Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ARGUMENT:
Dezvoltarea muzicii bisericești bizantine este strâns legată de vetrele mănăstirești, centrele
eparhiale și bisericile mai însemnate din Țara Românească (Cozia, Râmnic, București), Moldova
(Putna, Suceava), Transilvania (Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului).
În timpul în care Țara Românească a fost cârmuită de Mircea cel Bătrân (1386-1418), care a
domnit cu o întrerupere în 1395-1396, a activat la Cozia, monahul Filotei, logofăt al voievodului
muntean, dar și vestit bărbat de cultură și autorul Pripealelor, adică acele cântări de la Polieleul
praznicelor împărătești, ale Maicii Domnului și ale sfinților mari, compus în jurul anului 1400.
Ele au fost compuse după tiparul modal al muzicii bizantine medievale, apoi redactate în
slavonește. Pripealele au prost preluate de mănăstirile locului și apoi au ajuns în Moldova.
Un alt Filothei Sin Agăi Jipei (1670-1720) din timpul domniei Sf. Constantin Brâncoveanu
reprezintă ,,culmea cea mai înaltă a culturii vechi românești în Muntenia”. Filothei este primul
care s-a încumetat să scrie o carte să scrie o carte de psaltichie în limba română, adaptând textele
românești luate din manuscrisele existente. Același autor a mai tradus învățături creștinești și
Floarea Darurilor (1700) și primul Catavasier în limba română (1714).
Psaltichia rumânească cuprinde în sine Catavasierul, cu toate cele trebuincioase cântării.
Manuscrisele lui Filothei au fost publicate, adnotate și comentate de arhid. prof. univ. dr.
Sebastian Barbu-Bucur.
Acțiunea de românire a cântării bisericești începută de Filothei a fost continuată în veacul
al XIX-lea prin lucrările lui Macarie Ieromonahul, Anton Pann și Dimitrie Suceveanu.
Primăvara
Martie
Aprilie
Mai
Pe 18 martie 1984 Pr. Prof. univ. dr. Ene Braniște a trecut pragul acestei vieți. Născut la
12 octombrie 1913 în comuna Suseni din județul Argeș, a fost fratele preotului dr. Marin
Braniște (1915-1996).
Ene Braniște este cel mai important liturgist al Bisericii Ortodoxe Române, cu
însemnate contribuții în Arta creștină și Pastorala ortodoxă. În adolescență a urmat cursurile
Facultății de Teologie din București (1934-1938), unde a obținut licența (1938) și doctoratul
(1943).
A funcționat ca dascăl la Facultatea de Teologie din București: asistent (1938-1950),
conferențiar (1950) și profesor universitar (1950-1982) la catedra de Liturgică, Pastorală și
Artă creștină. A fost conducător de doctorat pentru disciplina pe care al cărei titular a fost.
Pe plan administrativ a fost prorector (1970-1971) și rector (1980-1982) al Institutului
Teologic din București. A fost vicepreședintele Comisiei de Pictură a Patriarhiei Române
(1968-1983).
În colaborare a publicat Utrenierul. Cântările Utreniei de duminică dimineața ale celor
opt glasuri bisericești, urmate de svetilne și doxologii mari, vol. II, București, 1954; Cântările
din slujbele Sfintelor Taine și ale ierurgiilor principale, București, 1964; Carte de cântări
bisericești pentru credincioșii creștini ortodocși, București, 1975; Cântările Penticostarului,
București, 1980.
Ioan D. Chirescu (1889-1980)
Pe 1 aprilie 2015 a trecut în veșnicie Arhid. Prof. univ. dr. Sebastian Barbu-Bucur
renumit compozitor, muzicolog-bizantinolog și dirijor. Născut la 6 februarie 1930 la Talea,
jud. Prahova, a urmat cursurile Institutului Teologic din București (1953-1957) și pe cele
ale Conservatorului bucureștean (1957-1963), unde a fost studentul bănățeanului Zeno
Vancea. A urmat o specializare la Conservatorul macedonean din Tesalonic (1983-1985). A
obținut doctoratul în muzicologie-bizantinologie la Conservatorul din Cluj-Napoca (1982).
Psalt și apoi profesor de muzică în învățământul secundar, apoi lector (1970-1973),
conferențiar (1990-1993) și profesor universitar (1993-2000) la Conservatorul din București.
Conducător de doctorat (din 1996), apoi profesor consultant. Între anii 2002-2009 a fost
profesor de Muzică bisericească la Facultatea de Teologie din Constanța.
