Sunteți pe pagina 1din 28

INVESTIGAREA

TULBURARILOR
FUNCTIEI
DIGESTIVE
Def: fenomen mecanic, fizico-chimic si enzimatic care
Digestia determina prelucrarea si dezintegrarea alimentelor complexe
in principii alimentare simple si absorbabile

alimentatie

Tulburari de
masticatie tranzit
(motilitate)

deglutitie

Tulburari de
Trecerea bolului alimentar
mecanism patologic degradare
din cavitatea bucala in
(de secretie)
esofag

Stomac – bolul alimentar


este descompus sub
actiunea enzimelor Tulburari de
absorbtie

Duoden si intestine
subtire – are loc procesul
de reabsorbtie
Cavitatii bucale
Explorarea
Explorarea
functionala
Esofagului

Stomacului

Intestin

Analiza Glande anexe


(salivare, pancreas, ficat, cai biliare)

Prin recoltarea
Functia
continutul Se exploreaza
secretorie
secretor

endoscopie
Examene
Functia motorie biopsie
radiologice
scintigrafie
Explorarea structurala a
unor segmente Examen
Investigarea tulburarilor de secretie salivara si a glandelor
salivare

Determinarea pH-ului
• Reactia chimica a salivei este usor acida (pH: 5,75-
7,50)
• Determinarea se face colorimetric – hartie indicator
Explorarea biochimica a universala sau cu ajutorul pH-metrului electrometric
salivei
Indicarea mucinei
• Mucina din saliva, sub actiunea acidului acetic,
precipita sub forma unui văl

Explorarea radioizotopica a glandelor salivare


• Vizualizarea scintigrafica a glandelor submaxilare si parotide
• Injectare iv de 99mTc (technetiu)
• Utila in:
• Sdr Sjogren: constata: reducerea semnificativa a fixarii glandulare a substantei
• Procese inflamatorii ale gl salivare: aspectul unor imagini de hiperfixare
• Tumori glandulare benigne/maligne: apar defecte de fixare
Investigarea tulburarilor
esofagului

1. Examenul radiologic
baritat
- Administrarea unei substante de contrast sub forma lichida
(studiul leziunilor morfologice) sau de pasta (studiul
tehnica peristaltismului)
- Examinarea radiologica trebuie facuta in timpul deglutitiei,
intre deglutitii si in pozitii diferite (ortostatism, decubit
dorsal, Trendelemburg)

Tehnica dublului
contrast

Mai fidela

Avantaj:
- Detectarea micilor leziuni ale mucoasei esofaringiene
2. Examenul
endoscopic Diagnostic de certitudine al afectiunilor esofagiene

Se efectueaza cu endoscopul

Leziunile esofagului inaparente la examenul radiologic


Depisteaza
(neoplasm in stadiu incipient)

3. Explorarea
motilitatii Inregistrarea presiunii intraluminale esofagiene
esofagiene

Presiunea bazala a sfincterului esofagina inferior = 15-30 cm apa

Peristaltismul: rol in deplasarea


Evaluarea peristaltismului esofagian bolusului alimentar de la nivelul
cavitatii bucale la nivelul stomacului

Metoda alternativa de
Scintigrafia esofagiana
evaluare a motilitatii
4. Explorarea refluxului
gastroesofagian

Examen radiologic cu
substanta de contrast

tehnica - Dupa administrarea bariului se plaseaza pacientul in


decubit dorsal sau in pozitie Trendelenburg
- Daca refluxul nu apare in aceste pozitii se recurge la:
- Compresiune abdominala
- Flexiunea trunchiului inainte (semnul siretului)
- Manevra Valsalva pentru cresterea presiunii
abdominale sau diminuarea presiunii intratoracice

Determinarea pH-ului
esofagian

Pe termen scurt sau pe o perioada indelungata (15 sau 24h)

Determinare cantitativa a gradului si duratei refluxului


Investigarea tulburarilor gastrice

1. Explorarea functiei
secretorii a stomacului

a. Examenul macroscopic al sucului


gastric

Explorarea b. Examenul microscopic al sucului


functiilor gastric
stomacului

c. Examenul biochimic al sucului gastric

2. Explorarea functiei
motorii a stomacului
1. Explorarea fct secretorii
a stomacului Recoltarea se face prin tubaj gastric

tehnica

- Se face dimineata (dupa un post alimentar de cel putin 12 ore si la 24-48 ore de
intreruperea administrarii oricarui medicament ce ar putea influenta secretia
gastrica);
- Se utilizeaza sonda Einhorn (cauciuc cu diametrul 4-5cm, gradat, lungimea 110-
125cm, terminata cu o oliva metalica);
- Pacientul in pozitie sezanda
- Se introduce sonda prin cavitatea bucala (in cazuri speciale prin cavitatea nazala)
- Control radiologic: ca oliva sa fie in zona cea mai decliva a corpului gastric
- Cu ajutorul unei seringi se extrage manual reziduul gastric nocturn
- Se colecteaza suc gastric din 15-15 minute timp de 2 ore (notand fiecare proba)
a. Examenul macroscopic
al sucului gastric VN:
- Cantitate normale extrasa
timp de 1h: 60-70ml
(secretia gastrica bazala)

