PAROHIA ORTODOXĂ BIRDA

Vă prezintă cateheza ilustrată:

,,Anotimpuri muzicale”

ARGUMENT:

Cateheza a fost pregătită în vederea popularizării Anului comemorativ al imnografilor și

cântăreților bisericești în parohia Birda și filia Sângeorge din protopopiatul Deta.
Pornind de la creația muzicală a lui Antonio Vivaldi (1678-1741), preot catolic și compozitor
cunoscut prin capodopera botezată de urmașii lui ,,Anotimpurile” (Primăvara, Vara, Toamna și
Iarna) pe care autorul le-a inclus în 12 concerte cu un titlu sugestiv: ,,Experiența armoniei și a
inovației”, vom prezenta selectiv viața și creația compozitorilor de muzică bisericească
românească.
Cele patru anotimpuri sunt considerate cele patru etape ale vieții umane: copilăria,
adolescența, maturitatea și vârsta înaintată și vor fi ilustrate prin viața și opera creatorilor muzicii
bisericești ortodoxe din România.
Muzica bisericească bizantină. Generalități
Arta, prin excelență vocală, care s-a născut și dezvoltat în timpul Imperiului
Bizantin, pe cuprinsul acestuia, dobândind forme și trăsături proprii. Muzica bizantină
se constituie în două categorii de cântări: a). liturgice și b). laice.
Dezvoltarea cântărilor liturgice a cunoscut două perioade: 1 perioada comună
întregii creștinătăți (sec. I-V) și 2. perioada bizantină, diferită de cea romană sau
gregoriană din Apusul Europei.
Prima perioadă a început odată cu apariția cultului creștin, dezvoltat, inițial,
după formele cântării ebraice, de unde s-au împrumutat psalmii și, implicit psalmodia,
la care s-au adăugat imnurile și cântările duhovnicești.
Perioada bizantină cuprinde trei faze: a) melozilor (sec. V-XI); b) melurgilor (sec.
XI-XIV) și c) hrisantică sau modernă (după 1814).
Faza melozilor se caracterizează prin apariția formelor de bază ale imnografiei
bizantine: troparul (sec. V), condacul (sec. VI), canonul (sec. VII). Melozii cei mai
importanți sunt: Cuv. Roman Melodul (sec. V-VI), Sf. Andrei Criteanul (sec. VII), Sf.
Ioan Damaschinul și Sf. Cosma de Maiuma (sec. VII-VIII), Teofan Graptul († c. 850) și
Sf. Teodor Studitul (759-826).
Faza melurgilor, a maieștrilor este reprezentată de protopsaltul atonit Sf. Ioan
Cucuzel.
 Muzica bisericească bizantină la români

Dezvoltarea muzicii bisericești bizantine este strâns legată de vetrele mănăstirești, centrele
eparhiale și bisericile mai însemnate din Țara Românească (Cozia, Râmnic, București), Moldova
(Putna, Suceava), Transilvania (Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului).
În timpul în care Țara Românească a fost cârmuită de Mircea cel Bătrân (1386-1418), care a
domnit cu o întrerupere în 1395-1396, a activat la Cozia, monahul Filotei, logofăt al voievodului
muntean, dar și vestit bărbat de cultură și autorul Pripealelor, adică acele cântări de la Polieleul
praznicelor împărătești, ale Maicii Domnului și ale sfinților mari, compus în jurul anului 1400.
Ele au fost compuse după tiparul modal al muzicii bizantine medievale, apoi redactate în
slavonește. Pripealele au prost preluate de mănăstirile locului și apoi au ajuns în Moldova.
Un alt Filothei Sin Agăi Jipei (1670-1720) din timpul domniei Sf. Constantin Brâncoveanu
reprezintă ,,culmea cea mai înaltă a culturii vechi românești în Muntenia”. Filothei este primul
care s-a încumetat să scrie o carte să scrie o carte de psaltichie în limba română, adaptând textele
românești luate din manuscrisele existente. Același autor a mai tradus învățături creștinești și
Floarea Darurilor (1700) și primul Catavasier în limba română (1714).
Psaltichia rumânească cuprinde în sine Catavasierul, cu toate cele trebuincioase cântării.
Manuscrisele lui Filothei au fost publicate, adnotate și comentate de arhid. prof. univ. dr.
Sebastian Barbu-Bucur.
Acțiunea de românire a cântării bisericești începută de Filothei a fost continuată în veacul
al XIX-lea prin lucrările lui Macarie Ieromonahul, Anton Pann și Dimitrie Suceveanu.
Primăvara

Martie

18 martie – Braniște Ene

25 martie – Chirescu Ioan D.

Aprilie

1 aprilie – Bucur-Barbu Sebastian

10 aprilie Popescu-Pasărea Ion

Mai

8 mai – Petrescu Ioan D. Visarion

10 mai – Cristescu Constanța
30 mai – Catrina Constantin
 Ene Braniște (1913-1984)

Pe 18 martie 1984 Pr. Prof. univ. dr. Ene Braniște a trecut pragul acestei vieți. Născut la
12 octombrie 1913 în comuna Suseni din județul Argeș, a fost fratele preotului dr. Marin
Braniște (1915-1996).
Ene Braniște este cel mai important liturgist al Bisericii Ortodoxe Române, cu
însemnate contribuții în Arta creștină și Pastorala ortodoxă. În adolescență a urmat cursurile
Facultății de Teologie din București (1934-1938), unde a obținut licența (1938) și doctoratul
(1943).
A funcționat ca dascăl la Facultatea de Teologie din București: asistent (1938-1950),
conferențiar (1950) și profesor universitar (1950-1982) la catedra de Liturgică, Pastorală și
Artă creștină. A fost conducător de doctorat pentru disciplina pe care al cărei titular a fost.
Pe plan administrativ a fost prorector (1970-1971) și rector (1980-1982) al Institutului
Teologic din București. A fost vicepreședintele Comisiei de Pictură a Patriarhiei Române
(1968-1983).
În colaborare a publicat Utrenierul. Cântările Utreniei de duminică dimineața ale celor
opt glasuri bisericești, urmate de svetilne și doxologii mari, vol. II, București, 1954; Cântările
din slujbele Sfintelor Taine și ale ierurgiilor principale, București, 1964; Carte de cântări
bisericești pentru credincioșii creștini ortodocși, București, 1975; Cântările Penticostarului,
București, 1980.
Ioan D. Chirescu (1889-1980)

În 25 martie 1980 a trecut la cele veșnice profesorul, compozitorul și dirijorul

Ioan D. Chirescu. Născut în 18 ianuarie 1889 la Cernavodă, a urmat cursurile
Seminarului ,,Central” din București (1902-1910), unde l-a avut profesor de muzică
bisericească pe Ion Popescu-Pasărea. După obținerea Bacalaureatului, a urmat
cursurile Conservatorului din capitală (1910-1914). A urmat studii de perfecționare
la Schola Cantorum de la Paris. În paralel cu studiile universitare muzicale, Ioan D.
Chirescu le-a urmat și pe cele teologice (1910-1914).
A fost profesor de muzică în învățământul preuniversitar (1914-1928),
profesor titular la Academia de Muzică Religioasă (1933-1939); Conservatorul din
București (1928-1964), director al instituției (1950-1955), profesor consultant (1964-
1974).
A fost dirijor al mai multor coruri parohiale, între care al bisericii ,,Domnița
Bălașa” (1928-1976). A condus destinele Corului ,,Carmen” (1929-1949).
A scris trei Liturghii: Liturghia în Sol major (1944); Cântările Sfintei Liturghii
(Mi minor), 1969 și Cântările Sfintei Liturghii (Fa major), 1970. A mai publicat
Axioanele praznicale și Prohodul Domnului.
 Sebastian Barbu-Bucur (1930-2015)