A fost distins cu Premiul Uniunii Compozitorilor, în șase ani și Premiul Academiei
Române (1983).
A compus slujbele unor praznice și sfinți, între care Slujba Acoperământului Maicii
Domnului (1 octombrie); Sf. Ap. Andrei, Ocrotitorul României (30 noiembrie); Paraclisul
Maicii Domnului, București, 1995; Cântări la Vecernie, Utrenie și Sfânta Liturghie,
București, 2009. În domeniul muzicologiei a publicat lucrarea Cultura muzicală de tradiție
bizantină pe teritoriul României în secolul XVIII și începutul secolului XIX și aportul
original al culturii autohtone, București, 1989.
Ion Popescu-Pasărea (1871-1943)
Profesor, compozitor, psalt, dirijor, jurist, scriitor și senator Ion Popescu-Pasărea a murit pe 10
aprilie 1943 în București. Născut în comuna Pasărea din județul Ilfov, a urmat cursurile Conservatorului
din București și pe cele ale Facultății de Drept.
A fost cântăreț de strană, profesor de seminar, cântăreț și dirijor la biserica ,,Sf. Ilie – Kalinderu”
din capitală (1898-1922), profesor de Muzică bisericească la Conservatorul din București (1905-1912) și
Academia de Muzică Religioasă (1928-1941).
Fondator, director și redactor al revistei ,,Cultura” (1911), a inițiat și condus Asociația Generală a
Cântăreților bisericești din România (1920). Pe timpul verii a organizat cursuri de perfecționare a
cântăreților de strană.
Este autorul unor valoroase contribuții muzicale: Principii de muzică bisericească, București, 1897;
Principii de muzică bisericească orientală, București, 1938; Vecerniile glasurilor, Utreniile glasurilor,
București, 1904; Colecțiune de Cântările Sfintei Liturghii, București, 1905.
Visarion Ioan D. Petrescu (1884-1970)
Constanța Cristescu s-a născut în 10 mai 1959 la Vatra Dornei, jud. Suceava. A urmat Liceul
de Muzică și Facultatea de Compoziție Muzicală din cadrul Universității ,,Gheorghe Dima” din
Cluj-Napoca, unde a obținut doctoratul (1996).
Profesor de muzică la Școala de Muzică din Zalău (1984-1990), cercetător științific la
Institutul de Folclor din București (1990-1998), conferențiar universitar la Facultatea de Teologie
din Arad (1998-2006).
Lucrări (selectiv): Toaca în tradiția românească, Cluj-Napoca, 1996; Cele opt glasuri la
Vecernie, Arad, 2000; Texte din Minei, Arad, 2000; Liturghier de strană, Arad, 2001; între
studii: ,,Ritmul muzicii bizantine din etapa stilistică actuală – abordare etno-muzicală”
(1995); ,,Glasurile caransebeșene după colecția Melodii bisericești, de Dimitrie Cusma”
(2004); ,,Structuri modale în colecțiile de cântări bisericești ale lui Atanasie Lipovan” (2007).
Constantin Catrina (1933-2013)
Iulie
August
În 4 iunie 1925 se stingea din această viață compozitorul, profesorul, cântărețul de operă și
dirijorul ardelean Gheorghe Dima. Născut în 28 septembrie 1847 la Brașov a făcut studii la
Baden, Graz, Leipzig între anii 1872-1880.
Cântăreț la Operele din Klangenfurt și Zürich (1873-1974); profesor la Liceul ,,Andrei
Șaguna” din Brașov (1874-1878); dirijor al corului bisericii ,,Sf. Nicolae” din Șchei și al
Reuniunii de Cântări din Brașov (1875; 1899-1914); dirijor al Reuniunii române de muzică din
Sibiu (1880-1899); dirijor al Catedralei din Sibiu și profesor de muzică la Institutul Andreian
din Sibiu (1883-1889); profesor și director al Conservatorul din Cluj (1919-1925). În anul 1919 a
fost ales membru de onoare al Academiei Române, iar Conservatorul clujean îi poartă astăzi
numele.
Creația corală bisericească a lui G. Dima cuprinde armonizări ale unor cântări din zona
Sibiului. A compus 4 Liturghii: Liturghia în La major, Liturghia în Sol major și Liturghia Sf.
Ioan Hrisostom.
Ciprian Porumbescu (1853-1883)
Pe 26 iunie 1956 s-a născut la Priboieni, jud. Argeș, preotul conf. dr., muzicolog-
bizantinolog și dirijor Ion Isăroiu. A urmat Institutul Teologic din București (1979-1983) și
cursurile Universității Națională din Muzică (2001-2006), unde a obținut doctoratul (2004)
sub îndrumarea arhid. prof. univ. dr. Sebastian Barbu-Bucur.
