in medii libere de
interferente, care sa permita determinarea lor corecta.
recuperarea cantitativă a tuturor componenţilor (sau numai a unor
componenţi) din proba supusă procedeului de separare
Marimi:
Factorul de recuperare – R
Factorul de separare – S
Factorul de selectivitate -
Factorul R – cromatografic
7 7
Factorul de recuperare (R)
8 8
Factorul de separare (S)
Factor de separare S:
măsoară eficienţa separării a doi componenţi A şi B
se defineste, de obicei, în funcţie de componentul care interferează:
9 9
Factorul de selectivitate ()
Factorul de selectivitate
10 10
Factorul R – cromatografic
11 11
Fiecărui component îi corespunde o valoare R dată de raportul dintre media vitezei
de migrare a zonei şi media vitezei de deplasare a fazei mobile:
unde:
- z = deplasarea zonei (z)
- V = volumul fazei mobile
- AM = aria secţiunii transversale a coloanei ocupata de faza mobilă
- AS = aria secţiunii transversale a coloanei ocupata de faza staţionară
- D = coeficientul de distribuţie
- V = s x AM
- s = distanţa parcursă de solvent.
Deplasarea componenţilor prin coloană este diferită în funcţie de coeficienţii lor de distribuţie.
12 12
Astfel, două substanţe A şi B se vor deplasa prin coloana
cromatografică cu viteze diferite, potrivit valorilor proprii
corespunzătoare RA şi RB.
Raportul lor permite aprecierea ordinii de înaintare pe coloană.
R A A M DB A S
RB A M D A A S
13 13
3. MECANISMELE SI FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ
PROCESELE DE SEPARARE
14 14
structura moleculelor în condiţii de coprezenţă
polarităţile moleculelor
forţele ce pot genera asocierile reversibile sau ireversibile care
reţin selectiv un component într-o fază, izolându-l de ceilalţi.
Molecula unui solut este supusă unor interacţii provenite din trei
direcţii:
interacţii cu moleculele fiecăreia din cele două faze cu care
vine în contact
interacţii cu propriile molecule vecine.
15 15
Recomandări pentru o separare bună:
o forma fizico-chimică cea mai convenabilă sub care diverşi componenţi pot
fi supuşi procesului de separare
o alegerea judicioasă a naturii, structurii şi compoziţiei cuplului de faze
care constituie sistemul de separare
o liniaritatea izotermelor de distribuţie a componenţilor, ceea ce presupune
valori constante ale coeficienţilor de distribuţie
o deosebiri cât mai mari între valorile coeficienţilor de distribuţie ai
diferiţilor constituenţi coprezenţi în probă
o compatibilitatea capacităţii sistemului de separare cu cantitatea de probă
luată în lucru
o cantitatea de probă luată pentru analiză să fie convenabilă pentru
detecţia şi determinarea tuturor componenţilor, inclusiv a celor existenţi
în urme
o cunoaşterea factorilor favorabili şi nefavorabili care intervin în procesul
de separare
o asigurarea reproductibilităţii rezultatelor.
16 16
prin volatilizare cromatografice
- Distilare
4. METODE DE SEPARARE
prin extracţie:
- lichid-lichid
- solid-lichid
- in faza solida
- cu fluide supercritice
17 17
METODE DE SEPARARE PRIN VOLATILIZARE
- DISTILAREA -
18 18
1. Echilibrul de distribuţie vapori-lichid
DA
A v
A l
19 19
2. Volatilitatea relativă
este o măsură a diferenţei dintre volatilităţile a 2 componenţi.
21 21
Legea Raoult pentru soluţii ideale
unde:
- pA, pB presiunea partiala a lui A/B din faza de vapori
- xA , xB este fracţia molarǎ a lui A/B în lichid;
- Presiunea
pA0, pB0 estetotală a sistemului
presiunea de vapori a lui A /Bpur la o temperatur ǎ dat ǎ.
Diagrama presiunii
vaporilor -compoziţie
pentru o soluţie
ideală
22 22
DISTILAREA SIMPLĂ
23 23
Instalaţia pentru distilarea simplă:
sursa de incalzire
flacon de distilare
cap de distilare care conectează
flaconul de distilare la condensator
termometru
adaptor de distilare care leagă
condensatorul cu flaconul de
colectare
flacon de colectare
24 24
Tehnica de lucru:
Distilarea fracţionată
se utilizează pentru separarea unui amestec de lichide
a căror puncte de fierbere sunt apropiate în cicluri
repetate vaporizare-condensare, în interiorul unei coloane
de fracţionare.