Pe 1 aprilie 2015 a trecut în veșnicie Arhid. Prof. univ. dr. Sebastian Barbu-Bucur
renumit compozitor, muzicolog-bizantinolog și dirijor. Născut la 6 februarie 1930 la Talea,
jud. Prahova, a urmat cursurile Institutului Teologic din București (1953-1957) și pe cele
ale Conservatorului bucureștean (1957-1963), unde a fost studentul bănățeanului Zeno
Vancea. A urmat o specializare la Conservatorul macedonean din Tesalonic (1983-1985). A
obținut doctoratul în muzicologie-bizantinologie la Conservatorul din Cluj-Napoca (1982).
Psalt și apoi profesor de muzică în învățământul secundar, apoi lector (1970-1973),
conferențiar (1990-1993) și profesor universitar (1993-2000) la Conservatorul din București.
Conducător de doctorat (din 1996), apoi profesor consultant. Între anii 2002-2009 a fost
profesor de Muzică bisericească la Facultatea de Teologie din Constanța.
A fost distins cu Premiul Uniunii Compozitorilor, în șase ani și Premiul Academiei
Române (1983).
A compus slujbele unor praznice și sfinți, între care Slujba Acoperământului Maicii
Domnului (1 octombrie); Sf. Ap. Andrei, Ocrotitorul României (30 noiembrie); Paraclisul
Maicii Domnului, București, 1995; Cântări la Vecernie, Utrenie și Sfânta Liturghie,
București, 2009. În domeniul muzicologiei a publicat lucrarea Cultura muzicală de tradiție
bizantină pe teritoriul României în secolul XVIII și începutul secolului XIX și aportul
original al culturii autohtone, București, 1989.
 Ion Popescu-Pasărea (1871-1943)

Profesor, compozitor, psalt, dirijor, jurist, scriitor și senator Ion Popescu-Pasărea a murit pe 10
aprilie 1943 în București. Născut în comuna Pasărea din județul Ilfov, a urmat cursurile Conservatorului
din București și pe cele ale Facultății de Drept.
A fost cântăreț de strană, profesor de seminar, cântăreț și dirijor la biserica ,,Sf. Ilie – Kalinderu”
din capitală (1898-1922), profesor de Muzică bisericească la Conservatorul din București (1905-1912) și
Academia de Muzică Religioasă (1928-1941).
Fondator, director și redactor al revistei ,,Cultura” (1911), a inițiat și condus Asociația Generală a
Cântăreților bisericești din România (1920). Pe timpul verii a organizat cursuri de perfecționare a
cântăreților de strană.
Este autorul unor valoroase contribuții muzicale: Principii de muzică bisericească, București, 1897;
Principii de muzică bisericească orientală, București, 1938; Vecerniile glasurilor, Utreniile glasurilor,
București, 1904; Colecțiune de Cântările Sfintei Liturghii, București, 1905.
 Visarion Ioan D. Petrescu (1884-1970)

Pe 8 mai 1970 a plecat în veșnicie preotul profesor și compozitor Visarion Ioan D.

Petrescu. Născut în Podul Bărbierului – Dâmbovița, a urmat Facultatea de Teologie din
București (1902-1907) și Conservatorul din capitală (1924-1928), apoi a urmat specializare la
Schola Cantorum din Paris (1928-1931).
Psalt, corist la mai multe biserici bucureștene, apoi preot la biserica ,,Sf. Visarion” din
București (1911-1970). Profesor la Academia de Muzică Religioasă (1934-1941), rector al
instituției (1935), profesor la Academia Regală de Muzică (1941-1948).
A publicat selectiv: ,,Transcrierea muzicii psaltice în Biserica Ortodoxă Română” (1937);
Eudes de paleographie musicale byzantine, vol. I, București, 1967: ,,Cultura psaltică românească
în secolul al XVII-lea și al XVIII-lea (1973); Studii de etnomuzicologie și bizantinologie, vol. I,
București 1974.
 Constanța Cristescu

Constanța Cristescu s-a născut în 10 mai 1959 la Vatra Dornei, jud. Suceava. A urmat Liceul
de Muzică și Facultatea de Compoziție Muzicală din cadrul Universității ,,Gheorghe Dima” din
Cluj-Napoca, unde a obținut doctoratul (1996).
Profesor de muzică la Școala de Muzică din Zalău (1984-1990), cercetător științific la
Institutul de Folclor din București (1990-1998), conferențiar universitar la Facultatea de Teologie
din Arad (1998-2006).
Lucrări (selectiv): Toaca în tradiția românească, Cluj-Napoca, 1996; Cele opt glasuri la
Vecernie, Arad, 2000; Texte din Minei, Arad, 2000; Liturghier de strană, Arad, 2001; între
studii: ,,Ritmul muzicii bizantine din etapa stilistică actuală – abordare etno-muzicală”
(1995); ,,Glasurile caransebeșene după colecția Melodii bisericești, de Dimitrie Cusma”
(2004); ,,Structuri modale în colecțiile de cântări bisericești ale lui Atanasie Lipovan” (2007).
 Constantin Catrina (1933-2013)

Profesorul, muzicologul, compozitorul și dirijorul Constantin Catrina a plecat în lumea fără de

dor la 30 mai 2013. Născut în comuna Țin, jud. Dolj la 6 noiembrie 1933. A urmat Școala de cântăreți
bisericești și Seminarul Teologic din Mofleni, Craiova (1946-1950), apoi Școala Medie de Muzică din
Craiova (1950-1952) și din Brașov (1952-1954), Conservatorul din București (1960-1963) și Cluj-Napoca
(1969-1973), doctor în Muzică bisericească (2000).
A colaborat de peste 40 de ani a lucrat în domeniile învățământului și artei.
A publicat cărți și studii. Selectiv amintim: Muzica de tradiție bizantină. Șcheii Brașovului,
Brașov, 2001; Ipostaze ale muzicii de tradiție bizantină, București, 2003; Sebastian Barbu-Bucur,
octogenar, București, 2010; Stratificare și continuitate de tradiție bizantină în Transilvania” (2008).
Vara
Iunie

3 iunie – Vasile Vasile

4 iunie – Dima Gheorghe
6 iunie – Porumbescu Ciprian
10 iunie – Chircev Elena
26 iunie – Isăroiu Ion
27 iunie – Cunțan Dimitrie
28 iunie – Drăgușin Constantin
29 iunie – Ciobanu Gheorghe

Iulie

18 iulie – Lungu Nicolae

August

3 august – Breazul George

10 august – Barnea Alexăndrel
15 august – Cosma Viorel
17 august Velea Marin
24 august – Cucu Gheorghe
 Vasile Vasile

Profesorul, bizantinologul, muzicologul și etnomuzicologul Vasile Vasile s-a născut în 3 iunie

1941 în comuna Borlești, jud. Neamț. După studii liceale la Seminarul Teologic de la Neamț, a urmat
cursurile Conservatorului din Iași și Cluj Napoca, apoi Filologia la Iași. A obținut doctoratul în
Pedagogie (1993) și Muzicologie (Cluj, 1994).
Învățător și profesor în învățământul preuniversitar, fondator și director al Școlii Populare de
Artă din Piatra Neamț; cercetător științific principal la Institutul de Științe ale Educației din
București; conferențiar universitar la Universitatea de Muzică din București la catedra de Istoria
muzicii bizantine și Muzică bizantină; profesor universitar la Facultatea de Teologie din Pitești.
Lucrări (selectiv): Manuscrise românești de muzică sacră din secolele XI-XX, Universitatea de
Arte ,,George Enescu”, Iași, 2010; Istoria muzicii bizantine și evoluția ei în spiritualitatea românească,
2 vol., București, 1997; Mănăstirea Neamț - străveche vatră de cultură muzicală românească, Iași, 2010;
,,Antologhionul de la Putna”, 1982; ,,Psaltichia rumânească”, 1992; ,,Redresarea muzicii bisericești în
viziunea lui Constantin Brăiloiu”, 1993; ,,Necesitatea reconsiderării situației muzicii religioase în
învățământul artistic superior” (1996); ,,Contemporaneitatea muzicii bizantine” (1998).
Gheorghe Dima (1847-1925)

