Drept electoral

----------------------------------------------------------------------------------------
--
Facultatea de ȘtiinȚe juridice Și administrative
specializarea - Administratie publicĂ

©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit

 DREPT ELECTORAL
votul prin electori - sua
---------------------------------------------------------------------------
---

©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit

 DREPT ELECTORAL
votul prin electori - sua
--------------------------------------------------------------------------
---- indirect, în care delegaţii şi electorii
Scrutinul pentru Casa Albă este unul
din Colegiul Electoral iau locul votanţilor direcţi şi aleg Preşedintele şi
VicePreşedintele Statelor Unite ale Americii. Scopul sistemului este ca statele
cu o populaţie redusă să nu fie ignorate în procesul electoral.
Toate cele 50 de state federale americane au un număr prestabilit de
„electori” în Colegiul Electoral – aproximativ proporţional cu populaţia statului,
egal cu numarul de reprezentanti ai statului respectiv in Senat şi Camera
Reprezentanţilor (100 de senatori – câte 2 pentru fiecare stat şi 453 de
reprezentanţi, la care se adaugă cei 3 desemnaţi pentru capitala Washington
D.C.), astfel că în total, Colegiul este format din 538 de electori.
Pentru ca un candidat să câştige alegerile are nevoie de susţinerea a cel
puţin 270 de electori – jumătate plus unul.
Practic, americanii votează pentru electori, nu pentru candidaţii propriu-zis.
Electorii sunt oficiali din stat sau membri ai partidelor, dar numele lor nu
apare, de regulă, pe buletinul de vot.
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul prin electori - sua
--------------------------------------------------------------------------
----
Distribuirea electorilor se face, aproape în toate statele, după principiul
„câştigătorul ia totul”, astfel candidatul care obţine majoritatea votului
popular într-un stat va obţine toţi electorii acelui stat, cu două excepţii: Maine
şi Nebraska, unde electorii sunt repartizaţi proporţional.
Deşi, în principiu, votul electorilor ar trebui să coincidă cu votul popular
majoritar stabilit pentru fiecare stat în parte (majoritatea statelor au legi
destul de drastice pentru a pedepsi electorii care îşi dau votul în alt fel decât
rezultatul alegerilor statului respectiv), au existat trei cazuri în istoria SUA în
care electorii au decis să voteze altfel.
Numărul de electori pe care îi are fiecare stat este egal cu numărul de
reprezentanţi pe care îi are în Camera Reprezentanţilor şi în Senat.
Principalul dezavantaj al sistemului electoral american este faptul că unele
voturi sunt mai valoroase decât altele, mai ales în cazul aşa-numitelor „swing
states”, state cu o populaţie însemnată şi care oscilează între republicani şi
democraţi şi care devin principalele „câmpuri de luptă” pentru candidaţi şi
decid, de regulă, soarta scrutinului.
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul prin electori - sua
---------------------------------------------------------------------------
---
California, de exemplu, cel mai mare stat, are 55 de electori, în timp ce
Wyoming, stat cu populaţie redusă, are numai trei. Astfel în Alabama sunt 9
electori, Arizona - 11 electori, Arkansas - 6 electori, Carolina de Nord - 5
electori, Carolina de Sud - 9 electori, Colorado - 9 electori, Connecticut - 7
electori, Dakota de Nord - 3 electori, Dakota de Sud - 3 electori, Delaware - 3
electori, Florida - 29 electori, Georgia - 16 electori, Hawaii sunt 4 electori,
Idaho sunt 4 electori, Illinois sunt 20 de electori, Indiana are 11 electori, Iowa
- 6 electori, Kansas - 6 alectori, Kentucky - 8 electori, Louisiana - 8 electori,
Maine – 4 electori, Maryland - 10 electori, Massachusetts - 11 electori, Michigan
- 16 electori, Minnesota – 10 electori, Mississipi - 6 electori, Missouri - 10
electori, Montana - 3 electori, Nebraska - 5 electori, Nevada - 6 electori, New
Hampshire - 4 electori, New Jersey – 14 electori, New Mexico - 5 electori, New
