Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Examinarea Clinica A Bolnavului Chirurgical
Examinarea Clinica A Bolnavului Chirurgical
BOLNAVULUI CHIRURGICAL
Examenul clinic reprezinta actul medical esential in precizarea diagnosticului unei
boli .
Examenul se poate face in 2 moduri :
Este prima si cea mai simplă metodă obiectivă de investigaţie semiologică, dar de o
mare valoare diagnostică.
Buna
Mediocra
Grava
Tipul constitutional (somatotipul)
Reprezinta constitutia morfologica a individului .
Fiecare tip constitutional are caracteristici functionale specifice ce constituie
predispozitii pentru anumite boli , dar valoarea lor clinica s-a dovedit a fi
minima.
2.Anomalia genetică sporadică (de multe ori o nouă mutaţie dominantă a genei NSD1
= Nuclear Receptor-Binding Su-var, Enhancer of Zeste, and Trithorax Domain
Protein 1, CRS 5q35) = gigantism cerebral.
Leonid Ivanovici Stadnik (n.1971, Ucraina), medic veterinar,cel mai înalt bărbat în
viaţă (2,53). Gigantismul a debutat la 14 ani
ACROMEGALIE
Gigantismul cerebral (sindromul Sotos) aspectul clinic este similar, în timp,
acromegaliei, de care se deosebeşte prin nivelul normal al STH.
Nanismul poate avea cauze multiple:
7.Modificări evidente ale unui nev pigmentar / ale unei alte formaţiuni cutanate.
Caşexia (gr, Kakos = rău, exis = stare, condiţie) = pierderea excesivă în greutate,
mai ales prin pierderea masei musculare scheletice, în contextul unui reacţii
inflamatorii cronice.
Etiologie:
Cancere cu diverse localizări
SIDA
Poliartrita reumatoidă
BPOC
Riscul de a dezvolta diverse afecţini începe să crească încă din acest interval
de greutate corporală ( riscul DZ este semnificativ crescut la BMI >25).
1.Tipul alimentelor
2.Cantitatea aportului alimentar
2.Orarul meselor
3.Sedentarismul
Una dintre cele mai importante componente psihologice ale obezităţii este
dependenţa.
Dispunerea ţesutului adipos:
1.Predominent la nivelul trunchiului şi abdomenului (obezitate de tip android, tip
Falstaff, în măr) – creşte riscul cardio-vascular, de diabet zaharat (DZ),
sindrom de apnee de somn (SAS), litiază biliară, gută şi mortalitatea generală.
Se defineşte ca perimetru abdominal la nivelul ombilicului >94 cm B şi >80
cm F.
2.Predominent la nivelul bazinului şi coapselor (obezitate de tip ginoid, în pară) –
creşte riscul de varice şi boală artrozică
Atitudinea reprezinta postura corpului pacientului in ortostatism si clinostatism.
Atitudinea forţată = poziţie nefirească a corpului adoptată fie (a) din cauza tulburărilor
de tonus muscular, fie (b) din necesitatea de a ameliora diverse simptome (durerea,
dispneea)
Atitudinea de statuie şi în semn de întrebare din sindromul extrapiramidal
hiperton-hipokinetic (Parkinson) se datorează predominenţei hipertoniei
(contracturii) pe musculatura axială şi rizomielică a staticii şi echilibrului
(muşchii cefei, ai gutierelor vertebrale şi ai centurilor scapulară şi pelvină).
Hipertonia este globală (interesează aproape în mod egal şi flexorii şi
extensorii) şi se accentuează la schimbarea posturii (ex: ridicarea din poziţie
şezândă, înclinarea corpului înainte etc) = semnul contorului Froment
Opistotonusul = contractura generalizată a musculaturii scheletice, astfel încât corpul
intră în extensie forţată, sprijinit doar pe cap şi călcâie, descriind un arc de cerc.
Opitototnusul poate fi observat în
Tetanos
Meningite
Hemoragii subarahnoidiene
Intoxicaţia cu stricnină
Isterie.