În 4 iunie 1925 se stingea din această viață compozitorul, profesorul, cântărețul de operă și
dirijorul ardelean Gheorghe Dima. Născut în 28 septembrie 1847 la Brașov a făcut studii la
Baden, Graz, Leipzig între anii 1872-1880.
Cântăreț la Operele din Klangenfurt și Zürich (1873-1974); profesor la Liceul ,,Andrei
Șaguna” din Brașov (1874-1878); dirijor al corului bisericii ,,Sf. Nicolae” din Șchei și al
Reuniunii de Cântări din Brașov (1875; 1899-1914); dirijor al Reuniunii române de muzică din
Sibiu (1880-1899); dirijor al Catedralei din Sibiu și profesor de muzică la Institutul Andreian
din Sibiu (1883-1889); profesor și director al Conservatorul din Cluj (1919-1925). În anul 1919 a
fost ales membru de onoare al Academiei Române, iar Conservatorul clujean îi poartă astăzi
numele.
Creația corală bisericească a lui G. Dima cuprinde armonizări ale unor cântări din zona
Sibiului. A compus 4 Liturghii: Liturghia în La major, Liturghia în Sol major și Liturghia Sf.
Ioan Hrisostom.
 Ciprian Porumbescu (1853-1883)

Compozitorul Ciprian Porumbescu a trecut în veșnicie pe 6 iunie 1883 în casa

părintească de la Stupca (Suceava). Cultura muzicală și-a însușit-o de la profesorii Ștefan
Nosievici și Carol Miculi, în satul natal (Șipotele Sucevei), apoi la Facultatea de Teologie din
Cernăuți. Între 1879-1881 și-a continuat studiile muzicale la Viena, precum și pe cele de
filozofie la Cernăuți.
A fost dirijor al corurilor Societății ,,Arboroasa” din Cernăuți (1875-1877), România Jună
din Viena (1879-1881), apoi la Reuniunea română de cântări din Brașov (1881), unde a dirijat
corul bisericii ,,Sf. Nicolae” din Șchei și la școlile românești din oraș.
Între cele aproximativ 300 de piese muzicale compuse de Ciprian Porumbescu sunt și
unele religioase, de o inspirație incontestabilă. Se pot enumera Cântările Sfintei Liturghii, pe
două-trei voci egale, pentru voci bărbătești și voci mixte, axioane, heruvice, catavasii, cântări
la Tedeum, Oratoriu pentru Vinerea Mare. O oarecare răspândire au cunoscut cântările: Adusu-
mi-am aminte, Prohodul Domnului și Tatăl nostru.
Conservatorul din București îi poartă astăzi numele.
 Elena Chircev

Profesorul, muzicologul și bizantinologul Elena Chircev s-a născut la 10 iunie 1955 la

Deva, jud. Hunedoara.
Între anii 1990-1993 a fost cadru asociat la Conservatorul din Cluj-Napoca, lector titular
(1999-2002), conferențiar universitar (din 2002), apoi profesor abilitat și decanul Facultății
Teoretice din cadrul Conservatorului clujean (2012-2020). Redactor, apoi șef la Departamentul
muzical al postului de Radio ,,Renașterea” al Mitropoliei Clujului.
Lucrări: Muzica românească de tradiție bizantină între neume și portativ, 2 vol., Cluj-
Napoca, 2002; ,,Aspecte ale creației liturgice contemporane aparținând tradiției bizantine”
(2006); ,,Tradiția muzicală bizantină în cultura românească” (2008); ,,Priceasna în colecții de
cântări bisericești din Transilvania și Banat” (1998); ,,Muzica de strană bănățeană în viziunea
preotului Terentius Bugariu” (2000).
 Ion Isăroiu

Pe 26 iunie 1956 s-a născut la Priboieni, jud. Argeș, preotul conf. dr., muzicolog-
bizantinolog și dirijor Ion Isăroiu. A urmat Institutul Teologic din București (1979-1983) și
cursurile Universității Națională din Muzică (2001-2006), unde a obținut doctoratul (2004)
sub îndrumarea arhid. prof. univ. dr. Sebastian Barbu-Bucur.
Preot (din 1983-prezent), asistent (1996-1997), lector titular (1997-2007), conferențiar
universitar (din 2007) la Facultatea de Teologie din Pitești, profesor asociat la Facultatea de
Teologie din Târgoviște.
A obținut mai multe primii între care Premiul Uniunii Compozitorilor și
Muzicologilor din România pentru Bizantinologie (2007).
Lucrări: Cultura muzicală românească de tradiție bizantină în Argeș sec. XIX-XX,
Pitești, 2004; Ghelasie Basarabeanu – personalitate marcantă a muzicii bizantine, Pitești,
2008; ,,Limbajul liturgic de sorginte bizantină în muzica cultă contemporană”
(2006); ,,Muzica corală românească în prima parte a secolului al XX-lea” (2008).
 Dimitrie Cunțan (1837-1910)

Preotul profesor și compozitor Dimitrie Cunțan a plecat din această lume la 27 iunie 1910.
Născut în aprilie 1937 în Dobârca Sibiului. Rolul prof. Cunțan a fost acela de a nota melodiile
bisericești pe sistemul liniar, nu transpunându-le de pe notele psaltice, cum a făcut G. Musicescu
tot cam în același timp, ci după auz, așa cum se păstrau ele în tradiția orală la vechii cântăreți de
strană, care apucaseră să învețe cântările așa cum se cântau ei în Principate.
Dimitrie Cunțan a urmat Institutul ,,Andreian” din Sibiu, iar în 1864, mitropolitul Andrei
Șaguna l-a numit profesor de muzică bisericească la acest Institut.
Cea mai importantă lucrare a sa rămâne colecția Cântările bisericești după melodiile celor opt
glasuri ale Sfintei Biserici Ortodoxe, aranjate după ,,modele” cu text din Octoih, scrise cu semnele
muzicii moderne de ...; grupate pe cinci secțiuni, având următorul cuprins: Secțiunea I: Melodiile
fundamentale ale celor opt glasuri; Secțiunea a II-a: ,,Podobiile”; Secțiunea a III-
a: ,,Svetilne”, ,,Polieleu”, ,,Tropare” și ,,Condace”; Secțiunea a IV-a: Cântările Sf. Liturghii;
Secțiunea a V-a: Irmoasele sărbătorilor domnești.
Membrii responsabili ai Consistoriului cu problemele muzicale erau Zaharia Boiu și
Gheorghe Dima, care, analizând lucrarea lui Cunțan, au aprobat volumul care a devenit manual
pentru învățământul teologic sibian.
Muzicologii Nicu Moldoveanu, Vasile Stanciu și Vasile-Sorin Dobre consideră colecția de
cântări, cea mai apropiată dintre variantele transilvănene și bănățene de cântarea psaltică din
Principate.
 Constantin Drăgușin (1931-2014)

La 28 iunie 2014 a trecut la cele veșnice preotul, profesorul, dirijorul și compozitorul

Constantin Drăgușin. Născut la 24 iulie 1931 în localitatea Bascoavele-Cotmeana, jud. Argeș. A
urmat cursurile Institutului Teologic de la Sibiu (1950-1952) și București (1952-1954). Cursuri
doctorale la disciplina Drept bisericesc (1954-1957), cu susținerea tezei de doctorat în 2004. În
perioada 1968-1972 a urmat cursurile Conservatorului din București.
Profesor în învățământul preuniversitar, cântăreț bisericesc, asistent universitar la
catedra de Muzică bisericească, Ritual și Tipic la Institutul Teologic din București (1961-1968).
Între anii 1959-1972 și 1984-2009 a fost dirijor secund și apoi prim dirijor al Coralei ,,Nicolae
Lungu” a Patriarhiei Române. În perioada 1984-2004 a ocupat, postul de șef de serviciu și
redactor-șef adjunct la Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române.
În anul 1993 a devenit membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.
Lucrări: ,,Răspunsuri mari în stil psaltic, pentru cor mixt” (1963); ,,Odihnește Doamne,
cântare pentru slujba înmormântării” (1966); ,,Imn Patriarhal pentru cor mixt” (1968).
Gheorghe Ciobanu (1909-1995)