York - 29 de electori, Ohio - 18 electori, Oklahoma - 7 electori, Oregon - 7
electori, Pennsylvania - 20 de electori, Rhode Island are 4 electori, Tennessee -
11 electori, Texas – 38 electori, Utah - 6 electori, Vermont - 3 electori, Virginia
- 13 electori, Virginia de Vest - 5 electori, Washington - 12 electori şi Wisconsin
- 10 electori (conform recensământului din 2010).
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul prin electori - sua
---------------------------------------------------------------------------
---
Principalele „state indecise” sunt Florida, Ohio şi Pennsylvania, alături de
Wisconsin, New Hampshire, Minnesota, Iowa, Michigan, Nevada, Colorado şi
Carolina de Nord.
În scrutinele recente, preşedinţia a fost câştigată în Florida şi Ohio.
Al treilea, respectiv al şaptelea stat ca mărime din SUA, cu 29, respectiv 18
electori, Florida şi Ohio oscilează în permanenţă între Partidul Democrat şi cel
Republican. De asemenea, candidatul care a câştigat în cele două state a
câştigat şi preşedinţia la aproape fiecare scrutin din ultimele cinci decenii.
Există întotdeauna riscul ca, la finalul Zilei Alegerilor, să nu fie clar
câştigătorul. Unul dintre scenariile posibile poate fi a rezultatul să fie prea
strâns pentru a fi decis fără numărarea tuturor voturilor.
Un alt scenariu este ca alegerile să fie contestate în instanţă, ceea ce ar
putea duce la un ordin judecătoresc de renumărare.
O a treia posibilitate este ca ambii candidaţi să aibă câte 269 de electori în
Colegiu, caz în care Camera Reprezentanţilor votează pentru a alege următorul
preşedinte.
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul prin electori - sua
--------------------------------------------------------------------------
Alegerile prezidenţiale din anul 2000 au fost al patrulea scrutin din istoria
----ani în care câştigătorul nu a obţinut
Statelor Unite şi primul din ultimii 112
cele mai multe voturi din partea populaţiei.
George W. Bush a obţinut 47,87%, iar Al Gore 48,38% din sufragii, la nivel
naţional, adică o diferenţă o jumătate de milion de voturi în plus, dar cinci
electori în minus, iar rezultatul alegerilor a fost decis în Florida, unde
rezultatul a fost atât de strâns încât voturile au trebuit renumărate.
Disputa a ajuns în cele din urmă la Curtea Supremă, care, pe 12 decembrie
2000, a decis că Bush va fi preşedinte. Cinci dintre judecători au votat pentru
oprirea renumărării sufragiilor şi declararea republicanului învingător, iar
patru au votat împotrivă.
În 2020 Joe Biden a câștigat cu un total de 306 electori, față de
Preşedintele în exerciţiu, Donald Trump care a obținut numai 232 de electori.
Ironia sorţii la finalul acestui intens disputat scrutin este că democratul
Biden câştigă cu exact 306 voturi, întocmai precum republicanul Donald
Trump, în urmă cu patru ani. Învingătorul de atunci, Trump, califica victoria ca
fiind un "seism", în vreme ce acum se referă doar la "manipularea"
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul prin electori - sua
---------------------------------------------------------------------------
---
În cifre absolute, democratul a primit votul a 78 de milioane de alegători
(50,8 procente), în vreme ce republicanul a reuşit să atragă 72,7 milioane de
americani de partea sa (47,5 procente).
În 2016 Trump a obținut o majoritate a voturilor electorale, cu un total de
306 electori din 30 de state.
În cele din urmă, Trump a obținut 304 de voturi electorale, iar Clinton 227,
primul pierzând 2 electori necredincioși și a doua cinci.
Trump este al cincilea american care a fost ales, deși a pierdut votul popular
(62,984,828 de voturi față de Hillary Clinton care a avut 65,853,514 de voturi.
După ziua alegerilor, în cazul în care rezultatele arată clar cine va fi viitorul
președinte al SUA, tabăra câștigătoare va începe să realizeze agenda politică,
iar în același timp, președintele al cărui mandat se apropie de final, începe să-și
“strângă lucrurile”. 
Potrivit Constituției SUA, noul președinte al SUA este instalat pe 20 ianuarie.