Postura hemiplegică din boala cerebro-vasculară (post AVC) = paralizia unei
jumătăţi a corpului, cu hipertonie pe flexorii membrului superior (care se află în
flexie şi rotaţie internă) şi pe extensorii membrului inferior. Pentru a păşi cu
membrul paralizat, pacientul îl circumduce, halucele păstrând în permanenţă
contactul cu solul (mers cosit).
Posturi forţate antialgice:
Poziţia în cocoş de puşcă = decubit lateral, cu capul în hiperextensie,
gambele flectate pe coapse şi acestea pe abdomen (colica renală,
meningite).
Decubitul ventral este adoptat de unii ulceroşi în criză.
Dobândite:
Prin diminuarea hipomelanoza
melaninei vitiligo
psoriazis verzicolor
Vasomotorii Eritemul
Congenitale: angioame
Macule vasculare Vasculare Dobândite: telangiectazii
Vasculite
Purpurice Anomalii trombocitare
Macule pigmentare
Macule prin acumularea de melanină
Congenitale Dobândite
Efelide (pistrui)
Nev pigmentar = aluniţă nepalpabilă
Paloarea
Icterul
Cianoza
Melanodermia
Paloarea reprezinta decolorarea tegumentelor si mucoaselor
Determinanții fiziologici ai culorii pielii sunt:
1.Melanina
2.Hemoglobina (Hb).
Obstacol pe VCI
SINDROMUL ANEMIC
<12g% F
Semne obiective:
Ciroze hepatice
Metastaze hepatice
Tumori hepatice primitive
Neoplasm de cap de pancreas
Afectiuni biliare cu obstructia caii biliare principale :
litiaza
angiocolita
neoplasm
Cianoza = coloraţie albastră vineţie a tegumentelor si
mucoaselor, care dispare la vitropresiune, determinata
de culoarea “inchisă” a sangelui din capilarele cutanate.
CONDITII DE EXAMINARE:
Medicul examinează plasat în partea dreaptă a bolnavului.
Bolnavul : în decubit dorsal, cu trunchiul puţin ridicat pe pernă i genunchii
flectaţi, pentru a relaxa musculatura abdominală. Membrele superioare
pe lângă trunchi.
TOPOGRAFIA ABDOMINALĂ:
Abdomenul poate fi împărţit în 4 cadrane (superior drept i stâng, inferior
drept i stâng) trasând două linii imaginare , una orizontală si una
verticală, prin ombilic.
O altă împărţire topografică se obţine trasând 4 linii imaginare
- o linie orizontală ce uneşte marginile inferioare ale rebordurilor costale
- o linie orizontală ce uneşte spinele iliace antero-superioare
- două linii verticale la nivelul marginilor externe ale muşchilor drepţi
abdominali.
Astfel se obţin 9 regiuni topografice: epigastrul, mezogastrul, hipogastrul,
hipocondrul drept si stâng, flancul drept si stâng, fosa iliacă dreaptă si
stângă.
1.INSPECTIA:
Se urmăresc:
modificările cutanate
implantarea părului
cicatrici post-operatorii
IMPLANTAREA PĂRULUI
la bărbaţi: absenţa părului abdominal sau implantarea de
tip feminin: în ciroza hepatică
la femei: implantarea părului de tip masculin: în
sindrom adreno-genital
MODIFICĂRI DE CONTUR ALE ABDOMENULUI:
1.Abdomenul plat: normal
2.Abdomen escavat (scafoid): cu concavitatea în sus- stări de
denutriţie, caşexie
3.Abdomen bombat: bombare globală sau localizată
Bombare globală a abdomenului:
2.Mase tumorale superficiale: în peretele abdominal, fixate de el. Rămân palpabile când
bolnavul îşi contractă musculatura abdominală (ex: ridică capul de pe pernă): lipoame,
hematoame în teaca dreptului abdominal.
1.mărimea viscerului
2.consistena (elastică, fermă, dură)
3.sensibilitatea (dureros sau nu la palpare)
4.suprafaa (regulată sau neregulată)
5.mobilitatea (la palpare sau cu mişcările respiratorii)
6.pulsaii transmise.