Protopsaltul, profesorul, folcloristul, bizantinistul Gheorghe Ciobanu a trecut pragul

acestei vieți la 29 iunie 1995 la București. Născut la 4 februarie 1909 în comuna Pădureni (Ilfov).
A absolvit Academia Regală de Muzică și Artă Dramatică din București. Doctor în Muzicologie
la Conservatorul din Cluj-Napoca (1972).
Cântăreț bisericesc, profesor de muzică bisericească la Seminarul Central din capitală
(1939-1942), la Institutul Miliar de Muzică (1942-1946), cercetător științific (1949-1953), șef
serviciu Sector muzical (1954-1968) la Institutul de Folclor din București, lector (1965-1966), apoi
conferențiar universitar (1966-1971) la Conservatorul din Iași.
Lucrări: Studii de etnomuzicologie și bizantinologie, 3 vol., București, 1974, 1979,
1992; ,,Cultura muzicală bizantină pe teritoriul României până în secolul al XVIII-lea”
(1966); ,,Muzica bisericească la români” (1972); ,,Manuscrise muzicale în notație bizantină aflate
în România” (1969); ,,Studierea muzicii bizantine în România” (1968); ,,Probleme și preocupări
contemporane în paleografia muzicală românească” (1969); ,,Muzica de cult bănățeană. Origine,
specific” (1982); ,,Valorificarea muzicii bizantine. Teorie, Practică, Tradiție. Factori
complementari necesari descifrării vechii muzici bizantine” (1983); ,,Adoptarea muzicii
bizantine ca muzică de cult. Vechime. Căi de pătrundere” (1992)/ În colaborare a publicat Școala
muzicală de la Putna. Antologhionul lui Eustatie protopsaltul Putnei, București, 1983.
 Nicolae Lungu (1900-1993)

Muzicologul, compozitorul, profesorul și dirijorul Nicolae Lungu a trecut în lumea de

dincolo în 18 iulie 1993. Născut în 2 martie 1900 în satul Dobridor din jud. Dolj. A urmat cursurile
Facultății de Teologie din București (1921-1927) și pe cele ale Conservatorului bucureștean (1921-
1925).
Profesor în învățământul teologic, muzical și laic preuniversitar; inspector pentru învățământ
(1941-1944); conferențiar universitar pentru Muzică bisericească și Ritual la Institutul Teologic din
București (1949-1975), consultant pentru Doctorat.
A dirijat mai multe coruri școlare și parohiale între care a fost și fondator și dirijor al
Societății corale ,,România” din București (1934-1947). A fost membru al Uniunii Compozitorilor și
Muzicologilor din România.
Lucrări: Liturghia psaltică pentru cor mixt, București, 1957; ,,Tehnica recitativului liturgic.
Organizarea corului bisericesc” (1949); ,,Cântarea în comun a poporului în biserică”
(1951); ,,Problema transcrierii și uniformizării cântărilor psaltice în Biserica noastră” (1956). În
colaborare a publicat Gramatica muzicii psaltice. Studiu comparativ cu notația liniară, București,
1951.
George Breazul (1887-1961)

George Breazul, profesor, muzicolog-bizantinolog, folclorist și critic muzical a trecut

la cele veșnice în 3 august 1961 la București. Născut la 14 septembrie 1887 în comuna
Amărăștii de Jos (Romanați) și a urmat Conservatorul din București (1908-1912) și la
Universitatea din Berlin (1922-1924).
Profesor în învățământul preuniversitar și la Conservatorul din capitală (1927-1961),
precum și la Academia de Muzică Religioasă (1928-1936). A pus bazele Arhivei
Fonogramice a Ministerului Instrucțiunii, Cultelor și Artelor (1927).
Lucrări: ,,Coruri de biserică” (1920); ,,Stiluri de muzică în corurile bisericești” (1930);
Colinde. Cartea Satului, Craiova, 1938; Gavriil Musicescu, București, 1962. Articolele și
studiile au fost adunate și publicate în cinci volume în perioada 1974-2003 de Gheorghe
Firca, Gheorghe Ciobanu, Titus Moisescu și Vasile Vasile.
 Alexăndrel Barnea

Profesorul, dirijorul și muzicologul Alexăndrel Barnea s-a născut la 10 august 1964

în orașul Botoșani. A absolvit Institutul Teologic din București, în 1990.
A fost profesor de muzică bisericească la Seminarul Teologic de la Neamț, asistent
universitar (1992), apoi lector (1997-2017) și conferențiar universitar (din 2017) la
Facultatea de Teologie din Iași.
Lucrări: ,,Imnologia Triodului” (1993-1994); ,,Imnografi ortodocși” (1995); ,,Foloasele
cântării religioase în cultul ortodox” (1996); ,,Manuscrisele muzicale psaltice de la
Biblioteca Episcopiei Romanului” (2000); Muzica bisericească din Moldova în secolele
XIX-XX, 2 vol., Iași, 2008.
 Viorel Cosma (1923-2017)

Pe 15 septembrie 2017 a trecut la cele veșnice profesorul, istoriograful, lexicograful și

criticul muzical Viorel Cosma. Născut în 30 martie 1923 la Timișoara. Muzician de prestigiu
internațional și neegalat istoriograf, format la școli de specialitate din Timișoara, Craiova,
București, Erlangen-Nürnberg, cu mari personalități muzicale ale timpului, dintre care câteva
sunt nume foarte cunoscute sunt: Sabin Drăgoi, Nelu Ionescu, Mihail Jora, Marțian Negrea,
Dimitrie Cuclin, Dumitru D. Botez, George Georgescu, Constantin Silvestri, Theodor
Rogalski, Martin Runke.
Opera muzicală a lui Viorel Cosma este compusă din 3.500 de eseuri, articole, studii,
peste 100 de volume. La sărbătorirea a 80 de ani de viață, Patriarhul Teoctist l-a
numit ,,Patriarhul muzicologiei românești”. A primit ,,Crucea patriarhală pentru mireni”,
Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor, Ordinul Meritul Cultural în gradul de mare ofițer,
Premiul Academiei Române (1974), Ordinul cultural de merit polonez (1975), Omul
internațional al anului 1991, 1992, precum și titlul de membru corespondent al Academiei
Tiberiana din Roma (2004).
Lucrări: Muzicieni din România, un lexicon în 10 volume, București, 1989-2011;
Enciclopedia muzicii românești, în 15 volume, București, 2005 și urm..
 Gheorghe Cucu (1882-1932)

Compozitorul, dirijorul și profesorul Gheorghe Cucu a trecut în veșnicie la 24 august 1932.

Născut la 11 februarie 1882 în comuna Puiești-Târg, jud. Vaslui. A studiat psaltichia la Școala de
cântăreți cu protopsaltul Damian Rânzescu, iar muzica liniară cu Athanasie Popovici.
Corist în corul bisericii din Brăila, iar în 1900 s-a înscris la Conservatorul din București. La
București a fost paraclisier și apoi cântăreț la biserica Dobroteasa, dirijor al corului bisericii
Brezoianu (1904-1932). Între anii 1907-1908 s-a perfecționat la Conservatorul din Paris (1907-1908)
și Schola Cantorum (1908-1911). Aici i se încredințat conducerea corului Capelei române din Paris.
La reîntoarcerea în țară a fost dirijor al corului bisericii Brezoianu și pe cea de dirijor secund
la Societatea corală ,,Carmen” (1901-1907 și 1912-1928). În perioada 1912-1914 a fost dirijor secund
al Corului Mitropoliei, iar între anii 1914-1932 a condus destinele acestui cor.
Profesor în învățământul secundar și la Conservatorul bucureștean (1918-1932) și la
Academia de Muzică Religioasă (1928-1932).
Lucrări: Liturghia pentru cor mixt, 1917; Cântările Sfintei Liturghii în stil psaltic pentru trei
voci egale, București, 1933; Prohodul Domnului, Craiova, 1938; Caiet de teorie despre muzica
bisericească (manuscris).
La Vaslui Se desfășoară anual Festivalul de muzică colară laică și religioasă ,,Gheorghe
Cucu”. Manifestarea a ajuns la cea de-a 18-a ediție în 2022.
Toamna

Septembrie

5 septembrie – Berezovschi Mihail

21 septembrie – Bucescu Florin
24 septembrie – Adam Domin
24 septembrie – Secară Constantin
27 septembrie – Bucă Mihail

Octombrie

20 octombrie – Moldoveanu Nicu

28 octombrie – Brie Mihai Gavril

Noiembrie

1 noiembrie – Stanciu Vasile

4 noiembrie – Popescu-Runcu Ion
7 noiembrie – Vidu Ion
8 noiembrie – Basarabeanu Ghelasie
10 noiembrie – Ursu Nicolae
18 noiembrie – Ionașcu Stelian
26 noiembrie Șoima Gheorghe
 Mihail Berezovschi (1968-1940)