Preot (din 1983-prezent), asistent (1996-1997), lector titular (1997-2007), conferențiar
universitar (din 2007) la Facultatea de Teologie din Pitești, profesor asociat la Facultatea de
Teologie din Târgoviște.
A obținut mai multe primii între care Premiul Uniunii Compozitorilor și
Muzicologilor din România pentru Bizantinologie (2007).
Lucrări: Cultura muzicală românească de tradiție bizantină în Argeș sec. XIX-XX,
Pitești, 2004; Ghelasie Basarabeanu – personalitate marcantă a muzicii bizantine, Pitești,
2008; ,,Limbajul liturgic de sorginte bizantină în muzica cultă contemporană”
(2006); ,,Muzica corală românească în prima parte a secolului al XX-lea” (2008).
Dimitrie Cunțan (1837-1910)
Preotul profesor și compozitor Dimitrie Cunțan a plecat din această lume la 27 iunie 1910.
Născut în aprilie 1937 în Dobârca Sibiului. Rolul prof. Cunțan a fost acela de a nota melodiile
bisericești pe sistemul liniar, nu transpunându-le de pe notele psaltice, cum a făcut G. Musicescu
tot cam în același timp, ci după auz, așa cum se păstrau ele în tradiția orală la vechii cântăreți de
strană, care apucaseră să învețe cântările așa cum se cântau ei în Principate.
Dimitrie Cunțan a urmat Institutul ,,Andreian” din Sibiu, iar în 1864, mitropolitul Andrei
Șaguna l-a numit profesor de muzică bisericească la acest Institut.
Cea mai importantă lucrare a sa rămâne colecția Cântările bisericești după melodiile celor opt
glasuri ale Sfintei Biserici Ortodoxe, aranjate după ,,modele” cu text din Octoih, scrise cu semnele
muzicii moderne de ...; grupate pe cinci secțiuni, având următorul cuprins: Secțiunea I: Melodiile
fundamentale ale celor opt glasuri; Secțiunea a II-a: ,,Podobiile”; Secțiunea a III-
a: ,,Svetilne”, ,,Polieleu”, ,,Tropare” și ,,Condace”; Secțiunea a IV-a: Cântările Sf. Liturghii;
Secțiunea a V-a: Irmoasele sărbătorilor domnești.
Membrii responsabili ai Consistoriului cu problemele muzicale erau Zaharia Boiu și
Gheorghe Dima, care, analizând lucrarea lui Cunțan, au aprobat volumul care a devenit manual
pentru învățământul teologic sibian.
Muzicologii Nicu Moldoveanu, Vasile Stanciu și Vasile-Sorin Dobre consideră colecția de
cântări, cea mai apropiată dintre variantele transilvănene și bănățene de cântarea psaltică din
Principate.
Constantin Drăgușin (1931-2014)
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
La 24 septembrie 1967 în comuna Bistra, jud. Alba s-a născut preotul profesor, dirijor,
muzicolog și compozitor Adam Domin. A urmat cursurile Facultății de Teologie din Cluj-
Napoca (1990-1995) și ale Academiei de Muzică din același oraș (1999-2003), cu doctoratul în
Teologie la Facultatea de Teologie din București (2003).
Profesor la Seminarul Teologic din Alba Iulia (1995-1999), Școala de Cântăreți bisericești
(1999-2001). Preparator (2001-2003), asistent (2003-2007), lector (2007-2011), conferențiar (2011-
2016), profesor universitar (din 2016) și îndrumător de doctorat (din 2017).
Lucrări: Cultura muzicală bisericească în Eparhia Alba Iuliei, Alba Iulia, 2003; Mărimurile
polieleielor și alte cântări de peste an, Alba Iulia, 2005; Antologie muzicală de strană, Alba Iulia,
2007; Culegere de pricesne, Alba Iulia, 2010; ,,Muzica o dimensiune a pastoralei Bisericii”
(2003); ,,Muzica religioasă în societatea contemporană” (2003).
Constantin Secară
La 28 octombrie 1970 s-a născut la Salonta, jud. Bihor, preotul profesor, dirijor, compozitor și
muzicolog Mihai-Gavril Brie. Între anii 1992-1996 a urmat două facultăți simultan: Facultatea de
Teologie din Oradea și Academia de Muzică din Cluj-Napoca, cursuri de doctorat la Facultatea de
Teologie din București și doctor în Teologie la Facultatea de Teologie din Cluj-Napoca (2005).
