Sunteți pe pagina 1din 32

Prof. Dr.

Robert Berezovski
Curs 1
Abordări majore în managementul public

PRINCIPALELE ABORDĂRI FUNDAMENTALE ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC

1. Abordarea tradiţionalist-birocratică,
2. Abordarea raţionalistă,
3. Abordarea politică,
4. Abordarea din punct de vedere legislativ,
5. Abordarea managementului ştiinţific,
6. Abordarea noului management public.
Curs 1
Abordări majore în managementul public

Abordarea tradiţionalist-birocratică

 Valori de bază = loialitatea faţă de un individ, împărat sau ministru


 „Spoil System Of Administration”* = partidul politic ales numea persoanele
care să coordoneze activitatea de la vârf către bază în întreaga structură a
sistemului administrativ, conform principiului „cel care câştigă are dreptul să
stabilească regula”.
 Veniturile financiare ale funcţionarilor publici se datorau partidului care a
câştigat alegerile, iar ei, ca promotori fideli ai doctrinei, aveau dreptul să
profite de poziţiile lor.
 Promovarea în administraţie a egalitarismului în locul elitismului.

* SUA, sec XIX – administrația Jackson


Curs 1
Abordări majore în managementul public

Abordarea tradiţionalist-birocratică

ASPECTELE RELEVANTE ALE CONŢINUTULUI ABORDĂRII TRADIŢIONALIST-BIROCRATICE

 Aparatul administrativ funcţionează în baza unui control formal exercitat de


liderii politici;
 Ierarhie foarte clară şi bine definită;
 Gradul mare de autoritate al șefului;
 Funcţionarii publici aveau obligaţia de a susţine partidul care se afla la
conducerea guvernelor;
 Angajarea în cadrul structurilor acestor instituţii a unor funcţionari publici de
carieră, neutri din punct de vedere politic, nu era posibilă
Curs 1
Abordări majore în managementul public

Abordarea tradiţionalist-birocratică

RAPORTUL NORTHCOTE-TREVELYAN*

ocuparea posturilor şi funcţiilor publice din structura de bază cu funcţionari publici


tineri, admişi în urma unui examen şi numirea lor ulterioară, o elaborarea unui sistem
adecvat de selecţie şi evaluare a candidaţilor la posturi şi funcţii publice;
renunţarea la elementele de dictatură existente în sistem;
substituirea recrutării funcţionarilor publici cu o competiţie publică, coordonată şi
urmărită de o comisie centrală de examinare;
reorganizarea resurselor umane din cadrul departamentelor centrale şi divizarea
acestora în funcţie de tipul activităţilor desfăşurate: intelectuale şi operaţionale;
ocuparea posturilor şi funcţiilor publice de nivel superior prin promovarea internă în
funcţie de merite.
*Marea Britanie jumătatea secolului al XIX-lea
Curs 1
Abordări majore în managementul public

Abordarea tradiţionalist-birocratică

PENDLETON ACT*

sistemul de examinare pe bază de concurs a tuturor candidaţilor la funcţiile


şi posturile publice,

numirea pe posturi şi funcţii publice de nivel superior să se facă în urma


unui examen,

introducerea unei perioade de probă pentru funcţionarii publici, înainte de


numirea pe posturi publice,

stabilirea numărului de reprezentanţi în administraţia de la Washington în


funcţie de numărul populaţiei câtorva state şi teritorii
*Statutul Funcţionarilor Publici,1883
Curs 1
Abordări majore în managementul public

Abordarea tradiţionalist-birocratică

Max Weber cât şi Woodrow Wilson au introdus ideea că administraţia


„poate fi scoasă în afara sferei politice din punct de vedere
instrumental şi tehnic”

 politicienii ar trebui să fie responsabili pentru politicile elaborate şi promovate,

 funcţionarii sunt responsabili pentru implementarea politicilor elaborate de


politicieni.
Curs 1
Abordări majore în managementul public

Abordarea tradiţionalist-birocratică

MODELUI BIROCRATIC A LUI WEBER

 regulamente clare
 rigiditate în comunicarea manager-subordonat
 dimensiune exagerată a organizaţiei
 conducere unipersonală
 ierarhie clar definită
 Promovare pe bază de rezultatele
Curs 1
Abordări majore în managementul public