Preotul profesor, compozitor, dirijor și pictor Mihail Berezovschi a trecut la Domnul în 5

septembrie 1940. Născut la 20 februarie 1868 în comuna Caplan, Cetatea Albă. A urmat cursurile
Conservatorului din Petersburg (1883-1888).
Stabilindu-se la Chișinău, Berezovschi a fost dirijor, profesor și cleric. Astfel între anii
1889-1938 a instruit și dirijat corul Catedralei din Chișinău. A predat muzica la Seminarul din
Chișinău și la Conservatorul de aici. A fost preot și pictor foarte talentat și culegător de folclor.
Lucrări: A armonizat cântările psaltice de la Vecerniei, Utrenie și Sfânta Liturghie,
adunându-le într-un volum de 500 de pagini pe care l-a tipărit la Chișinău în două rânduri, în
1921 și 1940; Imnele Sfintei Liturghii; Cântările Vecerniei și Utreniei din Triod și Penticostar.
Florin Bucescu (1936-2019)

Florin Bucescu, preot, profesor, bizantinolog și compozitor a trecut la cele

veșnice în 21 septembrie 2019. Născut în 18 mai 1936 în Broscăuții Noi, fostul județ
Storojineț în Bucovina. Licențiat al Institutului Teologic din București (1953-1957),
cursuri de doctorat în Teologie (1957-1960) și absolvent al Conservatorului din
București (1962-1967), doctor în Muzicologie bizantină (2002).
Profesor în învățământul preuniversitar (1960-2005), asistent, conferențiar
universitar (1992-2006) la Conservatorul din Iași. Director și fondator al DPPD al
Universității de Arte ,,G. Enescu” din Iași. Membru al Uniunii Compozitorilor și
Muzicologilor din România (din 1992).
Lucrări: Învățătura cântărilor Sfintei Liturghii. Colecție și ghid metodic, Iași,
1998; Cântarea psaltică în manuscrisele moldovenești din secolul XIX Ghidul
manuscriselor psaltice, Moldova sec. XIX, 2 vol., Iași, 2009; ,,Psalmii lui David în
folclorul muzical – studiu comparativ”, în vol. Psaltirea în versuri, Iași,
1974; ,,Antologhionul lui Evstatie Protopsaltul (1511)” (1983); ,,Activitatea ieșeană a
profesorului Gheorghe Ciobanu. In memoriam” (1996); ,,Manuscrisele psaltice de la
Biblioteca Mitropoliei Moldovei și Bucovinei” (1999).
 Adam Domin

La 24 septembrie 1967 în comuna Bistra, jud. Alba s-a născut preotul profesor, dirijor,
muzicolog și compozitor Adam Domin. A urmat cursurile Facultății de Teologie din Cluj-
Napoca (1990-1995) și ale Academiei de Muzică din același oraș (1999-2003), cu doctoratul în
Teologie la Facultatea de Teologie din București (2003).
Profesor la Seminarul Teologic din Alba Iulia (1995-1999), Școala de Cântăreți bisericești
(1999-2001). Preparator (2001-2003), asistent (2003-2007), lector (2007-2011), conferențiar (2011-
2016), profesor universitar (din 2016) și îndrumător de doctorat (din 2017).
Lucrări: Cultura muzicală bisericească în Eparhia Alba Iuliei, Alba Iulia, 2003; Mărimurile
polieleielor și alte cântări de peste an, Alba Iulia, 2005; Antologie muzicală de strană, Alba Iulia,
2007; Culegere de pricesne, Alba Iulia, 2010; ,,Muzica o dimensiune a pastoralei Bisericii”
(2003); ,,Muzica religioasă în societatea contemporană” (2003).
 Constantin Secară

Muzicologul, etnomuzicologul și bizantinologul Constantin Secară s-a născut la 24

septembrie 1962 în București. Licențiat al Universității Naționale de Muzică din București, și
doctor în muzicologie a aceleași instituții, cu teza Irmologhionul. Tipologie, evoluție și reprezentare
în manuscrisele din România.
Din anul 2005 ocupă funcția de cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor al
Academiei Române. Membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. În anul
1994 a fost membru fondator al Grupului psaltic ,,Stavropoleos” din București. A înființat și
condus (2003-2007) Grupul psaltic ,,Theotokos” din capitală.
Lucrări: Muzica bizantină – doxologie și înălțare spirituală, București, 2006; ,,Cultura și
civilizația țărănească” (2005); ,,Repere filocalice ale cântării bizantine. De la psalmodia de catedrală
la psalmodia isihastă” (2010); ,,Particularitate, unitate și continuitate stilistică în cântarea psaltică a
secolelor XVII-XIX” (2003); ,,Tradiție și înnoire în interpretarea cântărilor psaltice – realități și
perspective” (2004).
 Mihail Bucă

Diaconul, protopsaltul și compozitorul Mihail Bucă s-a născut la 27 septembrie

1975 în București. Din anul 1997 este protopsalt al Catedralei Patriarhale, iar în anul
2000 a înființat Grupul psaltic ,,Tronos”.
Între anii 2001-2005 a urmat cursurile Facultății de Teologie din Pitești,
cursurile de masterat ale aceleiași facultăți.
Lucrări: mai multe CD-uri cu muzică bisericească bizantină.
Nicu Moldoveanu
Preotul profesor universitar, compozitor, dirijor, muzicolog bizantinist Nicu
Moldoveanu, decanul de vârstă al dascălilor Muzicii bisericești s-a născut la 20
octombrie 1940 în comuna Scânteia, jud. Ialomița. A urmat cursurile Institutului
Teologic din București (1961-1965), doctorand la disciplina Muzică bisericească (1965-
1968), doctor în Teologie (1974). Între anii 1970-1975 a studiat, în particular,
paleografia muzicală bizantină cu profesorii Gheorghe Ciobanu și Arhid. Grigorie
Panțiru. În anul universitar 1980-1981 a studiat ca bursier la secția de dirijat coral și
compoziție de la Academia de Muzică și Arte reprezentative din Viena.
Asistent și lector (1975-1976), conferențiar (1976-1995), profesor universitar
(1995-2008), șef de catedră până în 2008, conducător de doctorat și profesor consultant
la Facultatea de Teologie din București. Din anul 1998 este membru al Uniunii
Compozitorilor și Muzicologilor.
Lucrări: Izvoare ale cântării psaltice în Biserica Ortodoxă Română – manuscrise
muzicale bizantine (grecești, românești și româno-grecești) până la începutul secolului
al XIX-lea, București, 1974; Repertoriu coral pentru voci egale și formații bărbătești,
București, 1983; cântările Sfintei Liturghii și alte cântări bisericești, București, 1992 și
urm.; Noul Idiomelar (slujba cu Polieleu), București, 1999; Antologie de colinde pentru
cor mixt, București, 1999; Anastasimatarul uniformizat I: Vecernierul, București, 2002;
Anastasimatarul uniformizat II: Utrenierul, București, 2004; Prohodul Adormirii
Maicii Domnului, București, 2006; Istoria muzicii bisericești la români, București,
2010; în colaborare Dicționar de termeni muzicali, București, 1984 și Dicționar de
muzică bisericească românească, București, 2013.
 Mihai-Gavril Brie

