C E

LI
U B
P
ȚE
AN
I N
F
6
S
R
U
C Conf. dr. Simona
Mașca
 2
A
M
TE
VENITURILE
PUBLICE
 DEFINIRE ŞI CLASIFICARE

Resursele financiare publice = mijloacele băneşti aflate la dispoziţia entităţilor

publice

Clasificare
I. După conţinutul economic
- venituri curente (fiscale și nefiscale)
- venituri din capital
- încasări din rambursarea împrumuturilor acordate
- subvenții din străinătate sau de la organisme internaționale
- resurse de trezorerie
- împrumuturi publice
- emisiune monetară
II. După ritmicitatea încasărilor
- resurse ordinare (curente)
- includ venituri fiscale (impozite, taxe), contribuţii la fonduri
speciale, venituri nefiscale, încasări din rambursarea
împrumuturilor, subvenții din străinătate.

- resurse extraordinare
- emisiunea monetară
- împrumuturi interne şi externe
- ajutoare şi alte transferuri nerambursabile
 Romania 2005 2010 2012 2015
V ordinare 96,6 83,1 91,9 96,04
V extraordinare 3,4 16,9 8,1 3,96
UE      
V ordinare 94,7 87,1 92 94,9
V extraordinare 5,3 12,9 8 5,1

Notă: Datele reprezintă ponderi în totalul resurselor publice, ordinare și

extraordinare.
III. După provenienţă
- resurse interne
- impozite, taxe, contribuţii
- venituri nefiscale
- emisiunea monetară
- împrumuturi interne
- resurse externe
- împrumuturi externe
- ajutoare şi alte transferuri nerambursabile din străinătate
IV. În raport cu nivelul la care se mobilizează resursele publice
- venituri ale bugetului administrației centrale de stat
- venituri ale bugetelor unităților administrativ-teritoriale
- venituri ale fondurilor de protecție socială

Ven. Bug. BACS BL BPS

RO 2015
Mld. lei 175.7 74.3 80.4
IMPOZITE
Impozitele reprezintă o formă de prelevare, cea mai importantă,
a unei părți din veniturile și/sau averea persoanelor fizice și
juridice dintr-o țară, în favoarea statului respectiv.

- Ce formă iau impozitele?

- Cine le datorează?
- Care este temeiul lor legal?
- După ce metodologie sunt stabilite?
- Dacă există și ce formă iau beneficiile obținute de plătitorii de
impozite?
- Care sunt rațiunile care stau la baza instituirii impozitelor?
Impozitele iau formă bănească, deci impozitele constituie obligații
pecuniare.
Cei care datorează impozite sunt subiecții, categorii de persoane fizice
și juridice, numiți astfel în legislația fiscală.
Impozitele sunt obligatorii, având temei legal. Temeiul legal este oferit
de conținutul legilor fiscale.
Impozitele devin legitime dacă există un accept social (consimțământul
contribuabililor).
Metodologia dimensionării impozitelor se bazează pe criteriul
capacității contributive. Capacitatea contributivă este stabilită în
raport cu mărimea veniturilor, mărimea averilor, mărimea
cheltuielilor, numărul persoanelor aflate în întreținere, starea civilă,
starea de sănătate.
Beneficiile oferite de stat contribuabililor iau forma bunurilor și
serviciilor publice puse la dispoziția lor. Beneficiile nu iau forma unei
contraprestații pentru impozitele plătite de către fiecare contribuabil
în parte. Totuși, la nivelul societății, spunem că impozitele sunt
reversibile.

Rațiunile care stau la baza impozitelor:

- Rațiunea financiară: impozitele sunt atrase pentru a finanța
cheltuielile publice;
- Rațiunea economică: impozitele sunt folosite ca și pârghii de
influențare;
- Rațiunea socială: impozitele sunt folosite ca și mijloace de
redistribuire a veniturilor în societate.
Rațiunea socială: impozitele sunt folosite pentru reducerea
inegalității de venit, au efect redistributiv.

Redistribuirile de resurse se realizează pe mai multe planuri:

- între sfera materială (care furnizează cea mai mare parte a
veniturilor bugetare) şi sfera neproductivă (care consumă cea
mai mare parte din veniturile colectate);
- în plan teritorial, între zone administrativ-teritoriale, prin
transferuri bugetare în vederea echilibrării bugetelor locale;
- între sectoare, ramuri, subramuri;
- între grupe ale populaţiei, între indivizi.
REDISTRIBUIREA ÎN SOCIETATE POATE FI EVIDENŢIATĂ ASTFEL:

Cincimea familiilor Venitul iniţial P (% din total) Venitul final R (% din total)
A 5-a cincime (top) 51% 42%
A 4-a cincime 27% 24%
A 3-a cincime 16% 17%
A 2-a cincime 6% 11%
Prima cincime 0.3% 6.3%

Concluzie: se observă reducerea inegalităţii de venit după impozitare

şi transferuri.