Volum mare de Continut Stenoza


reziduu gastric alimentar pilorica
Patologic

Culoare galbena- Refluxului


Prezenta bilei datorita
verzui biliei din pilor

Hemoragie digestive Culoare rozie


superioara (sange proaspat)
(HDS)

Drojdie de cafea (sange


digerat) a sucului gastric
b. Examenul microscopic
al sucului gastric

Centrifugarea Indepartarea
sucului gstric supernatantului Examinarea sedimentului

Rare epitelii plate Efectuare


a unei
Rare celule cilindrice coloratii
Sediment gastrice speciale
normal
Rare leucocite Prezenta
de celule
1-2 hematii neoplazice

Un nr mare de leucocite Proces inflamator

Celule cilindrice Gastrita sau ulcer


Patologic
(mai mult sau mai putin alterate) gastric

Hematii frecvente Cancer gastric


c. Examene
biochimice ale
Examenul secretiei
sucului gastric
acido-gastrice

Starea morfofunctionala a masei


celulelor
Secretia
acida reflecta
Starea morfofunctionala a
mecanismelor care o controleaza

Se Recoltarea sucului gastric recoltat in


aciditatea determina
conditii bazale si prin stimulare

Recoltarea sucului gastric


de repaus (timp de 1 ora)

Stimularea secretiei cu substante


Celulele secretorii Actioneaza
direct farmacologice (histamina,
parietale
pentagastrina, histalog)
Prin intermediul hipoglicemiei care Actioneaza
stimuleaza nucleul dorsal al vagului indirect (insulina)
Stimularea cu - Cu 30 min inainte de admin subcutanata a histaminei si
histamina dupa recoltare in conditii de repaus se administreaza i.m.
un antihistaminic (50-100 mg romergan sau feniramin)
pentru blocarea receptorilor H1 vasculari si viscerali si
evitarea edemului cerebral, pulmonar sau a socului
Testul Kay tehnica histaminic
- Admin subcutanata de fosfat acid de histamina
0,025mg/kgc
- Se continua aspiratia secretiei gastrice la intervale de 15
minute timp de 1 ora (4 esantioane)

CIND - Bolnavii hipertensivi, cardiac, alergici si astmatici (la acestia se


utilizeaza testul supramaximal cu histamina-calciu (Puscas))

- Calciul creste secretia de acid gastric


- Se admin histamina in doza maximala sau
tehnica
submaximala subcutanta si clorura de
calciu iv 15mg/kgc
Depistarea bolnavilor cu anaciditate
adevarata (gastrite atrofice, anemii indicat
Biermer, cancer gastric)
Testul
submaximal tehnica - Admin de histamina 0,01mg/kgc
Lambling
histalogul
Efectele
secundare ale evitate analogi
histaminei Testul cu
pentagastrina

Testul cu insulina
Hollander

Secretiei bazale (ml)


urmarirea
Aciditatii libere si totale din
Scopul secretia bazala (mEq/l)
testelor
Debitul acidului bazal (DAB) in
Se poate mEq/h
calcula
Debitul acidului maximal (DAM)
in mEq/l

Sex (mai redus la Perioada


Secretia acida femei) digestiei
Fiziologic variaza in
functie de Abs sau prezenta
Varsta (mai mare stimularii si modalitate
la tineri) de stimulare
Secretia gastrica prin Testeaza:
tubaj nocturn - Activitatea vagala si secretia de
histamina de origine intestinala

Aclorhidrie sau anemie Biermer

Sdr. Zollinger-Ellison
Ulcerul duodenal:
Ulcer gastric sau duodenal Secretie acida crescuta si
indicatie
continua
Tumora gastrica maligna

Ptr a alege tipul de interventie


chirurgicala in ulcer si urmarirea
evolutiei postoperatorie
Tehnica de dozare a Dozarea HCl liber
aciditatii gastrice consta
Dozarea HCl
combinate cu proteine Neo,
Staza
Dozarea aciditatii gastrica
VN pH Acidul lactic
totale
(neamestecat cu suc gastric):
1,5 – 2,5 Dozarea acizilor organici
de fermentatie
Acidul butiric

Aciditatea
Hartiei de
totala a evalua
turnesol
acidului gastric

Aciditatea se dozeaza in cantitatea totala a sucului gastric obtinut in tubaj unic sau in fiecare
volum al lichidului recoltat in etape

- Centrifugarea sucului gastric la 3 000 turatii/min timp de 10 minute


tehnica
sau filtrat prin tifon;
- Filtratul este supus examenului chimic pentru determinarea
aciditatii libere, combinate, totale
Dozarea aciditatii
libere si totale