La 28 octombrie 1970 s-a născut la Salonta, jud. Bihor, preotul profesor, dirijor, compozitor și
muzicolog Mihai-Gavril Brie. Între anii 1992-1996 a urmat două facultăți simultan: Facultatea de
Teologie din Oradea și Academia de Muzică din Cluj-Napoca, cursuri de doctorat la Facultatea de
Teologie din București și doctor în Teologie la Facultatea de Teologie din Cluj-Napoca (2005).
Preparator (1998-2000), asistent (2000-2002), lector (2002-2008) și conferențiar universitar la
Facultatea de Teologie din Oradea. În paralel dirijor al Corului Catedralei din Oradea. Din 2009 este
membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor.
Lucrări: Diaconul Nicolae Firu, compozitor și dirijor, Oradea, 2007; Preotul, compozitorul și
dirijorul Cornel Givulescu, Oradea, 2007; Preotul Prof. Cornel Givulescu, Opere alese, ediție întocmită
de..., Oradea, 2009; ,,Reprezentanți de seamă ai vieții muzicale bisericești din Transilvania, în secolele
XVII-XVIII” (2001); ,,Manuscrise psaltice din Transilvania în sec. XVII-XVIII” (2002), ,,Perioade,
principii și moduri în muzica bizantină” (2004); ,,Personalități ale muzicii bisericești din Banat. Trifon
Lugojan și Dimitrie Cusma. Repere biobibliografice” (2005); ,,Muzica bisericească în preocupările
revistei ‹‹Mitropolia Banatului››, în perioada 1951-2004. Cronologie” (2006).
 Vasile Stanciu
Preotul prof. univ., compozitor, dirijor și muzicolog Vasile Stanciu s-a născut la 1 noiembrie
1958 în Ighișul Nou, jud. Sibiu. A urmat cursurile Institutului Teologic din Sibiu (1979-1983),
cursuri de doctorat la Institutul Teologic din București (1983-1986), doctor în Teologie (1995),
studii la Academia de Muzică din Cluj-Napoca. Studii de specializare din Regensburg pe
perioada mai multor ani.
Profesor la Seminarul Teologic din Cluj-Napoca (1986-1992), asistent (1990), lector (1993),
conferențiar (1997), profesor universitar și conducător de doctorat (din 2001) la Facultatea de
Teologie din Cluj-Napoca. Profesor asociat la Academia de Muzică din Cluj (1990-2000).
Dirijor al corului Seminarului Teologic (1986-1993), al corului Facultății de Teologie (din
1990), fondator și dirijor al corului de cameră ,,Psalmodia Transylvanica”, al coralei Catedralei
(din 2006).
Lucrări: Slujbele sfinților români din Transilvania și alte cântări bisericești, Cluj-Napoca
(1990); Muzica bisericească ortodoxă din Transilvania, Cluj-Napoca (1996); Cântările Sfintei
Liturghii pentru cor mixt, Cluj-Napoca, 1997; Muzica bisericească corală din Transilvania, vol. I,
Cluj-Napoca, 2001; Vecernierul, Alba Iulia, 2003; Anastasimatarul sau Cântările Vecerniei de
Sâmbătă seara și ale Utreniei de Duminică dimineața compuse și fixate pe notație liniară după
melodiile celor opt glasuri, notate de preotul Dimitrie Cunțanu, Alba Iulia, 2010; ,,Profesorul,
dirijorul și compozitorul Atanasie Lipovan” (1985); ,,Compozitorul Trifon Lugojan”
(1988); ,,Timotei Popovici văzut de contemporani” (1995); ,,Manuscrise și personalități muzicale
din Transilvania (sec. XVII-XVIII)” (1996); ,,Protopsalți români post-hrisantici și contribuția lor la
menținerea melosului psaltic în Transilvania” (1998); ,,Bibliografie selectivă de muzicologie
bizantină” (1999); ,,Timotei Popovici (1890-1950) – personalitate marcantă a muzicii bisericești din
Transilvania” (2001); ,,Viorel Cosma – omagiu împlinirea vârstei de 80 de ani” (2003).
 Ion Runcu-Popescu (1901-1975)

La 4 noiembrie 1975 se stingea din această viață la București, Ion Runcu-Popescu, preot,
dirijor, compozitor. Născut în 25 decembrie 1901 în comuna Runcu din jud. Dâmbovița. A
frecventat cursurile Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică din București și pe cele ale
Facultăților de Teologie și Istorie-Filologie din Sofia, Bulgaria.
Cântăreț la parohia românească din Sofia. Aici a organizat Corul parohial, profesor de
muzică la Liceul românesc din capitala Bulgariei. Din anul 1933 este ales preot al comunității
ortodoxe românești din Sofia. Din anul 1940 s-a ocupat cu reorganizarea Coralei Patriarhiei
Române. Începând din anul 1948 a fost numit paroh la biserica ,,Sf. Spiridon-Nou”, iar din 1955
preot la biserica Scaune din București. Din anul 1953 a fost dirijor secund al Coralei Preoților din
capitală.
Lucrări: Cântările liturgice în stil psaltic pentru cor bărbătesc, cor mixt, cor pe trei voci egale și
cor pe două voci egale, București, 1956; colinde, pricesne, armonizări ș. a..
 Ion Vidu (1863-1931)

Compozitorul, folcloristul și dirijorul Ion Vidu a trecut pragul acestei vieți pe 7 noiembrie
1931 la Lugoj. Născut în 17 octombrie 1963 în com. Mânerău, jud. Arad. A urmat cursurile
Institutului Teologic din Arad și Caransebeș, cursuri de dirijat coral la Iași cu Gavriil Musicescu.
A fost cântăreț bisericesc, profesor de muzică la Institutul Teologic-Pedagogic din Arad
(1884-1888), Liceul ,,Coriolan Brediceanu” din Lugoj (1919-1928); dirijor al Reuniunii de Cântări
și Muzică din Lugoj (1888-1927); președinte al Asociației Corurilor și Fanfarelor din Banat (1922-
1931), inspector general de muzică pentru școlile normale din țară (1926-1928).
Lucrări: Liturghia pentru cor mixt pe melodiile bănățene, scrisă și cu notație psaltică; Cântări
funebre; Culegeri de folclor. Cântece, doine și strigături, BPT, București, 1958.
 Ghelasie Basarabeanu (1800-1855)

Arhimandritul Ghelasie Basarabeanu, compozitor, psalt, dascăl de psaltichie și copist-

caligraf a trecut la cele veșnice în 8 noiembrie 1855 la Curtea de Argeș. Născut ante 1800 în
Basarabia. După unele opinii, a frecventat cursurile școlii de muzică bisericească de la
biserica ,,Sf. Nicolae-Șelari” din București, după sistemul hrisantic, cu Petru Efesiul, fiind
coleg de școală cu Macarie ieromonahul, A. Pann.
La 7 octombrie 1817 a venit la Curtea de Argeș, ocupând funcția de psalt al Episcopiei.
Pentru doi ani (1823-1825) a fost profesor de musichie la Școala Mănăstirii Mărgineni din
Episcopia Buzăului. În anul 1836 a devenit dascăl de psaltichie la Seminarul din Curtea de
Argeș în perioada 1839-1845. Din anul 1845 arhimandritul Ghelasie a fost numit director al
Seminarului timp de 10 ani până la trecerea la cele veșnice.
Lucrări: A tipărit După polielee când Sfântul nu are mărimuri, gl. I; În Postul Mare,
duminică după Evanghelie, gl. VIII; Doxologii sau Stihirile Evangheliei,
 Nicolae Ursu (1905-1969)

Profesorul, compozitorul și folcloristul Nicolae Ursu a trecut la Domnul în 10

noiembrie Profesorul1969 la Timișoara. Născut la 4 iunie 1905 în datul Șanovița, com.
Chizătău, jud. Timiș. A urmat cursurile Conservatorului din Cluj. Doctor în Filologie al
Universității din Cluj-Napoca.
Profesor în învățământul secundar la Cluj și Timișoara, conferențiar la catedra de
folclor a Institutului Pedagogic din Timișoara și dirijor al Corului Catedralei din Timișoara.
Lucrări: Contribuții muzicale la monografia com. Sârbova, Timișoara, 1939; Contribuții
muzicale la monografia com. Măguri, Timișoara, 1940; Zece colinde și cântece de stea pentru cor
mixt și bărbătesc, Timișoara, 1938; Liturghia pentru cor mixt (manuscris); Curs de folclor,
Timișoara 1965.
 Stelian Ionașcu