Abordarea tradiţionalist-birocratică

PRINCIPIILE LUI WEBER

I. Principiul stabilirii zonelor oficiale de jurisdicţie clar determinate în funcţie de


legi, reguli şi regulamente administrative;
II. Principiul ierarhiei organizaţionale în care sunt clar reprezentate relaţiile de
autoritate ierarhică;
III. Conducerea modernă într-un departament se bazează pe documente scrise
care se păstrează;
IV. Compartimente de management specializate constituite într-o viziune modernă;
V. Diviziunea muncii bine stabilită în cadrul organizaţiei;
VI. Conducerea departamentelor pe baza unor reguli generale, mai mult sau mai
puţin stabile, mai mult sau mai puţin exhaustive, care pot fi învăţate.
Curs 1
Abordări majore în managementul public

Abordarea politică

ORIENTĂRI
aparatul administrativ reprezintă executivul, în timp ce politicul, prin reprezentanţii lui,
stabileşte coordonatele de desfăşurare a activităţii în instituţiile publice,
există o separaţie clară între politic şi instituţiile publice din administraţie, prin urmare,
indiferent de schimbările intervenite în sfera politică sistemul administrativ funcţionează
în continuare potrivit regulilor şi regulamentelor proprii,
reprezentanţii politicului sunt şi reprezentanţii comunităţilor şi, prin urmare, este
normal să determine coordonatele politicilor pentru instituţiile publice din administraţie,
deoarece cunosc nevoile generale şi specifice şi au şi competenţa să intervină pentru
implementarea acestora.
Curs 1
Abordări majore în managementul public

Abordarea politică

Wallace Sayre - ”managementul public este în ultimul rând o problemă


de teorie politică” - crearea structurii unui aparat administrativ şi conducerea
acesteia trebuie să fie determinate de nevoile generale şi specifice de servicii
şi nu de valori ale puterii politice.

Paul Appleby - sistemul administrativ trebuie să fie susţinut şi să susţină


realizarea doctrinelor politice.
Curs 1
Abordări majore în managementul public

Abordarea politică

Stillman Richard*

- „Distincţia între politică şi administraţie reprezintă o condiţie


fundamentală pentru declanşarea procesului reformelor într-un
sistem administrativ”
- „Separarea sistemului administrativ de politic poate conduce la
dezvoltarea domeniului administraţiei, la accentuarea
profesionalismului funcţionarilor publici din administraţie şi la
creşterea gradului de libertate al acestora în aplicarea politicilor”

*The American Bureaucracy, 1991


Curs 1
Abordări majore în managementul public

Abordarea politică

Sistemele Westminster - responsabilitatea formală a ministerelor, potrivit căreia fiecare


ministru, care este o persoană politică, răspunde personal pentru toate activităţile desfăşurate în
instituţia pe care o conduce.
MODALITĂȚI DE AFIRMARE:

Relaţie clară între atribuţii şi responsabilităţi. Un departament sau o agenţie are două atribuţii
principale:
• să-i informeze pe liderii politici asupra stadiului implementării politicilor,
• să gestioneze propriile resurse pentru ca politicile să poată fi implementate.
Separare clară între problemele politice, care din punct de vedere formal sunt generate de
politicieni şi problemele administraţiei, care provin din realizarea şi furnizarea serviciilor publice.
Administraţia se presupune că nu trebuie să aibă orientare politică, deci trebuie să fie neutră,
deci practic nu poate fi asociată cu nici un fel de decizie sau politică promovată de politicieni,
aceasta se realizează numai potrivit atribuţiilor ministerului sau ale altei instituţii publice, nu ca
urmare a intervenţiei unui politician.
Curs 1
Abordări majore în managementul public

Abordarea legală

 aparatul administrativ într-o ţară se constituie şi funcţionează pentru a


pune în aplicare pachete de legi;
 activitatea funcţionarilor publici este determinată de cadrul legislativ;
 reprezentanţii politici elaborează legile care, ulterior, sunt aplicate şi
urmărite prin intermediul instituţiilor publice din administraţie;
 organizarea şi conducerea instituţiilor administrative se realizează
potrivit conţinutului legilor elaborate şi transmise spre aplicare.