©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit

©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul prin electori - sua
--------------------------------------------------------------------------
----
Alegerile prezidenţiale americane sunt mereu în noiembrie şi mereu marţi.
de peste 175 de ani încoace, prin lege.
Trebuie să fie negreşit ziua de marţi de după prima zi de luni din noiembrie,
și, deși pare alambicat, dar e cât se poate de logic pentru America anului 1845,
o Americă eminamente agricolă, în care oamenilor le lua o zi să meargă să
voteze.
Nu putea să fie luni, că le lua o zi să meargă la vot şi ar fi trebuit să plece
de duminică, zi de odihnă și nu putea să fie miercuri, că era zi de târg. Şi aşa s-
a ajuns la varianta marţi.
Şi trebuia să fie nici prea devreme, nici prea târziu, deoarece există riscul
să nu fie timp pentru Colegiul Electoral care se întruneşte în decembrie, iar cu
ziua de marţi de după prima zi de luni acest risc dispare.
Şi aşa a rămas din 1845 încoace.
În ceea ce priveşte sitemul cu electori, când fondatorii SUA au creat
sistemul Colegiului Electoral, în 1787, nu era posibil ca un candidat la
preşedinţie că poată organiza o campanie la nivel naţional.
În plus, identitatea naţională era departe de a fi cristalizată.
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul prin electori - sua
---------------------------------------------------------------------------
---
Varianta alegerii preşedintelui de către Congres a fost respinsă, pentru că ar
fi provocat prea multe diviziuni. De asemenea, alegerea unui preşedinte de
către administraţiile statelor a fost eliminată, pentru că ar fi subminat
autoritatea federală.
Alegerea unui preşedinte prin vot direct a fost evitată, de asemenea, de
teamă că oamenii îşi vor vota candidatul local favorit şi nu va exista nici un
candidat cu o majoritate suficientă pentru a guverna toată ţara.
Sistemul electorilor, bazat, într-o oarecare măsură, pe Colegiul Cardinalilor
care îl aleg pe Papă, a fost ales, deoarece autorităţile au plecat de la premisa că
persoanele cele mai bine informate şi mai înţelepte din fiecare stat se vor
întruni pentru a alege un preşedinte pe baza meritelor acestuia, fără a ţine cont
de loialitatea lor la nivel de stat.
La primele alegeri, începând cu cele câștigate de George Washington, mulți
electori erau aleși de legislativele statelor și nu prin vot direct și, în statele în
care vota publicul, se votau liste nediferențiate de candidați, ceea ce face ca
rezultatele concludente ale votului popular să fie parțiale sau absente. Unele
state au continuat să aloce electori prin vot al legislativului până în 1876
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul prin electori - sua
---------------------------------------------------------------------------
---
Există însă și așa-zișii electori „necredincioși”.
Cu excepția anumitor state, care impun prin lege electorilor să voteze așa
cum dictează rezultatul alegerilor prezidențiale din statul respectiv, restul nu
impun electorilor să voteze într-un anumit fel.
Prin urmare, electorii pot decide să nu voteze în concordanță cu rezultatul
votului în statul lor. 
Acest lucru s-a întâmplat și în 2016 când 5 dintre electorii care ar fi trebuit
să o voteze pe Hillary Clinton au ales candidați care nici măcar nu s-au aflat pe
buletinele de vot.
Alți doi electorii, ambii din Texas și care ar fi trebuit îl aleagă pe Donald
Trump au decis să aleagă și ei alte persoane.
Electorii nici măcar nu sunt obligați să voteze cu vreunul dintre candidații
care au participat la alegeri - ei pot alege orice cetățean al SUA eligibil să fie
ales președinte.
În 2016, au primit voturi în Colegiul Electoral, spre exemplu, John Kasich,
Colin Powell sau Bernie Sanders. 
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul prin electori - sua
--------------------------------------------------------------------------
----
Până acum, însă, niciun scrutin prezidențial nu a fost afectat, în sensul
schimbării rezultatelor, de votul electorilor „necredincioși”, votul de protest al
acestora fiind doar marginal în matematica electorală a alegerilor.
Sistemul electoral american, deși favorizează puternic sistemul bipartid,
aproape chiar un duopol al celor două partide, nu exclude formal candidaturi
independente sau ale altor partide.
Pe lângă candidații celor două partide majore, republican și democrat, la
fiecare scrutin prezidențial participă candidații unor partide denumite
„terțiare”, cu potențial de a acționa ca al treilea partid din sistem.
Cele mai de succes astfel de partide sunt Partidul Libertarian și Partidul
Verde, deși mai există și alte partide care au succes mai degrabă la nivel local.
Partidele „terțiare” au rareori succes în alegeri, fie ele prezidențiale sau de
alt tip, reușind să obțină cel mult victorii pe plan local. 
Cele mai de succes candidaturi din partea unui astfel de partid, în perioada
recentă, au fost cele ale lui Ross Perot, în 1992 și 1996. În 1992, Perot,
candidând din partea Partidului Reformei, a obținut aproape 20 de milioane de
voturi, deși nu a câștigat niciun stat. 
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul prin electori - sua
---------------------------------------------------------------------------
---
Pe lângă posibile candidaturi independente sau candidaturi din partea
partidelor „terțiare”, votanții americani au opțiunea de a scrie numele unui
candidat anume pe buetinul de vot, iar acest vot-în-scris este complet valid, iar
dacă un candidat întrunește, improbabil, suficiente astfel de opțiuni poate fi
declarat câștigător al alegerilor din statul respectiv.
De-a lungul timpului, unele persoane cu ambiții prezidențiale care nu au
reușit să obțină sprijinul unui partid au făcut apel la astfel de campanii de vot-
în-scris, îndemnând pe susținătorii lor să îi aleagă în acest fel.
Harta electorală a Statelor Unite ale Americii. Colorate cu roșu aprins sunt
statele care vor vota foarte probabil cu candidatul republican. Cu o nuanță mai
deschisă de roșu este statul Texas, în care diferența dintre cei doi candidați s-a
redus semnificativ și nu mai poate fi considerat un stat complet sigur pentru
republicani. Cu albastru intens sunt colorate statele care vor vota, foarte
probabil cu candidatul democrat, iar cu albastru deschis statele în care
probabilitatea de a vota cu democratul este mare, dar scorul este ceva mai
strâns. Necolorate au rămas statele competitive, în care niciunul dintre
candidați nu are un avantaj serios.
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul prin electori
--------------------------------------------------------------------------
----