Stelian Ionașcu, preot, conferențiar universitar, dirijor, compozitor și muzicolog s-a născut în 18
noiembrie 1968 în localitatea Aluniș, jud. Buzău. A urmat cursurile Facultății de Teologie din București
(1991-1995) și pe cele ale Universității Naționale de Muzică (1991-1996). A urmat cursurile de Master în
Muzică și doctorat în Teologie, obținând titlul de doctor în Teologie (2005).
Dirijor-adjunct al Coralei Catedralei din Buzău, dirijor al Coralei Patriarhiei Române (din 2007),
președinte al Coralei Preoților din București (2000-2004) și dirijor (din 2008), profesor de muzică la
Seminarul din București (1995-2005), profesor asociat la Facultatea de Teologie și Universitatea de Muzică
(1999-2001), lector titular (2005-2019), conferențiar universitar (din 2019) la Facultatea de Teologie din
București.
Lucrări: Paul Constantinescu și muzica psaltică românească, București, 2005; Teoria muzicii psaltice
pentru Seminariile Teologice și Școlile de Cântăreți, București, 2006; Index general al studiilor, articolelor,
recenziilor, compozițiilor, prelucrărilor și armonizărilor de muzică bisericească din revistele Patriarhiei
Române, București, 2006; ,,Cântarea din cultul Bisericii Ortodoxe Române. Sintaxă, formă și stil; unitate în
diversitate” (2007); ,,Corala Catedralei Sfintei Patriarhii – incursiune istorică” (2008); ,,Teme majore din
istoria muzicii bisericești aflate în dezbaterea marilor personalități ale secolului XIX-XX (controverse,
opinii separate, polemici”, 2 părți (2007-2008).
 Gheorghe Șoima (1911-1985)

Preotul profesor, muzicolog, compozitor și dirijor Gheorghe Șoima a trecut la Domnul

în 26 noiembrie 1885 în Sibiu. Născut în 13 februarie 1911 în orașul de pe Cibin. A urmat
cursurile Academiei Teologice din Sibiu (1928-1932) și ale Academiei de Muzică și Artă
Dramatică din București (1932-1937).
Profesor în învățământul secundar la Sibiu și Academia apoi Institutul Teologic din
Sibiu (1941-1976) unde după 1948 a fost conferențiar universitar după 1948. Dirijor al Corului
Catedralei din Sibiu (1940-1985). A fost unul din fondatorii Conservatorului din Sibiu (1946),
apoi a Școlii Populare de Artă (1949), din același oraș. A fost membru al Uniunii
Compozitorilor din 1952 și președinte al Cenaclului Uniunii Compozitorilor, filiala Sibiu
(din 1955).
Lucrări: Opt colinde pentru cor bărbătesc, Sibiu, 1943; Funcțiuniile muzicii liturgice,
Sibiu, 1945; ,,Folclorul muzical religios” (1950); ,,Muzica bisericească și laică în Institutul
Teologic din Sibiu” (1961); ,,Expresivitatea religioasă a psaltichiei românești contemporane”
(1976).
Iarna
Decembrie

8 decembrie – Musicescu Gavriil

20 decembrie – Constantinescu Paul
27 decembrie – Velea Marin
31 decembrie – Drăgoi Sabin V.

Ianuarie

1 ianuarie – Firca Gheorghe

1 ianuarie – Grăjdian Vasile
8 ianuarie – Kiriac- Georgescu Dimitrie
18 ianuarie – Suceveanu Dimitrie
20 ianuarie – Buzera Alexie
28 ianuarie – Alexandru Maria

Februarie
15 februarie – Moisescu Titus-George
 Gavriil Musicescu (1847-1908)

Pe 8 decembrie 1903 se stingea din viață compozitorul, profesorul și dirijorul Gavriil

Musicescu. Născut 20 martie 1847 la Ismail. A urmat Conservatorul din Iași (1964-1966), apoi la
Conservatorul din Petersburg (1870-1872).
Profesor la Seminarul din Ismail (1866-1870) și Școala Normală din Iași (1875-1878),
profesor la Conservatorul din Iași (1903-1908), în ultimii ani director al instituției. A fost
dirijorul Corului Catedralei din Iași (1876-1903).
Lucrări: Rânduiala Vecerniei de sâmbătă seara a celor opt glasuri (în colab.), Leipzig, 1883;
Anastasimatarul cuprinzând serviciile de sâmbătă seara și duminică dimineața (în colab.),
Leipzig, 1884; Rânduiala Sfintei Liturghii cu toate cântările și troparele trebuitoare (în colab.),
Leipzig, 1885.
Paul Constantinescu (1909-1963)

Compozitorul, profesorul și dirijorul Paul Constantinescu a trecut la cele veșnice la 20

decembrie 1963 în București. A studiat la Conservatorul din București (1929-1933). A urmat un stagiu
de perfecționare la Viena (1933-1935) și București (1936-1937).
Dirijor un cor ceremonial care a avut piese din creația lui I. Vidu și Gh. Cucu. Profesor de
muzică la Lugoj (1935-1936), dirijor al corului bisericii ,,Sf. Visarion” din București, profesor la
Academia de Muzică Religioasă (1937-1941), Liceul Militar din București (1941-1944) și Conservatorul
(1941-1963) din capitală.
Lucrări: Două studii în stil bizantin (1929); Liturghia în stil psaltic (1936); Aclamații imperiale
din Bizanț (1937); Colindă și Strigare de Stea (1937); Patimile Domnului. Oratoriu (1946).
 Marin Velea (1937-2020)

Pe 27 decembrie 2020 trecea la Domnul, preotul profesor, dirijor, compozitor Marin

Velea. Născut în 17 august 1937 în satul întorsura, jud. Dolj. A urmat Facultatea de Teologie din
București (1959-1963), cursuri de doctorat în Teologie (1963-1966). Liceul ,,Gheorghe Lazăr”,
cursuri la fără frecvență, iar apoi Conservatorul de Muzică din București. A fost doctor în
muzicologie (1998).
A dirijat mai multe coruri parohiale în București, dintre care cea mai fructuoasă
colaborare a avut-o cu cel de la biserica ,,Sf. Elefterie-Nou” (1978-1993), profesor la Seminarul
Teologic din București (1968-1971; 1975-1999), profesor universitar (1998-2007) la Facultatea de
Teologie din Pitești. Din 2006 a fost membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor.
Lucrări: Fecioara astăzi. Colinde religioase, București, 1993; Compoziții și prelucrări corale
psaltice, pentru voci egale, mixte și bărbătești, Craiova, 2000; Evoluția muzicii psaltice și a
mișcării corale religioase din România, București, 2004; Studii de muzicologie laică și
bisericească, vol. III, București, 2005; ,,Liturghia în stil psaltic, pentru cor mixt” (1977;
1980); ,,Originea și evoluția semiografiei cântării bisericești de la începuturi până în zilele
noastre” (1965); ,,Începuturile muzicii corale românești laice și bisericești” (1980); ,,50 de ani de
la moartea compozitorului Ioan Vidu” (1981); ,,Școala muzicală de la Putna în context general
românesc și balcanic, sec. XV-XVI” (1984); Cântarea psaltică monodică și corală în preocupările
muzicologilor și compozitorilor români” (2007).
 Sabin V. Drăgoi (1894-1968)

Profesorul, compozitorul, dirijorul și folcloristul Sabin V. Drăgoi a trecut la cele veșnice în 31

decembrie 1968 la București. Născut în 6 iunie 1894 în Seliște, jud. Arad, a studiat la Conservatorul
din Iași (1918-1919) și la cel din Cluj (1919-1920), precum și la cel din Praga (1920-1923).
Profesor în învățământul preuniversitar și din 1950 profesor universitar la Conservatorul din
București și directorul Institutului de Folclor.
Lucrări: liturghia în mi minor pentru cor bărbătesc, Timișoara, 1936; Liturghia solemnă în Fa
major pentru cor mixt, Timișoara, 1937; Recviem românesc. Liturghia în mi minor pentru cor bărbătesc
(1943).
 Gheorghe Firca (1935-2016)

Compozitorul, muzicologul și profesorul universitar Gheorghe Firca s-a stins din viață la 1
ianuarie 2016 la București. Născut în 15 aprilie 1935 în Grădinari, jud. Caraș-Severin. A urmat
cursurile Conservatorului din București (1954-1959), doctor în muzicologie la Academia de
Muzică din Cluj-Napoca (1979).
Secretar muzical la Filarmonica și Opera română din Timișoara (1959-1961), redactor la
revista ,,Muzica” (1964-1968), redactor la Editura Științifică și Enciclopedică (1970-1988), director
general în Ministerul Culturii (1990-1992); cercetător științific principal (1990-2005) și
conducătorul Sectorului de Muzică (1992-2005) la Institutul de Istorie a Artei al Academiei
române (1992-2005), profesor asociat și conducător de doctorat la Universitatea de Arte din Iași
(din 2001). A obținut Premiul ,,Ciprian Porumbescu” pentru muzicologie al Academiei Române
(1966), Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor (1970).
Lucrări: Lucrări corale religioase, Timișoara, 1998.
 Vasile Grăjdian