Preparator (1998-2000), asistent (2000-2002), lector (2002-2008) și conferențiar universitar la
Facultatea de Teologie din Oradea. În paralel dirijor al Corului Catedralei din Oradea. Din 2009 este
membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor.
Lucrări: Diaconul Nicolae Firu, compozitor și dirijor, Oradea, 2007; Preotul, compozitorul și
dirijorul Cornel Givulescu, Oradea, 2007; Preotul Prof. Cornel Givulescu, Opere alese, ediție întocmită
de..., Oradea, 2009; ,,Reprezentanți de seamă ai vieții muzicale bisericești din Transilvania, în secolele
XVII-XVIII” (2001); ,,Manuscrise psaltice din Transilvania în sec. XVII-XVIII” (2002), ,,Perioade,
principii și moduri în muzica bizantină” (2004); ,,Personalități ale muzicii bisericești din Banat. Trifon
Lugojan și Dimitrie Cusma. Repere biobibliografice” (2005); ,,Muzica bisericească în preocupările
revistei ‹‹Mitropolia Banatului››, în perioada 1951-2004. Cronologie” (2006).
Vasile Stanciu
Preotul prof. univ., compozitor, dirijor și muzicolog Vasile Stanciu s-a născut la 1 noiembrie
1958 în Ighișul Nou, jud. Sibiu. A urmat cursurile Institutului Teologic din Sibiu (1979-1983),
cursuri de doctorat la Institutul Teologic din București (1983-1986), doctor în Teologie (1995),
studii la Academia de Muzică din Cluj-Napoca. Studii de specializare din Regensburg pe
perioada mai multor ani.
Profesor la Seminarul Teologic din Cluj-Napoca (1986-1992), asistent (1990), lector (1993),
conferențiar (1997), profesor universitar și conducător de doctorat (din 2001) la Facultatea de
Teologie din Cluj-Napoca. Profesor asociat la Academia de Muzică din Cluj (1990-2000).
Dirijor al corului Seminarului Teologic (1986-1993), al corului Facultății de Teologie (din
1990), fondator și dirijor al corului de cameră ,,Psalmodia Transylvanica”, al coralei Catedralei
(din 2006).
Lucrări: Slujbele sfinților români din Transilvania și alte cântări bisericești, Cluj-Napoca
(1990); Muzica bisericească ortodoxă din Transilvania, Cluj-Napoca (1996); Cântările Sfintei
Liturghii pentru cor mixt, Cluj-Napoca, 1997; Muzica bisericească corală din Transilvania, vol. I,
Cluj-Napoca, 2001; Vecernierul, Alba Iulia, 2003; Anastasimatarul sau Cântările Vecerniei de
Sâmbătă seara și ale Utreniei de Duminică dimineața compuse și fixate pe notație liniară după
melodiile celor opt glasuri, notate de preotul Dimitrie Cunțanu, Alba Iulia, 2010; ,,Profesorul,
dirijorul și compozitorul Atanasie Lipovan” (1985); ,,Compozitorul Trifon Lugojan”
(1988); ,,Timotei Popovici văzut de contemporani” (1995); ,,Manuscrise și personalități muzicale
din Transilvania (sec. XVII-XVIII)” (1996); ,,Protopsalți români post-hrisantici și contribuția lor la
menținerea melosului psaltic în Transilvania” (1998); ,,Bibliografie selectivă de muzicologie
bizantină” (1999); ,,Timotei Popovici (1890-1950) – personalitate marcantă a muzicii bisericești din
Transilvania” (2001); ,,Viorel Cosma – omagiu împlinirea vârstei de 80 de ani” (2003).
Ion Runcu-Popescu (1901-1975)
La 4 noiembrie 1975 se stingea din această viață la București, Ion Runcu-Popescu, preot,
dirijor, compozitor. Născut în 25 decembrie 1901 în comuna Runcu din jud. Dâmbovița. A
frecventat cursurile Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică din București și pe cele ale
Facultăților de Teologie și Istorie-Filologie din Sofia, Bulgaria.
Cântăreț la parohia românească din Sofia. Aici a organizat Corul parohial, profesor de
muzică la Liceul românesc din capitala Bulgariei. Din anul 1933 este ales preot al comunității
ortodoxe românești din Sofia. Din anul 1940 s-a ocupat cu reorganizarea Coralei Patriarhiei
Române. Începând din anul 1948 a fost numit paroh la biserica ,,Sf. Spiridon-Nou”, iar din 1955
preot la biserica Scaune din București. Din anul 1953 a fost dirijor secund al Coralei Preoților din
capitală.