Metoda volumetrica cu hidroxid de sodiu (NaOH) N/10 in prezenta


reactivului Topffer-Linossier

Principiu
- HCl liber coloreaza reactivul in rosu
- Iar HCl combinat coloreaza reactivul in portocaliu
- Acizii organici nu ii schimmba culoarea

rezultat - Exprimat in unitati clinic (UC) sau in mEq/l

Valori normale
HCl liber 15-20 UC sau mEq/l
HCl combinate 25-40 UC sau mEq/l
Aciditate totala 40-60 UC sau mEq/l
DAB
(debit acid bazal)

Exprimat in mEq/l

Reprezinta cantitatea totala de HCl liber din sucul gastric recoltat timp de o ora,
dimineata pe nemancate
VN:
1,5-2,5 mEq/l HCl /ora la un volum de suc gastric de 60-80 ml/ora

DAM
(debit acid maximal)

Exprimat in mEq/l

Reprezinta HCl liber din sucul gastric recoltat timp de o ora dupa o doza
maximala de excitant

VN:
15-30 mEq/ora la un volum de suc gastric de 200-250ml/ora
Dozarea acidului
lactic

Acidul Secretat in cantitate mica de mucoasa gastrica sanatoasa si in


lactic cantitate mare de tesutul carcinomatos

Concentratia > 100ug/ml:


- Cancer gastric
- Ulcer gastric (rar)

Fermentatii accentuate din


care iau nastere:
Anaciditate Se produc - Acizii organici
- Acidul lactic

Datorita Crestere a
Teste Obstructii concentratiei acidului
cand fermentilor
pozitive pilorice lactic din sucul
reziduului gastric gastric
- Se evidentiaza cu o solutie apoasa de fenol 4% la care se
Acidul lactic adauga 2 picaturi de solutie cloruferica 30%
- Se obtine o culoare albastra-violet (Testul Uffelman)
Cateva picaturi in sucul gastric de cercetat si in prezenta acidului lactic in exces vom obtine o culoare ce
vireaza de la albastru la galben-verzui
Determinarea factorului
intrinsic Castle

Testul Schilling

Secretia factorului intrinsic Castle


urmareste
Capacitatea ileonului de a absorbi
vitamina B12

Scopul evaluarii - Anemiei pernicioase


diagn - Atrofia gastrica
factorului Castle

- Eliminarea urinara de vit B12 marcata


Se determina
cu CO60 administrarea pe cale orala

Pentru diferentiere se repeta testul Schilling combinat cu administrarea de factor


intrinsec

Anemia Testul Factorul Se


pernicioasa Shilling intrinsec normalizeaza
Dozarea
gastrinei VN:
serice 165 ± 28 μg/ml

- Anemie
pernicioasa
Secretia acida - Gastrita
gastrita
hipergastrinemia normala sau scazuta
atrofica
- Cancer gastric

- Sdr. Zollinger – Ellison


Hipersecretie - Gastrinoame
hipergastrinemia
acida - Obstructie pilorica
- Insuficienta renala

Evidentierea sangelui
in sucul gastric

Reactia Adler

In prezenta Coloratie
sangelui albastra-verzuie
2. Explorarea functiei motorii a stomacului

a. Reziduul gastric a jeun

Determinarea se face prin tubaj gastric

VN: < 100ml Retentie gastrica moderata

100ml
Normal:
- Lichidul aspirat este clar, fara mucus sau
resturi alimentare
150ml

- Obstructii organice
benigne sau maligne
ale pilorului
- Sdr. Zollinger-Ellison

Patologic:
- Pot exista cantitati variabile de sange sau
alimente nedigerate
b. Examenul radiologic al
stomacului

Completeaza examenul clinic

Se face pe stomacul gol sau cu


substanta de contrast baritata

Se apreciaza functia motorie

Date despre:
- sediul,
dimensiunea si
aspectul leziunii
c. Endoscopia gastrica si Vizualizarea directa a
biopsia endogastrica mucoasei gastrice

Realizeaza cu Recoltarea dirijata de biopsii


ajutorul din leziune sau din jurul ei

Fibroscopului cu vedere
Fotografierea leziunilor
laterala si retrograde sau
cu panfibroscopul

Scop:
d. Examinarea cu Recunoasterea stazei
Tranzitul gastric
radioizotopi gastrice

Permite cuantificarea dinamicii evacuatorii


technetiu (radiometrie si scintigrafia ariei gastrice)
Radiofarmaceutice
utilizate
cesiu Se folosesc pranzuri solide sau lichide

Scop:
e. Echografia gastrica
- Studierea dinamicii evacuarii gastrice a unor pranzuri test

Vizualizam Avantaj:
contractiile gastrice Reexaminarea dupa necesitati
3. Explorarea imunologica in bolile
stomacului

Gastrita atrofica
indicatii
Cancerul gastric

Ac anticelula In ser
Gastrita atrofica
parietala
Se gasesc
Ac antifactor
Anemia Biermer In sucul
intrinsic
gastric

Anticorpii se evidentiaza prin imunofluorescenta

S-ar putea să vă placă și