Pe 1 ianuarie 1953 s-a născut la București preotul profesor, muzicologul, dirijorul și

compozitorul Vasile Grăjdian. A urmat cursurile Conservatorului din București (1971-1975) și
Institutul Teologic din Sibiu (1986-1990) unde a obținut doctoratul în Teologie (1997).
Profesor de vioară la Liceul de Muzică și Arte din Sibiu (1975-1979), asistent (1990-1992),
lector (1992-2000), conferențiar (2001-2004) și profesor universitar (din 2004), conducător de
doctorat (din 2005) la Facultatea de Teologie din Sibiu.
Dirijor al Corului Facultății de Teologie (din 1990), al Corului Catedralei (1992-2007);
secretar științific al Facultății (2004-2008); director de proiecte de cercetare (Cercetarea
sistematică și valorificarea tezaurului de oralitate al cântării de strană din bisericile
Arhiepiscopiei Sibiului, 2002-2004), consultant artistic al Filarmonicii din Sibiu (2001-2008).
Lucrări: Cântarea ca teologie. Studii și articole de teologie a cântării liturgice, Sibiu, 1998;
Teologia cântării liturgice în Biserica Ortodoxă. Aspecte de identitate a cântării liturgice
ortodoxe, Sibiu, 2000; Cântări religioase, colinde și lucrări instrumentale, Sibiu, 2000; Oralitatea
cântării bisericești din Ardeal, Sibiu, 2004; Studii de teologie imnografică, Sibiu,
2008; ,,Caracterul doxologic al cântării bisericești” (1994); ,,Muzica bizantină – tradiție și
evoluție” (2001); ,,Cântarea în Biserica Ortodoxă Română ca expresie a identității naționale”
(2002); ,,Muzica bizantină – de la esența originală la tradiții locale și regionale” (2002); ,,Tradiție
și înnoire în cântarea bisericească românească” (2002); ,,Moștenirea bizantină în cântarea de
strană din Ardeal” (2003),
 Dimitrie Georgescu-Kiriac (1886-1928)

Compozitorul, profesorul, folcloristul, criticul muzical Dimitrie Georgescu-Kiriac a trecut la

Domnul în 8 ianuarie 1928 la București. Născut în 6 martie 1866 în București, a studiat la Universitatea
din București unde a obținut licența în Drept și Conservatorul din București (1880-1885) și Paris (1892-
1900). La întoarcerea în țară a pus bazele Societății Corale ,,Carmen” în anul 1901, pe care a și condus-o
în 1927.
A fost și dirijor al corului bisericii Sf. Spiridon din București și al bisericii Domnița Bălașa între
1900-1921, profesor la Conservatorul din București (1900-1928). A fost membru fondator al Societății
Compozitorilor Români (1920).
Lucrări: Liturghia Sfântului Ioan Chrisostomul, melodii tradiționale ale cântărei bisericești
orientale, armonizate pentru 4 voci bărbătești și precedate de un studiu asupra melodiei bisericești
orientale de..., (1899).
Dimitrie Suceveanu (1813-1898)

Protopsaltul și compozitorul Dimitrie Suceveanu a trecut la cele veșnice la 18 ianuarie

1898. Născut în anul 1813 la Suceava, a urmat școala de la Sfinții Trei Ierarhi și școala de
psaltichie de pe lângă Mitropolia din Iași în 1905.
A fost protopsalt la trei biserici ieșene, apoi cântăreț II la Catedrala mitropolitană. Din
1844 este numit profesor de psaltichie la școala de la Mitropolie unde a activat până la
pensionare în 1890.
Lucrări: În 1848 a tipărit la Iași cărțile lui Macarie, apoi Idiomelarul unit cu Doxastarul, 2
părți, Mănăstirea Neamț, 1856-1857; Prohodul Domnului, București, 1891.
 Alexie Buzera (1934-2011)

La 20 ianuarie 2011 a trecut la Domnul preotul profesor, dirijor, folclorist, bizantinolog și

compozitor Alexie Buzera. Născut în 18 ianuarie 1934 la Didilești, jud. Gorj. A urmat cursurile
Institutului Teologic din București (1952-1956) și ale Conservatorului din capitală (1962-1965; 1967-
1971), doctor în muzicologie (1999).
Profesor în învățământul preuniversitar (1956-1994), , cântăreț bisericesc, inspector pentru
Cultură și Artă la Craiova (1963-1967), conferențiar (1992-1999), profesor universitar (1999-2004) la
Facultatea de Teologie din Craiova. Dirijor al corurilor unor cămine culturale și al Corului Catedralei
din Craiova (1973-1975).
Lucrări: Cântările Sfintei Liturghii – două voci, Bârda, 1996; Cultura muzicală românească de
tradiție bizantină din secolul al XIX-lea, Craiova, 1999; ,,Cântarea în comun, mijloc de susținere și de
apărare a dreptei credințe” (1990); ,,Rolul cântăreților bisericești în activitatea misionară a preotului
și a profesorului de religie” (1999); ,,Creația psalților din Moldova în manuscrisele de pe teritoriul
Olteniei” (2001).
 Maria Alexandru

Profesorul, cercetătorul, bizantinologul Maria Alexandru s-a născut la 28 ianuarie 1969. A

studiat la Conservatorul din București (1987-1990). În perioada 1991-1993 studiat Muzicologia,
Filologia Latină Clasică și Bizantinologia la Universitatea din Bonn, iar între 1993-1995,
Bizantinologia la Universitatea din Copenhaga.. Magistru în Muzică (1996) la Copenhaga.
Cursuri de Master la Universitatea ,,Ludwig-Mazimillians- Universität” din München. Alte
studii de perfecționare în Grecia și la Paris. Doctor în Muzică la Copenhaga (2000).
Din anul 2002 este cadru didactic la Universitatea ,,Aristotel” din Tesalonic, iar în prezent
ocupă postul de conferențiar universitar.
Lucrări: Studiu despre marile semne ale notației muzicale bizantine, având în vedere, în
special, perioada de la sfârșitul secolului al 12-lea până la începutul secolului al 19-lea,
Copenhaga, 2000; ,,O privire istorică asupra conceptului de Formulă)”, 1998; ,,Marile semne în
notația bizantină”, 2000; ,,Cântarea liturgică în secolele XIII-XVI din Bizanț și din Țările
Românești” (2010).
 Titus-George Moisescu (1922-2002)

La 15 februarie 2002 se stingea la București muzicologul, bizantinologul și editorul Titus-

George Moisescu. Născut la 13 noiembrie 1922 în Câmpulung-Muscel. A urmat cursurile
Conservatorului de Muzică din București (1948-1953). A urmat studii particulare cu Pr. Ioan D.
Petrescu-Visarion și Gheorghe Ciobanu în domeniul muzicii bizantine.
A fost profesor de muzică în București (1953-1955), redactor principal la Editura de Stat
pentru Literatură și Artă (1955-1957), redactor-șef apoi director la Editura Muzicală (1957-1965).
Lucrări: Prolegomene bizantine. Muzică bizantină în manuscrise și carte veche românească,
București, 1985; Monodia bizantină în gândirea unor muzicieni români, București,
1999; ,,Valorificarea tezaurului de cultură muzicală bizantină în România” (1983); ,,Creația
muzicală a lui Evstatie, protopsaltul Putnei” (1991); ,,Muzica bizantină în Evul Mediu
românesc” (1993); ,,Creația corală religioasă a lui Sabin Drăgoi” (1995; ,,Cultura muzicală
românească de tradiție bizantină în secolul XV-XVIII” (1998); ,,Tradiția muzicii bizantine în
ortodoxismul românesc” (1999).
 Bibliografie:

1. Moldoveanu Nicu, Istoria Muzicii bisericești, Editura Basilica, București, 2010;

2. Moldoveanu Nicu, Necula Nicolae, Stanciu Vasile, Barbu-Bucur Sebastian, Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,
Dicționar de Muzică bisericească românească, Editura Basilica, București, 2013;
3. Păcurariu Mircea, Dicționarul teologilor români, Editura ,,Andreiana”, Sibiu, 2014;
4. Păcurariu Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. III, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române, București, 1994.