Frank Goodnow – legea administrativă este acea parte a legii care influenţează
semnificativ instituţia publică din administraţie şi determină competenţa autorităţilor
ce trebuie să o aplice
Marshall Dimock - în cadrul instituţiei publice, funcţionarul public apare în două
ipostaze: de „executant” întrucât în activitatea desfăşurată el aplică legile avizate şi
aprobate de executiv, dar şi de „proiectant”, deoarece în unele state el poate avea
iniţiative legislative, contribuind astfel la dezvoltarea sistemului legislativ.
Kenneth Davis - legea permite diferenţierea unei autorităţi administrative de una
legislativă sau juridică.
Curs 1
Abordări majore în managementul public

Abordarea științifică

Frederick Taylor - abordarea managementului ştiinţific.


Două au fost coordonatele majore ale acestei accepţiuni:

1. Standardizarea muncii, ceea ce însemnă că întotdeauna poate fi


identificat cel mai bun mod de a realiza o activitate;

2. Urmărirea şi controlul pentru încadrarea în anumite standarde.


Curs 1
Abordări majore în managementul public

Abordarea științifică

Gulick şi Urwick - şapte funcţii ale managementului public

1. Planificarea constă în stabilirea obiectivelor, metodelor şi tehnicilor


corespunzătoare şi modalităţilor de acţiune necesare.
2. Organizarea constă în determinarea unei configuraţii a structurii organizatorice,
dar şi a proceselor de muncă implicate pentru realizarea obiectivelor
previzionate.
3. Asigurarea resurselor umane constă în recrutarea şi selectarea personalului
corespunzător pentru desfăşurarea activităţilor din instituţia publică.
4. Conducerea constă în urmărirea modului de desfăşurare a activităţilor prin care
se realizează repartizarea resurselor.
5. Coordonarea constă în integrarea activităţilor specifice desfăşurate în instituţiile
publice cu alte activităţi desfăşurate în instituţii din structura guvernului.
6. Raportarea constă în urmărirea şi comunicarea rezultatelor obţinute în cadrul
organizaţiei.
7. Bugetarea constă în desfăşurarea activităţilor cu caracter fiscal şi financiar
necesare asigurării suportului economic corespunzător implementării
programelor, furnizării serviciilor şi desfăşurării activităţilor în instituţia publică.
Curs 1
Abordări majore în managementul public

NOUL MANAGEMENT PUBLIC ESTE O NOȚIUNE LEGATĂ DE MODERNIZAREA


ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Set de principii ce stau la baza reformei sistemului administrativ:


1.concentrarea asupra fundamentării și realizării obiectivelor instituționale
2.accent pe responsabilitatea individuala a MP pentru realizarea obiectivelor
instituționale
3.cresterea gradului de autonomie și flexibilitate managerială
4.introducerea indicatorilor de performanță pentru măsurarea activității instituției și a
angajaților
5.formarea la nivelul individual și instituțional a unei gândiri manageriale bazată pe
eficacitate (atingere obiectivelor), eficiență (randament), economie (evitarea irosirii),
etică și integritate.
6.orientarea către piața = satisfacerea nevoilor plătitorilor de taxe
Curs 1
Abordări majore în managementul public

Noul management public


abordarea din perspectivă managerială a organizaţiilor din sectorul public

 managerialism în viziunea lui Pollitt, 1990;


 noul management public în accepţiunea lui Hood, 1991;
 administraţia publică orientată asupra pieţei în opinia lui Lan şi Rosenbloom,
1992;
 paradigma postbirocratică în viziunea lui Barzelay, 1992;
 guvernarea antreprenorială în accepţiunea specialiştilor englezi Osborn şi
Gaebler, 1992.
Curs 1
Abordări majore în managementul public

SISTEMUL ECHILIBRAT DE PUNCTAJE (BALANCED SCORECARD)

Patru ținte :
1.Executarea serviciilor contractate (pentru care exista instituția), asigurând
legitimitate, adică respectând cadrul legal promulgat de către instituțiile
legislative.
2.Eficiență, ceea ce înseamnă furnizarea de servicii de calitate având
randament maxim.
3.Managementul orientat către salariați, prin creșterea spiritului individual
de responsabilizare și susținerea motivației lor.
4.Satisfacția clienților, adică orientarea activităților administrative astfel
încât ele să răspundă la nevoile și exigențele cetățenilor si a programului de
guvernare, precum și a altor clienți (acest element se numeste adeseori
“orientarea către client”).