26 26
Instalaţia pentru distilarea fracţionată:
Tehnica de lucru:
lichidul ce trebuie purificat este
încălzit
vaporii urcă în coloana de fracţionare
condensează pe pereţii
condensatorului şi la suprafaţa
materialului de umplutură
condensatul continuă să fie încălzit
de vaporii fierbinţi ce urcă şi va fi
revaporizat
de fiecare dată rezultă vapori din ce
în ce mai concentraţi în componentul
mai volatil
27 27
Coloanade fracţionare:
lungimea şi materialul component influenţează numărul de recondensări,
numărul de talere teoretice, implicit separarea.
În realitate:
o fracţiunile de distilat trebuie să fie colectate pe măsura desfăşurării
distilării, concentraţia în compusul cu punctul de fierbere cel mai mare
fiind crescătoare
o Fracţiunile de distilat, ce sunt colectate într-un interval de
temperatură mic, vor fi mai pure.
o Alte fracţiuni trebuie colectate pe măsura schimbării temperaturii, acestea
fiind redistilate pentru a creşte gradul de puritate.
29 29
Legea Raoult pentru soluţii neideale
30 30
Punctul de fierbere al
compusului A pur este de 74oC
Punctul de fierbere al
compusului B este de 69 C.
o
31 31
DISTILAREA AZEOTROPĂ
Majoritatea metodelor de distilare a azeotropilor şi a amestecurilor cu volatilităţi
relativ scăzute se bazează pe adiţia unor compuşi chimici, special aleşi, care să
uşureze separarea.
33 33
PARAMETRII PROCESULUI DE EXTRACŢIE
2. sedimentarea
3. decantarea
5. recuperarea solvenţilor
Etapa cea mai importantă este cea de selecţionare a sistemului de
solvenţi şi stabilirea formei sub care este extrasă substanţa. Aceasta se
poate realiza prin cunoaşterea parametrilor procesului de extracţie care
sunt:
● constanta de repartiţie
● coeficientul de extracţie
● factorul de recuperare.
34 34
Constanta de repartiţie (distribuţie)
36 36
Factorul de recuperare
Randamentul de extractie
[ B ] VB
100
[ B] VB [ A] VA
37 37
SISTEME DE EXTRACŢIE
Se clasifica în funcţie de:
o compuşii care se extrag: săruri anorganice, combinaţii complexe formate
de cationi anorganici cu reactivi organici sau compuşi chelaţi simpli,
poliacizi, perechi ionice formate dintr-un ion complex metalic şi un ion
reactiv organic etc.
Solventi:
Hidrocarburi lichide: n-hexan, n-heptan, toluen, xilen
Derivati halogenati: cloroform, tetraclorura de carbon
Cetone: acetona, metilizobutilcetona
Eteri: eter etilic, dioxan, terbutileter
Alti solventi: acetonitril, dimetilsulfoxid, dimetilformamida
38 38
Avantajele extractiei lichid-lichid
39
PROCEDEE DE EXTRACŢIE LICHID-LICHID
1. Extracţia simplă
2. Extracţia continuă
3. Distribuţia în contracurent.
40 40
1. EXTRACŢIA SIMPLĂ
41 41
Extracţia simplă cu contact multiplu (extracţia în
echicurent)
43 43
3. DISTRIBUŢIA ÎN CONTRACURENT (Countercurrent
Distribution -CCD)
44 44
ALTE PROCEDEE DE EXTRACŢIE
1. Procedeul Craig
2. Extracţia cu contact multiplu
3. Extracţia cu reflux
4. Extracţia diferenţială;
5. Extracţia în contracurent şi curgere bilateralǎ.
1. Procedeul Craig
Este cel mai cunoscut şi eficient procedeu pentru realizarea
extracţiei în contracurent.
Este denumit şi extracţie prin repartiţie fracţionată simplă.
Aparatele moderne au peste 1000 de tuburi, procesul putând fi
automatizat.
