Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TULBURARILOR
FUNCTIEI
DIGESTIVE
Def: fenomen mecanic, fizico-chimic si enzimatic care
Digestia determina prelucrarea si dezintegrarea alimentelor complexe
in principii alimentare simple si absorbabile
alimentatie
Tulburari de
masticatie tranzit
(motilitate)
deglutitie
Tulburari de
Trecerea bolului alimentar
mecanism patologic degradare
din cavitatea bucala in
(de secretie)
esofag
Duoden si intestine
subtire – are loc procesul
de reabsorbtie
Cavitatii bucale
Explorarea
Explorarea
functionala
Esofagului
Stomacului
Intestin
Prin recoltarea
Functia
continutul Se exploreaza
secretorie
secretor
endoscopie
Examene
Functia motorie biopsie
radiologice
scintigrafie
Explorarea structurala a
unor segmente Examen
Investigarea tulburarilor de secretie salivara si a glandelor
salivare
Determinarea pH-ului
• Reactia chimica a salivei este usor acida (pH: 5,75-
7,50)
• Determinarea se face colorimetric – hartie indicator
Explorarea biochimica a universala sau cu ajutorul pH-metrului electrometric
salivei
Indicarea mucinei
• Mucina din saliva, sub actiunea acidului acetic,
precipita sub forma unui văl
1. Examenul radiologic
baritat
- Administrarea unei substante de contrast sub forma lichida
(studiul leziunilor morfologice) sau de pasta (studiul
tehnica peristaltismului)
- Examinarea radiologica trebuie facuta in timpul deglutitiei,
intre deglutitii si in pozitii diferite (ortostatism, decubit
dorsal, Trendelemburg)
Tehnica dublului
contrast
Mai fidela
Avantaj:
- Detectarea micilor leziuni ale mucoasei esofaringiene
2. Examenul
endoscopic Diagnostic de certitudine al afectiunilor esofagiene
Se efectueaza cu endoscopul
3. Explorarea
motilitatii Inregistrarea presiunii intraluminale esofagiene
esofagiene
Metoda alternativa de
Scintigrafia esofagiana
evaluare a motilitatii
4. Explorarea refluxului
gastroesofagian
Examen radiologic cu
substanta de contrast
Determinarea pH-ului
esofagian
1. Explorarea functiei
secretorii a stomacului
2. Explorarea functiei
motorii a stomacului
1. Explorarea fct secretorii
a stomacului Recoltarea se face prin tubaj gastric
tehnica
- Se face dimineata (dupa un post alimentar de cel putin 12 ore si la 24-48 ore de
intreruperea administrarii oricarui medicament ce ar putea influenta secretia
gastrica);
- Se utilizeaza sonda Einhorn (cauciuc cu diametrul 4-5cm, gradat, lungimea 110-
125cm, terminata cu o oliva metalica);
- Pacientul in pozitie sezanda
- Se introduce sonda prin cavitatea bucala (in cazuri speciale prin cavitatea nazala)
- Control radiologic: ca oliva sa fie in zona cea mai decliva a corpului gastric
- Cu ajutorul unei seringi se extrage manual reziduul gastric nocturn
- Se colecteaza suc gastric din 15-15 minute timp de 2 ore (notand fiecare proba)
a. Examenul macroscopic
al sucului gastric VN:
- Cantitate normale extrasa
timp de 1h: 60-70ml
(secretia gastrica bazala)
Centrifugarea Indepartarea
sucului gstric supernatantului Examinarea sedimentului
Testul cu insulina
Hollander
Sdr. Zollinger-Ellison
Ulcerul duodenal:
Ulcer gastric sau duodenal Secretie acida crescuta si
indicatie
continua
Tumora gastrica maligna
Aciditatea
Hartiei de
totala a evalua
turnesol
acidului gastric
Aciditatea se dozeaza in cantitatea totala a sucului gastric obtinut in tubaj unic sau in fiecare
volum al lichidului recoltat in etape
Principiu
- HCl liber coloreaza reactivul in rosu
- Iar HCl combinat coloreaza reactivul in portocaliu
- Acizii organici nu ii schimmba culoarea
Valori normale
HCl liber 15-20 UC sau mEq/l
HCl combinate 25-40 UC sau mEq/l
Aciditate totala 40-60 UC sau mEq/l
DAB
(debit acid bazal)
Exprimat in mEq/l
Reprezinta cantitatea totala de HCl liber din sucul gastric recoltat timp de o ora,
dimineata pe nemancate
VN:
1,5-2,5 mEq/l HCl /ora la un volum de suc gastric de 60-80 ml/ora
DAM
(debit acid maximal)
Exprimat in mEq/l
Reprezinta HCl liber din sucul gastric recoltat timp de o ora dupa o doza
maximala de excitant
VN:
15-30 mEq/ora la un volum de suc gastric de 200-250ml/ora
Dozarea acidului
lactic
Datorita Crestere a
Teste Obstructii concentratiei acidului
cand fermentilor
pozitive pilorice lactic din sucul
reziduului gastric gastric
- Se evidentiaza cu o solutie apoasa de fenol 4% la care se
Acidul lactic adauga 2 picaturi de solutie cloruferica 30%
- Se obtine o culoare albastra-violet (Testul Uffelman)
Cateva picaturi in sucul gastric de cercetat si in prezenta acidului lactic in exces vom obtine o culoare ce
vireaza de la albastru la galben-verzui
Determinarea factorului
intrinsic Castle
Testul Schilling
- Anemie
pernicioasa
Secretia acida - Gastrita
gastrita
hipergastrinemia normala sau scazuta
atrofica
- Cancer gastric
Evidentierea sangelui
in sucul gastric
Reactia Adler
In prezenta Coloratie
sangelui albastra-verzuie
2. Explorarea functiei motorii a stomacului
100ml
Normal:
- Lichidul aspirat este clar, fara mucus sau
resturi alimentare
150ml
- Obstructii organice
benigne sau maligne
ale pilorului
- Sdr. Zollinger-Ellison
Patologic:
- Pot exista cantitati variabile de sange sau
alimente nedigerate
b. Examenul radiologic al
stomacului
Date despre:
- sediul,
dimensiunea si
aspectul leziunii
c. Endoscopia gastrica si Vizualizarea directa a
biopsia endogastrica mucoasei gastrice
Fibroscopului cu vedere
Fotografierea leziunilor
laterala si retrograde sau
cu panfibroscopul
Scop:
d. Examinarea cu Recunoasterea stazei
Tranzitul gastric
radioizotopi gastrice
Scop:
e. Echografia gastrica
- Studierea dinamicii evacuarii gastrice a unor pranzuri test
Vizualizam Avantaj:
contractiile gastrice Reexaminarea dupa necesitati
3. Explorarea imunologica in bolile
stomacului
Gastrita atrofica
indicatii
Cancerul gastric
Ac anticelula In ser
Gastrita atrofica
parietala
Se gasesc
Ac antifactor
Anemia Biermer In sucul
intrinsic
gastric