Pot fi în conflict una cu cealaltă!


Curs 1
Abordări majore în managementul public

Fiecare unitate a administrației publice formează strategii și obiective care să ducă la


folosirea resurselor în așa fel încât să atingă cele patru ținte de o manieră echilibrată !
Curs 1
Abordări majore în managementul public

Raportul cost-beneficiu Este raportul cost-beneficiu al activităților noastre avantajos?


Eficacitate Oare facem ceea ce trebuie?
Eficiență Oare facem bine ceea ce facem?
Impact Duc eforturile noastre la rezultatele pe care le dorim?
Orientare legală Lucrăm în cadrul legal?
Orientarea clientului Acționăm întotdeauna în interesul cetățeanului?
Corectitudine
față de angajați Lucrăm în condiții umane și acceptabile social?
Curs 1
Abordări majore în managementul public

SISTEME SI TEHNICI DE MANAGEMENT

 Managementul prin obiective


 Managementul impactului și managementul prin produs
 Managementul prin proiect
 Managementul prin buget
 Managementul prin excepții
 Managementul participativ
 Managementul performanței
Curs 1
Abordări majore în managementul public

MANAGEMENTUL PRIN OBIECTIVE (MBO)

Se focalizează pe identificarea și catalizarea scopului și obiectivelor unei organizații


astfel încât atât managementul cât și angajații să cadă de acord asupra lor și să se
coordoneze în acțiunile lor pentru a le atinge/satisface.

MANAGEMENTUL IMPACTULUI ȘI MANAGEMENTUL PRIN PRODUS

Sunt variante mai restrînse ale managementului prin obiective, focalizate pe efectul
rezultatelor planificate de instituția publică.

MANAGEMENTUL PRIN PROIECT

Sistem de management cu o durată de acŃiune limitată pâna la câțiva ani. Este conceput
în vederea soluționării unor probleme complexe cu un puternic caracter inovațional, care
implică aportul mai multor specialiști din diferite compartimente, integrați temporar într-o
rețea organizatorică autonomă.
Curs 1
Abordări majore în managementul public

MANAGEMENTUL PRIN BUGET

Sistem de management ce asigură previzionarea, controlul și evaluarea activității


instituției și a principalelor sale componente procesuale și structurale cu ajutorul
bugetelor.

MANAGEMENTUL PRIN EXCEPȚII


Este o abordare care selectează problemele în vederea economisirii resurselor, pe fir
ierarhic. El vehiculează în mod ascendent informațiile care reflectă abateri de la limitele
stabilite și, de asemenea, concentrează resursele (cei mai buni manageri și specialiști) în
zonele decizionale și operaționale cheie pentru performanța instituției.

MANAGEMENTUL PERFORMANȚEI
Se concentrează asupra rezultatelor generale, măsurării îndeplinirii acestora, feedback-
ului punctual și permanent despre rezultate și elaborării de planuri pentru îmbunătățirea
rezultatelor.
Curs 1
Abordări majore în managementul public

MANAGEMENTUL IMPACTULUI
Patru elemente cheie pentru a aplica managementului
impactului:
Susținere din partea conducerii la vârf,

Angajament cu timp si resurse de personal,

Stabilitatea programului și a mediului instituțional,


Cresterea aptitudinilor de lucru pe computer
pentru pentru introducerea de date
si pregătirea de rapoarte

Instituțiile și agențiile publice nu trebuie să neglijeze, însă, informațiile care nu sunt legate de impact. Informațiile
legate de produse și de consumul de resurse, care arată cum și de ce apare (sau nu) evoluția, trebuie să completeze
indicatorii de impact care documentează ce anume realizează un program public !
Curs 1
Abordări majore în managementul public
PAȘII DE URMAT PENTRU A APLICA MANAGEMENTUL IMPACTULUI
Organizarea
Pasul 1: Selectarea programelor care trebuie incluse