©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit

 DREPT ELECTORAL
votul prin electori -2016
--------------------------------------------------------------------------
----

©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit

 DREPT ELECTORAL
votul prin electori
--------------------------------------------------------------------------
----

©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit

 DREPT ELECTORAL
votul prin electori
---------------------------------------------------------------------------
---

©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit

 DREPT ELECTORAL
votul prin electori - sua
--------------------------------------------------------------------------
Numărul total de electori este de----
538, iar aritmetica electorală a statelor
poate produce o egalitate perfectă de electori 269-269.
În același timp, se poate întâmpla și ca niciunul dintre candidați să nu
ajunge la 270 de voturi în Colegiul Electoral, ceea ce poate produce, un impas
de același tip.
Constituția americană pune decizia, în aceste cazuri specifice, în mâna
Congresului Statelor Unite.
Astfel, dacă nici funcția de președinte dar nici cea de vicepreședinte nu a
fost ocupată după votul din Colegiu, atunci delegațiile statelor din Camera
Reprezentanților vor decide cine este viitorul președinte, iar senatorii vor
decide vicepreședintele.
Aceste voturi au și ele loc o singură dată, iar în situația improbabilă în care
nici acestea nu produc un rezultat, atunci liderul Camerei Reprezentanților
(dacă funcția de vicepreședinte este și ea vacantă) devine președinte interimar
al Statelor Unite, până se ține un vot care produce un rezultat. 

©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit

 DREPT ELECTORAL
votul prin electori - sua
--------------------------------------------------------------------------
Păstrând aceleași proporții, dacă----
votul din Camera Reprezentanților nu
produce un rezultat, dar senatorii reușesc să aleagă un vicepreședinte, atunci
prin amendamentul 25 la Constituția SUA, acesta devine automat președinte,
urmând ca Senatul să țină un al doilea vot pentru a stabili cine va deveni noul
vicepreședinte.
Aceste voturi, spre deosebire de cele din Colegiul Electoral, sunt
dependente de candidații care au primit voturi electorale - Camera și Senatul
nu pot alege decât dintre cei trei candidați care au obținut cel mai mare număr
de voturi în Colegiul Electoral pentru una dintre funcțiile pentru care se ține
votul. 
Astfel de situații sunt extrem de improbabile, însă, având în vedere felul în
care arată sondajele de opinie și distribuția statelor competitive.
Doar în contextul unui scrutin foarte strâns și unei situații în care
electorii „necredincioși” aleg să trimită decizia în Congres se poate ajunge la
un astfel de scenariu.