45 45
Pâlnii (tuburi) Craig pentru extracţie în contracurent
a - de echilibrare a fazelor
b - poziţie de separare a fazelor (faza extractantă curge din 2 în 3, faza rafinat rămâne în 1)
c - poziţie finală, extractantul se deplasează din 4 în pâlnia următoare
46 46
2. Extracţia cu contact multiplu
3. Extracţia cu reflux
47 47
4. Extracţia diferenţială
se realizează într-un extractor constituit dintr-o coloană cu
umplutură sau dintr-un turn de pulverizare, în care unul din
lichide circulă într-un sens (faza continuă), iar celălalt este
dispersat în picături (faza dispersă) parcurgând coloana în sens
invers, ascendent sau descendent după densitate.
APARATURA
depinde de prima etapă
termeni ce indicǎ tipul de aparat utilizat:
o “solid bed” sau “fixed bed” - se referă la orice operaţie în care prin materialul solid
fix trece solventul utilizat pentru extracţie
o “dispersed contact” - se referă la operaţiile în care particulele solide, suspendate în
fluid sunt în mişcare relativă unele faţă de altele şi faţă de solvent, în timpul
contactului solid-solvent.
49 49
1. Extractorul Soxhlet
este un aparat de extracţie continua
se va acorda atenţie substanţelor extrase, labile la încǎlzire
50 50
in extractor se pot introduce cartuşe sau “degetare” (thimles) confecţionate
din hârtie sau alte materiale
52 52
EXTRACTIA IN FAZA SOLIDA
(SOLID-PHASE-EXTRACTION, SPE)
rezultatul
analiţii de interes doriţi sau impurităţile nedorite din proba sunt reţinute
pe faza staţionară
partea care trece prin faza staţionară este colectată sau casată (daca
conţine analiţii doriţi sau impurităţile nedorite)
in cazul în care porţiunea reţinută în faza staţionară include analiţii
doriţi, aceştia pot fi apoi separaţi din faza staţionară prin colectare printr-un
proces suplimentar, în care faza staţionară se spală cu un eluent
corespunzător.
53
Etapele SPE
57
cartuşele de extracţie in fază solidă şi discurile sunt disponibile cu o
varietate de faze staţionare din care se pot separa analiţii în funcţie de
proprietăţile chimice
cele mai multe faze staţionare sunt bazate pe silice, pe care a fost inserată
o grupă funcţională specifică
unele dintre aceste grupări funcţionale includ:
lanţuri de hidrocarburi de lungime variabilă (SPE cu fază inversă)
grupă de amoniu cuaternar sau grupe amino (schimb anionic)
acid sulfonic sau grupări carboxil (schimb cationic).
58
SPE CU FAZĂ INVERSĂ
59
Silicagelul şi suprafaţa polară modificată
60
SPE PRIN SCHIMB IONIC
schimbul de ioni are loc pe baza interacţiunilor electrostatice între
analit şi grupările din faza staţionară
pentru ca schimbul de ioni să se producă, atât în faza staţionară cat şi
în probă trebuie să fie un pH adecvat în care se face schimbul.
61
SCHIMBUL ANIONIC
63
64
Aplicaţiile SPE
• Determinarea unor medicamente cu caracter acid/neutru/bazic
65
alprenolol
Profilul de eluţie
al compuşilor
bazici
difenhidramină
nortriptilină
66
ibuprofen
Profilul de
eluţie al
compuşilor
acizi
acid nalidixic
naproxen
67
Profilul de eluţie al
compuşilor neutri –
hidrocortizon
Concluzii:
• selectivitate îmbunătățită
• specificitate și reproductibilitate
70
MICROEXTRACŢIA SP (SPME)
H2O; NaHCO3 8%
Et-O-Et
H2SO4 3N pH = 1
Faza cloroformica
Faza apoasa Faza e te rica
acizi, fe noli,
H2SO4 compusi ne utri,
Et -O-Et compusi slab bazici
acizi, fe noli, compusi ne utri aminofenazona
ure ide c ofeina
benzoc aina c lordiazepoxid
ac id ac etisalic ilic
c loramfenicol nic otinamidareserpin
ac id c inamic
fenobarbital hidroc ortison Faza apoasa
fenoximetilpenicilina meprobamat
NaOH3N
pH = 10 - 13
Et -O-Et
A Bacid tartric
pH = 4 -5
Et-O-Et
Fractiune nemiscibila Fractiune miscibila
cu apa cu apa
acizi sulfonici