PALPAREA FICATULUI:
- în decubit dorsal
- se delimitează marginea inferioară prin palpare profundă i se apreciază la
câţi cm sub rebordul costal se află (normal: palpabilă la nivelul rebordului
costal, pe linia medio-claviculară dreaptă)
- se apreciază marginea superioară prin percuţie pe linia medio-claviculară
(LMC) dreaptă i se măsoară diametrul hepatic pe această linie (normal=9-11
cm)
- se apreciază caracterele descrise la “informaii oferite de palparea profundă “.
PALPAREA COLECISTULUI:
- punctul cistic: la intersecţia dintre rebordul costal sau marginea inferioară
hepatică i marginea externă a dreptului abdominal. Este dureros în caz de:
litiază biliară, colecistită.
- manevra Murphy: se palpează colecistul prin acroare sub rebordul costal, în
inspir. Dacă este sensibil: provocăm durere, cu inhibiţie antalgică a
respiraiei.
PALPAREA SPLINEI:
- cu bolnavul în decubit dorsal: se delimitează polul inferior al splinei prin
palpare profundă bimanuală, prin balotare sau prin acroşaj sub rebordul
costal, invitând bolnavul să inspire adânc.
- cu bolnavul în decubit lateral drept-manevra Chiray i Pavel :bolnav în
decubit lateral drept, cu genunchii flectaţi i braţul stâng deasupra capului
Normal: splina nu se palpează.
Dacă splina este palpabilă: se descriu caracterele ei.
Percuţia splinei :în decubit lateral drept, pe linia axilară medie a hemitoracelui stâng. Se percută
între coastele 9 i 11, până la rebordul costal .
Percuţia globului vezical sau uterului gravid :zonă de matitate în hipogastru, cu convexitatea în
sus
Percuţia ascitei:
- bolnavul în decubit dorsal: se percută radiar, în "evantai", pornind de la apendicele xifoid . Se
constată o zonă de matitate declivă, cu concavitatea în sus.
- bolnavul în decubit lateral: se constată că matitatea declivă este deplasabilă pe flancuri
- semnul "valului" : bolnavul în decubit dorsal, apasă cu marginea cubitală a unei mâini pe linia
albă abdominală. Medicul percută cu vârful degetelor mâinii drepte în flancul drept i percepe
undele de percuţie, transmise prin lichidul de ascită, cu palma mâinii stângi, plasată în flancul
stâng.
4.AUSCULTAŢIA
Normal: se aud zgomote hidroaerice (borborigme, garguimente), cu o frecvena de
5-30/minut, datorate peristalticii intestinale.
Anomalii la auscultaie:
1.absena zgomotelor intestinale: ileus paralitic
2.garguimente lungi, asociate cu colici i oprirea tranzitului gazos i de materii
fecale: ileus mecanic
3.Frecături peritoneale:
- în hipocondrul drept: perihepatită
- în hipocondrul stâng: perisplenită
4.Sufluri abdominale :
- în epigastru: aorta abdominală
- paraombilical: artere renale
- deasupra arcadei inghinale: arterele iliace
- murmur venos peri-ombilical :în ciroza hepatică
TACTUL RECTAL
Constituie un gest obligatoriu in examinarea
chirurgicala a unui pacient. La femei poate fi un gest
complementar tuseului vaginal.
Pozitia pacientului poate fi genu-pecturala (corect ar fi
sa spunem genu-cubitala), ginecologica, decubit
lateral cu membrul pelvin liber, usor flectat, sau in
ortostatism,cu trunchiul sprijinit pe o masa. Cea
mai utilizata este cea genupectorala, in care pacientul
se sprijina pe genunchi si coate, cu coapsele flectate pe
abdomen si pe gambe.
TEHNICA
pacientul este invitat sa nu contracte sfincterul anal si sa
faca un efort de defecare, moment in care indexul mainii
drepte (mana imbracata in manusa sterila), lubrifiat cu
sapun si apa sau ulei de parafina, patrunde bland in rect.