Lucrări: Cântările liturgice în stil psaltic pentru cor bărbătesc, cor mixt, cor pe trei voci egale și
cor pe două voci egale, București, 1956; colinde, pricesne, armonizări ș. a..
Ion Vidu (1863-1931)
Compozitorul, folcloristul și dirijorul Ion Vidu a trecut pragul acestei vieți pe 7 noiembrie
1931 la Lugoj. Născut în 17 octombrie 1963 în com. Mânerău, jud. Arad. A urmat cursurile
Institutului Teologic din Arad și Caransebeș, cursuri de dirijat coral la Iași cu Gavriil Musicescu.
A fost cântăreț bisericesc, profesor de muzică la Institutul Teologic-Pedagogic din Arad
(1884-1888), Liceul ,,Coriolan Brediceanu” din Lugoj (1919-1928); dirijor al Reuniunii de Cântări
și Muzică din Lugoj (1888-1927); președinte al Asociației Corurilor și Fanfarelor din Banat (1922-
1931), inspector general de muzică pentru școlile normale din țară (1926-1928).
Lucrări: Liturghia pentru cor mixt pe melodiile bănățene, scrisă și cu notație psaltică; Cântări
funebre; Culegeri de folclor. Cântece, doine și strigături, BPT, București, 1958.
Ghelasie Basarabeanu (1800-1855)
Stelian Ionașcu, preot, conferențiar universitar, dirijor, compozitor și muzicolog s-a născut în 18
noiembrie 1968 în localitatea Aluniș, jud. Buzău. A urmat cursurile Facultății de Teologie din București
(1991-1995) și pe cele ale Universității Naționale de Muzică (1991-1996). A urmat cursurile de Master în
Muzică și doctorat în Teologie, obținând titlul de doctor în Teologie (2005).
Dirijor-adjunct al Coralei Catedralei din Buzău, dirijor al Coralei Patriarhiei Române (din 2007),
președinte al Coralei Preoților din București (2000-2004) și dirijor (din 2008), profesor de muzică la
Seminarul din București (1995-2005), profesor asociat la Facultatea de Teologie și Universitatea de Muzică
(1999-2001), lector titular (2005-2019), conferențiar universitar (din 2019) la Facultatea de Teologie din
București.
Lucrări: Paul Constantinescu și muzica psaltică românească, București, 2005; Teoria muzicii psaltice
pentru Seminariile Teologice și Școlile de Cântăreți, București, 2006; Index general al studiilor, articolelor,
recenziilor, compozițiilor, prelucrărilor și armonizărilor de muzică bisericească din revistele Patriarhiei
Române, București, 2006; ,,Cântarea din cultul Bisericii Ortodoxe Române. Sintaxă, formă și stil; unitate în
diversitate” (2007); ,,Corala Catedralei Sfintei Patriarhii – incursiune istorică” (2008); ,,Teme majore din
istoria muzicii bisericești aflate în dezbaterea marilor personalități ale secolului XIX-XX (controverse,
opinii separate, polemici”, 2 părți (2007-2008).
Gheorghe Șoima (1911-1985)
Ianuarie
Februarie
15 februarie – Moisescu Titus-George
Gavriil Musicescu (1847-1908)
Compozitorul, muzicologul și profesorul universitar Gheorghe Firca s-a stins din viață la 1
ianuarie 2016 la București. Născut în 15 aprilie 1935 în Grădinari, jud. Caraș-Severin. A urmat
cursurile Conservatorului din București (1954-1959), doctor în muzicologie la Academia de
Muzică din Cluj-Napoca (1979).
Secretar muzical la Filarmonica și Opera română din Timișoara (1959-1961), redactor la
revista ,,Muzica” (1964-1968), redactor la Editura Științifică și Enciclopedică (1970-1988), director
general în Ministerul Culturii (1990-1992); cercetător științific principal (1990-2005) și
conducătorul Sectorului de Muzică (1992-2005) la Institutul de Istorie a Artei al Academiei
române (1992-2005), profesor asociat și conducător de doctorat la Universitatea de Arte din Iași
(din 2001). A obținut Premiul ,,Ciprian Porumbescu” pentru muzicologie al Academiei Române
(1966), Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor (1970).
Lucrări: Lucrări corale religioase, Timișoara, 1998.
Vasile Grăjdian