ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU

MENINGITĂ ȘI ENCEFALITĂ
Măsuri de îngrijire în
meningite și encefalite
Culegerea datelor
Probleme (manifestări de dependență)
Obiective
Intervenții
Culegerea datelor
Când a intervenit boala
Circumstanțe de apariție
Instalarea simptomelor (cefalee, grețuri, vărsături,
fotofobie, febră)
Comportamentul pacientului (agitație, iritabilitate,
tulburări de memorie, agnozie, comă)
Gnozie = capacitatea de a recunoaște excitațiile
provenite din mediul exterior sau intern prin
intermediul simțurilor vs agnozie
Probleme (1)
Cefaleea
90% din pacienți
accentuată
 după strănut, tuse, schimbarea poziției
 în a doua parte a nopții

occipito-cervicală sau fronto-supraorbitară

diminuă după vărsături
nu diminuă la antialgice!
apare prin tensiunea exercitată asupra vaselor sangvine
intracraniene
Probleme (2)
Vărsăturile
spontane
 explozive (în jet)
fără grețuri
fără legatură cu alimentația
provocate uneori de simpla mișcare a capului
Vertijul (senzația de amețeală, rotire)
Tulburările vizuale
paralizie nervi oculomotori
diplopie
vedere estompată
Probleme (3)

modificări ale respirației sau circulației (hipoxie)

tulburări ale echilibrului
tulburări psihice (apatie, somnolentă, dezorientare,
confuzie)
tulburări vegetative (bradicardie, bradipnee)
modificări ale gândirii sau stării de conștiență
uneori, convulsii sau crize epileptice
Complicații (hipoxie, sdr. de angajare, pareze,
paralizii)
Obiective
Diminuare
 HTIC, cefalee, vărsături, febră
Menținerea
Funcțiilor vitale, permeabilității căilor respiratorii,
orientării, cooperării
Oxigenarea creierului
Prevenirea apariției complicațiilor
Intervenții
Pentru reducerea presiunii intracraniene:
ridicarea capului pacientului sub un unghi de 15-30
grade față de planul patului (facilitează drenajul venos)
sfaturi privind reducerea activităților care cresc
presiunea intracraniană
 flectarea coapselor, a gâtului, rotirea capului
prevenirea efortului de defecație (laxativ ușor, la
indicația medicului)
evitarea contracțiilor izometrice (crește TA  crește
PIC)
evitarea răsucirii în pat
Interventii (2)
Pentru echilibrul hidric
limitarea consumului de lichide
monitorizarea eliminărilor (mai ales după Manitol)
Intervenții legate de durere, respirație, comunicare
sprijin în identificarea caracterului, momentului apariției durerii
aplicarea de comprese reci pe frunte
asigurarea menținerii oxigenării creierului (menținerea
funcționalității căilor respiratorii – aspirație, administrare de
oxigen înainte și după aspirație –, reducerea PIC)
comunicare calmă, liniștită si clară cu pacientul
explicarea oricărui gest
comunicarea cu familia
Interventii (3)
Măsuri de combatere a febrei
Asigurarea unui climat optim în încăpere
Securizarea integrității fizice a pacientului
Administrarea de lichide iv (manitol, glucoză
hipertonă, soluții clorurate izotone), corticoizi – la
indicația medicului
Intervenția asistentei (schimbarea poziției, aspirație)
se va face la intervale mai mari, strict la nevoie,
pentru a permite pacientului să se odihnească.