Pasul 2: Determinarea celor care se vor implica în elaborarea procesului și a modului în care se va
realiza acest lucru
Pasul 3: Stabilirea unui program general

Deciderea a ceea ce trebuie măsurat și cum


Pasul 4: Identificarea misiunii programului, a obiectivelor și clienților

Pasul 5: Identificarea impactului (rezultatelor) urmărit de program

Pasul 6: Selectarea indicatorilor specifici în vederea măsurării impactului

Pasul 7: Selectarea surselor de informaŃii precum si a procedurilor de colectare a datelor pentru


fiecare indicator
Pasul 8: Identificarea clienților cheie si a caracteristicilor serviciilor dedicate acestora, pentru a fi
legate de informațiile referitoare la impact
Pasul 9: Testarea pilot a procedurilor, realizarea schimbărilor necesare si implementarea

Analizarea datelor
Pasul 10: Analizarea informațiilor referitoare la impact

Pasul 11: Raportarea elementelor identificate

Pasul 12: Explicarea elementelor neobisnuite sau neasteptate

Folosirea rezultatelor
Pasul 13: Utilizarea informațiilor referitoare la impact în vederea îmbunătățirii serviciilor
Curs 1
Abordări majore în managementul public

MANAGEMENTUL PRIN PRODUS (MP)


Curs 1
Abordări majore în managementul public

CICLUL DE VIAȚĂ AL PRODUSULUI


Curs 1
Abordări majore în managementul public

Etapa de pionierat/inițiere = etapa de început a dezvoltării si introducerii unui produs. Noul produs
este nou/unic și are puțini concurenți. Organizația face investiții semnificative în dezvoltare,
producție și în marketing.
Etapa de expansiune = etapa în care produsul își dovedeste succesul, unde însă apar și produse
similare ale unor concurenți (vezi serviciile de sănătate furnizate de sectorul privat).
Utilizarea serviciului este în crestere.

Costurile de dezvoltare pot fi reduse, dar sunt încă necesare cheltuielile cu producŃia si marketingul
produsului, însă pe ansamblu investiŃiile sunt mai mici decât în etapa anterioară.
Etapa de maturitate = etapa în care creșterea utilizării sau a livrărilor încetinește, din diverse motive:
sectorul privat furnizează acelasi serviciu sau un factor extern afectează utilizarea serviciului (ca de
ex. Migrația în străinătate, care a dus la utilizarea la scară redusă a cursurilor de reprofesionalizare).
Dacă se percep taxe pentru serviciul respectiv, încep să scadă și veniturile.

Etapa de declin = etapa în care utilitatea produsului începe să scadă dramatic. Se poate ajunge la
deficit în condițiile nerestructurării întregului produs (vezi costul educației în mediul rural, unde costul
întreținerii per elev este greu de suportat de bugetul local).
Curs 1
Abordări majore în managementul public

MANAGEMENTUL PRIN PRODUS este compus din 2 arii principale

planificareaprodusului
marketingul produsului

Planificarea produsului cuprinde:


definireanoilor produse si colectarea cerințelor clienților
analizarea aspectelor legate de ciclul de viață

managementul portofoliului de produse

diferenŃierea produselor pe piață.

Marketingul produsului cuprinde:


poziționarea produsului și definirea mesajelor
promovarea produsului prin massmedia, clienți și parteneri

introducerea de noi produse pe piață


Curs 1
Abordări majore în managementul public

CONCLUZII

Modelul tradiţional = o administraţie funcţionează sub controlul formal al elitei politice.


Există un sistem strict de ierarhie birocratică, cu oficialităţi anonime motivate de interesul
public şi care susţin partidele aflate la guvernare.

Modelul modern = răspunsuri rapide şi flexibile, la stimuli din ce în ce mai variaţi, acordă
o mai mare importanţă managementului decât administraţiei, rezultatelor decât
mijloacelor
 investiţii în tehnologii de vârf;

 redefinirea relaţiilor cu clienţii;

 reorganizarea muncii;

 utilizarea managementului calităţii;

 campanii de informare.
Curs 1
Abordări majore în managementul public

S-ar putea să vă placă și