©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit

 DREPT ELECTORAL
votul prin electori - sua
--------------------------------------------------------------------------
----și al colegiului de electori în alegerile
Argumente în favoare votului indirect
prezidențiale:
 dovada timpului: prin aplicarea sistemului cu electori s-a asigurat o
stabilitate politică pentru o vreme îndelungată, de asemenea stabilitatea
sistemului cu două partide dominante; pentru acest motiv Statele Unite nu
au avut niciodată un guvern de coaliție și nu au trecut prin crize de guvern
sau alegeri anticipate;
 colegiul electoral previne manipularea alegătorilor prin intimidare, mită,
corupție sau dezinformare;
 elimină șansa ca numai statele mari (California, New York, Texas, Florida) să
decidă toate alegerile;
 dacă nu ar exista electorii, statele mici ar fi complet excluse din decizia
alegerii președintelui, ele nu ar fi vizitate sau consultate;
 colegiul electoral micșorează (dar nu elimină) posibilitatea alegerilor
contestate;

©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit

 DREPT ELECTORAL
votul prin electori - sua
---------------------------------------------------------------------------
---

©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit

 DREPT ELECTORAL
votul prin electori - sua
--------------------------------------------------------------------------
----
Congresul Statelor Unite ale Americii (în engleză The Congress of the
United States) este adunarea Parlamentul Statelor Unite ale Americii.
Congresul este o entitate legislativă bicamerală, constând din House of
Representatives sau Camera Reprezentanților, camera inferioară, și din Senate
sau Senat, camera sa superioară.
Membrii camerelor inferioară și superioară se întrunesc în sesiuni reunite,
formând Congresul SUA; ei se numesc official Congresspeople, cu denominarea
specific Congressman [nume de familie] pentru un bărbat, respective
Congresswoman [nume de familie] pentru o femeie.
Membrii Camerei Reprezentanților sunt aleși prin vot direct pentru 2 ani, iar
membrii Senatului pentru 6 ani. Din 2 in 2 ani, o treime dintre locurile Camerei
superioare sunt declarate vacante și sunt organizate alegeri.
Numărul total al membrilor Congresului este de 535, la care se poate
adăuga vicepreședintele Statelor Unite, deși, prin lege, acesta este Președinte
al Senatului și are drept de vot in cadrul acestui for legislativ.
In caz de egalitate in ce priveste adoptarea unei legi, votul
vicepresedintelui SUA inclina balanta.
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul prin electori - sua
---------------------------------------------------------------------------
---
Acest număr de 535 rezultă prin sumarea celor 435 de membri ai House of
Representatives, reprezentând cele 435 de districte electorale din Statele
Unite, care sunt periodic ajustate proporțional cu distribuția populației în
teritoriu, cu numărul de 100 de senatori, întotdeauna câte doi pentru fiecare
din cele 50 de state ale SUA.
Astfel Senatul SUA este compus din 101 membri.
Constituția Statelor Unite ale Americii desemnează explicit că toate puterile
legislative ale guvernului federal sunt doar ale Congresului.
Puterile Congresului sunt limitate la cele enumerate de Constituție; toate
celelalte puteri fiind rezervate statelor federației și poporului.
Prin intermediul "Actelor Congresului" (conform originalului, Acts of
Congress), Congresul poate reglementa comerțul interstatal și internațional,
taxele, poate organiza funcționarea Curților de justiție, menține forțele militare
ale țării, declara război, precum are și alte puteri necesare și corecte, conform
originalului necessary and proper powers.

©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit

 DREPT ELECTORAL
votul prin electori - sua
---------------------------------------------------------------------------
---
Senatul și Camera Reprezentanților sunt camere complementare, ca atare
manevrând puteri complementare și similare. Astfel, există domenii de
exercitare ale puterii specific nuanțate pentru fiecare din ele.
Senatul este camera care are împuternicirea numită "de a aviza și aproba"
(advice and consent), care este necesară pentru ca Președintele și/sau
oficialități importante să poată participa la întâlniri de rang înalt, pozițiile
judiciare înalte să fie ocupate și pentru ca tratatele internaționale să fie
ratificate.
Proiectele de legi privind creșterea salariilor precum și procedurile de
impeachment pot fi inițiate doar de Camera Reprezentanților.
Cele mai importante doua functii ale Senatului sunt cele de validare a
tratatelor si de validare a propunerilor Presedintelui pentru judecatorii Curtii
Supreme, a judecatorilor federali, a altor pozitii federale si a ambasadorilor.
De asemenea, Senatul are un rol important in ce priveste oferirea unei mari
libertati de miscare presedintelui. 
Congresul Statelor Unite ale Americii se întrunește în clădirea Capitoliului
din Washington, D.C..
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul prin electori - sua
--------------------------------------------------------------------------
----

©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit

©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit