Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Procedura de Igiena Privind Amenajarile Interioare Generale Din Unitate
Procedura de Igiena Privind Amenajarile Interioare Generale Din Unitate
Toate mesele la care se utilizeaza apa in scopuri tehnologice vor fi racordate la canalizare. Este interzisa scurgerea apelor uzate direct pe paviment.
1.1.2. Spatiile de depozitare Depozitele pot fi de mai multe tipuri: Racite Conditionate Neincalzite Depozitele racite se construiesc din materiale rezistente si impermeabile.Acestea vor fi izolate inclusiv pavimentul cu placi din polistiren expandat, placi din pluta bituminoasa sau alte materiale adecvate.Pavimentul se realizeaza din gresie antiacida,beton rutier sau mozaic antiderapant.In aceste depozite nu se admit spoielile cu var,usile vor si din material de inox termoizolate si cu perdele de aer,prezenta ferestrelor nu e necesara. Depozitele conditionate sunt spatii in care temperatura variaza intre +4C.....+14C.Acestea prezinta aceleasi detalii constructive ca si depozitele racite cu mentiunea ca nu vor avea paviment izolat. Depozitele neincalzite au doar incalzire de garda si ventilatie naturala.Sunt fara ferestre dar protejate impotriva invaziei rozatoarelor. In tunelele de refrigerare si congelare panta de inclinare poate fi de 1 cm la fiecare metru liniar de paviment. Laboratoarele La executarea constructiei se vor urmarii: Inaltimea maxima a spatiilor sa fie de 3m Pavimentul sa fie construit din materiale impermeabile,antiderapante,rezistente la actiunea substantelor chimice si usor de igienizat Tamplaria sa fie metalica Instalatiile pentru ventilare sa asigure conditii adecvate de microclimat Instalatiile de apa si canalizare sa fie executate conform cerintelor legal admise;laboratoarele vor fi aprovizionate numai cu apa potabila, vor avea retea de apa rece si calda,iar reteaua de canalizare se va conduce in exteriorul cladirii. Laboratorul va avea urmatoarele incaperi: Camera pentru primire si pregatire aa probelor Camera pentru examenu organoleptic si depozit pentru contraprobe Camera pentru examen fizico-chimic Camera pentru examen microbiologic Camera pentru prepararea mediilor de cultura Camera pentru balante Camera pentru aparate Camera spalator Camera pentru chimicale si sticlarie de laborator
1.1.3. Spatiile social sanitare Grupurile sociale trebuie sa fie despartite de spatiile de productie cu intrari izolate prin camere tampon, coridoare sau anticamere.Daca sunt dispuse in afara cladirilor de productie se recomanda contruirea de coridoare care sa faca legatura.
Reteaua de evacuare a apelor reziduale poate fi racordata la reteaua de canalizare a localitatii sau unitatea poate dispune de un sistem propriu de canalizare, caz in care este obligatorie prezenta unei statii de epurare a apelor reziduale. Apa reprezinta un element indispensabil vietii, constituind un factor important in aproape toate procesele de productie industriala. In industria alimentara apa are intrebuintari multiple in procesul tehnologic ca: materie prima sau auxiliara; apa de spalare; apa de sortare; apa de racire si transport al diverselor materiale. Necesarul de apa al diferitelor subramuri ale industriei alimentare, se stabileste in functie de procesele de productie si diversitatea tehnologiilor de fabricatie (ex. abatoare 3,5 m3 de animal sacrificat; spirt de cartofi 5 m3/t; piine 0,9 m3/t etc.). Apa potabila este definita ca fiind acea apa care prezinta caracteristici proprii consumului si care prin consumul sau nu prezinta pericol pentru sanatatea consumatorului. Apa folosita in procesele tehnologice ale industriei alimentare, trebuie sa corespunda unor caracteristici care sa asigure calitate corespunzatoare a produselor alimentare, sa fie potabila si sa aiba caracteristici organoleptice corespunzatoare. Gustul si mirosul apei depind de compozitia chimica, temperatura si prezenta unor substante volatile. Pentru determinarea gustului si mirosului apei se recomanda folosirea metodei "dilutiei" sau a limitei prag, care consta in principiul din diluarea apei de analizat in proportii variabile, cu o apa de referinta (presupusa ideala din punct de vedere organoleptic) pina se va constata disparitia gustului din apa. Determinarea se face la 300C. Pragul limita este dat de relatia: NR P(G.M.) = N unde: P(G.M.) prag de gust si de miros N numar de ml de apa din proba supusa analizei R numar de ml apa de referinta adaugati pentru diluarea limita. Prin concentratie, pragul este egal cu unitatea cind supusa analizei, fara vreo diluare cu apa de referinta, prezinta caracteristici normale. Apa tehnologica pentru industria alimentara trebuie sa aiba caracteristici microbiologice normale. In afara conditiilor de potabilitate stabilite de STAS se recomanda absenta actinomicetelor, a bacteriilor feruginoase si manganoase care formeaza precipitate mucilaginoase in apa modificind proprietatile organoleptice. In aceasta industrie apa este folosita la: spalarea recipientelor, utilajelor si produselor, prepararea siropurilor pentru produsele zaharate, prepararea solutiilor de clorura de sodiu la folosirea brinzeturilor. Apa de spalare trebuie sa fie pura din punct de vedere bacteriologic, sa nu contina bacterii feruginoase, sulfo-oxidante sau sulfo-reducatoare. Apa utilizata la spalarea iaurtului nu trebuie sa contina Fe peste 0,5 mg/l, Mn si Cu peste 0,1 mg/l, deoarece chiar urme de metale grele pot cataliza in reactii de oxido-reducere. Pentru spalare si dezinfectare apa se utilizeaza, in general, dupa ce in prealabil s-au adaugat substante clorigene. Apa de saramurare utilizata in industria brinzeturilor nu trebuie sa contina spori de mucegai si bacterii fluorescente, care descompun grasimea si duc la aparitia pe produse a unor pete verzi-galbui, miros neplacut si gust amar.
+ +
+ +
+ + +
+ + +
Iodofori Compusi organimercuri ci Fenoli Acid paracetic Saruri de amoniu cuaternar Tenside amfotere
+ +
+ +
+ +
+ +
+ +
+ +
+ +
+ + + +
+ + +
+ + + + +
+ +
+ + + +
+ + + +
+ + +
+ + +
+ + + +
Exista foarte multe substante care au efecte antimicrobiene insemnate, dar numai relativ putine substante se utilizeaza ca dezinfectanti in practica. La alegerea substantelor dezinfectante se au in vedere urmatoarele cerinte mai importante: sa fie lipsit de toxicitate si nepericulos la utilizare; sa fie usor si complet solubil; sa fie lipsit de actiune coroziva asupra materialelor din care sunt confectionate suprafetele pe care este folosit; sa nu precipite sarurile de calciu si magneziu din apa; sa aiba putere de patrundere si de umezire; sa poata saponifica si emulsiona grasimile si sa dizolve particulele solide organice sau anorganice; sa poata fi usor indepartat prin clatire si sa mentina in suspensie particulele de murdarie; sa nu aiba mirosuri puternice si persistente pe care sa le transmita produselor alimentare; sa aiba o capacitate cat mai mare de distrugere selectiva a microorganismelor, in concentratie cat mai mica; sa fie eficace indiferent de calitatea apei utilizata la dizolvare (duritate) si de temeperatura aerului; sa aiba un cost mic si sa poata fi produs in cantitati mari.
3.3. Igienizarea in intreprinderile de industrializare a laptelui Igienizarea include curatirea si dezinfectarea suprafetelor cu care vine in contact laptele si produsele lactate incepand cu mulsul si pana la desfacerea produselor lactate catre consumatori. Curatirea se refera la actiunile de gospodarire a intreprinderilor: operatii de curatire mecanica si operatii de curatire chimica. Apa folosita pentru igienizare trebuie sa indeplineasca conditiile de potabilitate, sa se incadreze in norme chimice si bacteriologice.
Substantele detergente servesc la indepartarea impuritatilor si reziduurilor provenite din lapte in procesul de prelucrare. Reziduurile sunt reprezentate de grasimi, proteine si saruri minerale care se comporta diferit fata de detergentii folositi. Cel mai des se intalneste grasimea atat pe ambalajele si pe utilajele folosite, cat si pe pardoseli in spatiile de productie. Datorita punctului sau de topire relativ scazut, o indepartare a depunerilor de grasime se poate realiza cu ajutorul apei fierbinti la 83C pe suprafete ramanand totusi o pelicula foarte fina de grasime, a carei indepartare nu se poate face decat cu ajutorul unui agent de spalare potrivit. Solutiile alcaline sunt eficiente in masura in care produc o saponificare a grasimii, proces care este favorizat de o temperatura ridicata. O eficienta sporita se obtine insa prin emulsionarea grasimilor cu ajutorul substantelor tensio-active. Acestea se concentreaza la suprafetele de separare intre globulele de grasime si apa, asigurand o dispersie foarte fina a grasimii. Pentru a contribui la o buna emulsionare a grasimii, solutia folosita trebuie mentinuta intr-o stare de agitatie intensa. Este necesara schimbarea la timp a solutiei de spalare deoarece daca aceasta contine peste 0,5% grasime, eficienta detergentului scade, aparand tendinta de aglomerare si de depunere a grasimii pe suprafetele cu care solutia vine in contact. Substantele proteice se indeparteaza prin descompunerea lor in produsi solubili sub actiunea acizilor si bazelor, solubilitatea fiind direct proportionala cu concentratia acestora. Eficienta solutiilor de spalare scade cand cantitatea de proteine depaseste 0,4%; de aceea este necesara schimbarea solutiilor inainte de atingerea acestei concentratii. Piatra de lapte apare in special pe suprafetele schimbatoarelor de caldura, in care temperatura laptelui depaseste 75C. Piatra de lapte este un amestec de fosfat de calciu, carbonat de calciu si proteine, la care se adauga un continut variabil de grasimi. Solutiile alcaline emulsioneaza grasimile, solubilizeaza proteinele, dar sarurile de calciu nu pot fi indepartate decat cu solutii acide. Pentru aceasta se practica o tratare alternativa de solutii alcaline cu solutii acide. Substantele dezinfectante cele mai frecvent folosite in industria laptelui sunt compusii clorului: hipocloritul de sodiu si cloramina; de asemenea se mai utilizeaza soda caustica si soda calcinata care au si efect de saponificare a grasimilor. Alti agenti chimici folositi mai frecvent in industria laptelui sunt: fosfatul trisodic (tehnic calcinat sau cristalizat), emulsioneaza, saponifica grasimile si proteinele, are actiune de dedurizare si mareste puterea de udare (patrunderea solutiei de spalare) si de inmuiere. Contribuie la obtinerea suprafetelor lucioase a ambalajelor de sticla. Este coroziv pentru aluminiu si cositor; silicatul de sodiu intensifica actiunea de curatire a substantelor alcaline. Protejeaza suprafetele confectionate din aluminiu sau tabla cositorita de actiunea coroziva a substantelor alcaline. E usor solubil in apa si are o buna actiune emulsionanta si de umezire; hexametafosfatul de sodiu este dedurizant, previne depunerea sarurilor de calciu si magneziu prin formarea unor saruri complexe usor de indepartat prin clatire. De asemenea, are actiune de emulsionare si dispersare a impuritatilor; acidul azotic tehnic, indeparteaza piatra de lapte de pe suprafetele utilajelor, in special a pasteurizatoarelor confectionate exclusiv din otel inoxidabil; azotatul de uree actioneaza identic cu acidul azotic tehnic si are avantajul ca nu prezinta pericol in timpul manipularii. Actiunea agentilor chimici de spalare este in general favorizata de temperatura. In cazul in care se spala ambalaje, recipiente, conducte si instalatii care nu prezinta depuneri de reziduuri uscate din lapte, se va proceda in mod obligatoriu la o clatire prealabila cu apa potabila rece
pentru indepartarea prin antrenare mecanica a resturilor de lapte. Clatirea cu apa calda, in acest caz ingreuneaza operatiile ulterioare de curatenie datorita depozitelor de proteine coagulate ce sar crea in acest mod. Foarte frecvent recipientele returnate din reteaua comerciala prezinta reziduuri uscate, greu de indepartat. In aceasta situatie indepartarea reziduurilor uscate este precedata de o inmuiere prealabila a recipientelor intr-o solutie alcalina 0,5-1% la temperatura de 35-40C. Acelasi principiu se aplica si in cazul bidoanelor, recipientelor si conductelor, care prezinta reziduuri uscate aderente. De aceea, este indicat ca imediat dupa golirea de lapte, bidoanele si sticlele sa fie clatite cu apa rece pentru a se indeparta resturile de lapte si a se evita astfel uscarea acestora pe peretii ambalajelor. Prelungirea duratei de contact favorizeaza in general eficienta spalarii. La o spalare mai amanuntita este necesara o durata de contact mai mare cu solutia. Concentratia solutiilor de spalare este de 0,5-1,5% solutie activa. Marirea concentratiei nu este eficienta si nici economica. Retete de solutii pentru spalare. In functie de natura impuritatilor care trebuie indepartate, de materialul din care este facuta suprafata ce urmeaza a fi spalata si de modul cum se executa spalarea (manual sau mecanic) se vor folosi urmatoarele retete pentru formarea solutiilor de spalare: a) pentru spalarea mecanica a ambalajelor de sticla, a utilajelor si instalatiilor de otel inoxidabil, componentele amestecului de spalare pentru 1 Kg substanta ce se introduce la 100 l apa sunt: hidroxid de sodiu tehnic 0,500 Kg; silicat de sodiu 0,350 Kg; hexametafosfat de sodiu 0,050 Kg. b) pentru spalare mecanizata a ambalajelor de aluminiu si pentru spalari manuale (ambalaje, utilaje, cisterne, tancuri, diferite ustensile) componentele amestecului de spalare pentru 1 Kg substanta ce se introduce la 100 l apa sunt: carbonat de sodiu 0,450 Kg; fosfat trisodic 0,300 Kg; silicat de sodiu 0,150 Kg; hexametafosfat de sodiu 0,100 Kg. c) pentru spalare acida a pasteurizatoarelor cu placi se vor folosi: acid azotic 0,700 Kg/100 l apa sau; azotat de uree 1Kg/100 l apa (aceasta se va prefera cand este posibil deoarece nu produce accidente). Retete de solutii pentru dezinfectie. In cazul utilizarii pentru dezinfectie a clorurii de var si a hipocloritului de sodiu ca surse de clor activ, se vor folosi urmatoarele retete pentru prepararea solutiilor de lucru pentru dezinfectie: clorura de var,pentru prepararea solutiei mama cu concentratia de 20 sau 25 g clor activ/l apa se adauga cantitati de var cloros (in Kg) mentionate in tabelul 4. Din solutia mama se va folosi 1 litru la 100 litri apa pentru prepararea solutiei de lucru cu concentratia de 200-250 mg clor activ/l. Concentratia clorului activ din varul cloros % Cantitatea de var cloros necesara pentru obtinerea solutiilor cu clor activ g/l 20 25
20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40
10,00 9,25 8,50 8,00 7,25 6,75 6,25 6,00 5,75 5,25 5,00
12,50 11,50 10,50 9,75 9,00 8,50 8,00 7,50 7,00 6,50 6,25
Hipocloritul de sodiu: pentru 100 l solutie de lucru cu 200-250 mg clor activ/litru din hipocloritul de sodiu se adauga cantitatile mentionate in tabelul 5. Cantitatea de hipoclorit de sodiu (I) necesara pentru obtinerea solutiei de lucru cu concentratia de clor activ de: 200 mg/l 0,16 0,2 0,25 12,5 10,5 8,0 Concentratia clorului activ din hipocloritul de sodiu %
Spalarea si dezinfectia in industria laptelui se executa respectand ordinea urmatoare: 1. pregatirea instalatiilor, utilajelor, ambalajelor, etc. pentru ca toate suprafetele interioare si exterioare sa fie accesibile; 2. pregatirea si controlul solutiilor de spalare si dezinfectie; 3. clatirea cu apa rece sau calduta pentru indepartarea resturilor de lapte sau produse lactate; 4. spalarea propriu-zisa (manual sau mecanizat); 5. controlul concentratiilor solutiilor in timpul spalarii si completarea cu substante la concentratiile necesare; 6. clatirea cu apa calda pentru indepartarea urmelor solutiei de spalare; 7. dezinfectarea cu apa fierbinte la 83C sau cu solutie dezinfectanta (in functie de tipul utilajului sau instalatiei); 8. clatirea cu apa rece; 9. controlul starii de igiena prin recoltari de probe pentru examene de laborator.
3.4. Spalarea si dezinfectia spatiilor de productie si de depozitare In timpul procesului de fabricatie si dupa terminarea acestuia intretinerea igienica a spatiilor de productie si de depozitare se realizeaza prin: curatirea mecanica si indepartarea reziduurilor de lapte, zer, zara, faramituri de branza, etc. de pe pavimente, din jurul meselor si utilajelor de lucru. Reziduurile solide si lichide se introduc zilnic in recipienti metalici cu capac, usor de transportat in locurile de evacuare sau de colectare. Depozitarea acesor recipienti se face in incaperi sau boxe special amenajate, pe platforme cu paviment impermeabil, cu rigole de scurgere, prevazute cu instalatii de apa si canalizare; spalarea cu apa calda la 45-50C cu adaos de soda 1-2% sau detergenti; dezinfectia cu solutii clorigene 1-2% (200 mg clor activ/litru, cloramina sau hipoclorit de sodiu).
Se realizeaza in doua trepte: spalarea acida pentru indepartarea pietrei de lapte (reduce schimbul termic; scade eficienta pasteurizarii; reprezinta o sursa de contaminare) si spalarea alcalina pentru indepartarea reziduurilor formate din grasime si substante proteice. Spalarea se executa mecanic sau manual. Spalarea mecanica se efectueaza prin recircularea solutiilor chimice. Indiferent de tipul spalarii, dupa terminarea lucrului se trece prin aparat apa de conducta timp de 10-15 minute. Se aranjeaza traseele conductelor asigurandu-se trecerea solutiilor prin toate sectoarele si piesele
prin care a trecut laptele sau smantana. Se scoate din circuit separatorul centrifugal care se spala manual. Se executa spalarea acida (reteta c) timp de 30 minute la temperatura de 75-80C. Se elimina solutia acida din aparat, se continua clatirea in circuit cu apa timp de 15 minute pentru a elimina urmele de solutie acida, apoi se continua spalarea cu solutie alcalina (reteta a) la temperatura de 75-80C timp de 30 minute. Se clateste din nou cu apa pana cand apa de clatire are reactie neutra (pH 7-7,3). Spalarea manuala se efectueaza la aparatele care nu sunt integral confectionate din otel inoxidabil, la curatirea prin demontarea periodica a aparatelor sau in cazul blocarii aparatelor datorita depunerii de substante proteice precipitate. Mai intai se clateste cu apa instalatia sau piesele demontate, apoi se curata cu perii de plastic prin frecare si inmuiere in solutia alcalina (reteta b) la 50C, urmeaza apoi clatirea cu apa calda la 35-40C si dezinfectia instalatiei, placilor si pieselor, cu apa fierbinte la 83C. Spalarea instalatiilor de concentrare a laptelui Se executa in acelasi mod ca spalarea mecanica a pasteurizatoarelor, cu urmatoarele mentiuni: solutiile chimice de spalare vor avea concentratii mai mari (solutia alcalina 1,5-2%, solutia acida 2%), temperatura solutiilor in timpul recircularii apei fierbinti timp de minimum 10 minute la maximum 83C. Spalarea instalatiilor de concentrare se face obligatoriu odata la 24 ore si ori de cate ori este nevoie. Curatirea si spalarea turnului de uscare de la instalatiile de lapte praf se executa periodic (la 24 ore de la functionare) si ori de cate ori se schimba sortimentul sau se observa o caramelizare a produsului. Se indeparteaza resturile de lapte praf din interiorul turnului cu ajutorul unor perii speciale, apoi se spala mecanic turnul cu o solutie de hidroxid de sodiu 2% la temperatura de 60-70C, cu ajutorul periilor speciale. Clatirea se face cu apa calda, dupa care se face uscarea turnului. Curatirea interioara a tubulaturii si a cicloanelor se va realiza prin vibrarea carcasei si cu perii speciale. Spalarea separatoarelor si curatitoarelor centrifugale Pentru lapte se executa dupa ce in prealabil s-au demontat piesele ce au venit in contact cu laptele. Spalarea pieselor se face manual sau mecanic. Spalarea manuala. Dupa terminarea smantanirii sau curatirii laptelui, se trece apa calda la 35-45C prin toba separatorului pentru antrenarea resturilor de lapte sau de smantana. Se porneste separatorul si se demonteaza partile componente care au venit in contact cu laptele. Se clatesc apoi piesele cu apa la temperatura de 25-30C dupa care se inmoaie in solutie alcalina 1% (reteta b) la 40-50C si se spala prin frecare cu perii de plastic, acordandu-se atentie deosebita orificiilor. Se face clatirea cu apa rece pentru indepartarea urmelor de solutie pana la reactie neutra, apoi se face dezinfectia cu solutie clorigena 200 mg clor activ/litru. Spalarea si dezinfectia traseelor si utilajelor se face zilnic. Filtrele se spala alternativ din 2 in 2 ore, in fiecare schimb. Omogenizatoarele se spala zilnic in fiecare schimb. In continuare, se clatesc piesele cu apa calda la 40-45C pentru indepartarea resturilor de solutie alcalina, dupa care se dezinfecteaza cu apa fierbinte la minimum 83C timp de 5 minute sau cu solutie clorigena, 200 mg clor activ/litru. Piesele spalate si dezinfectate se aseaza pe rafturi curate pentru scurgere. Corpul tobei se curata de namol si se spala cu apa calda.
Spalarea mecanica. Tobele se aseaza pe un suport si se scufunda intr-un bazin cu solutie alcalina (reteta b) la 70-75C. Piesele se freaca cu perii sau prin stropire cu jeturi de solutie alcalina. Dupa indepartarea impuritatilor, talerele se clatesc abundent cu apa pentru inlaturarea rsturilor de solutie alcalina si se dezinfecteaza cu apa fierbinte la minimum 83C. Spalarea instalatiilor de fabricare a iaurtului Putineiul se clateste cu apa fierbinte pentru recuperarea grasimii de pe peretii interiori, apoi se spala cu solutie 1,5% din amestec cu detergent (reteta b) introdus direct in putinei la temperatura de 60-70C, prin invartirea putineiului timp de 15-20 minute, apoi se clatesc cu apa rece si se dezinfecteaza cu solutie clorigena 250 mg clor activ/litru. Instalatia continua de fabricare a iaurtului se spala dupa demontare (pentru recuperarea iaurtului ramas) si clatirea cu apa fierbinte. Instalatia se spala cu solutie alcalina 1-1,5% (reteta b) la 60C (spalarea se face in circuit inchis prin recirculare) timp de 15-20 minute, dupa care se clateste cu apa rece. Masinile de preambalat si alte utilaje din sectie se spala manual cu solutie alcalina 1% (reteta b). Se clatesc cu apa calda la 40-50C, pentru indepartarea resturilor, apoi se spala cu solutie alcalina 1% (reteta b) la 40-50C. Spalarea conductelor, omogenizatorului, pompelor, frezerelor se face in circuit la temperatura de 60-70 C timp de 20-30 minute. Dupa spalarea alcalina, se vor spala in fiecare schimb si ori de cate ori este nevoie la schimbarea sortimentului.
4.2. Spalarea si dezinfectia ambalajelor (metalice, de sticla, navete) Spalarea ambalajelor metalice (bidoane si capace) Se efectueaza manual sau mecanic. Spalarea mecanica. Bidoanele se aseaza cu gura in jos pe platforma transportoare a masinii. Bidoanele cu resturi uscate se pun la inmuiat in prealabil, in bazin cu solutie alcalina 1,5% (reteta b) la temperatura de 60-70C. Se clatesc cu jet de apa rece sau calduta la 40-45C pe fata interioara sau exterioara. Urmeaza spalarea cu jet de solutie alcalina 1,5% la temperatura de 60-70C si apoi clatirea cu apa fierbinte la minimum 83C. Dezinfectia se realizeaza prin tratare cu aburi (timp de 30 secunde) sau cu apa clorinata timp de 15-20 secunde. La masinile de spalat prevazute cu sector de uscare se introduce aerul cald sub presiune la temperatura de 80105C. Dupa descarcarea bidoanelor din masina de spalat se stivuiesc in loc curat si uscat, in pozitie verticala cu gura in jos, pe rastele (gratare) special amenajate in acest scop. Dupa terminarea lucrului, masinile de spalat bidoane se curata cu apa fierbinte, se dezinfecteaza si se lasa uscate pana in momentul folosirii. Spalarea manuala. Dupa golire, bidoanele se clatesc cu apa rece. Bidoanele si capacele foarte murdare se inmoaie separat intr-un bazin cu solutie alcalina 1% (reteta b) la temperatura de 40-50C. Spalarea se executa prin frecarea peretilor la interior si exterior cu perii de plastic, urmata de clatirea cu apa calda si dezinfectia prin clorinare cu solutie clorigena (250 mg clor activ/litru). Bidoanele spalate si dezinfectate se aseaza pe rastele cu gura in jos, iar capacele in bazine metalice curate. La capace se indeparteaza garniturile de cauciuc, care se supun acelorasi operatiuni de spalare si dezinfectie, in bazine special destinate acestui scop.
Spalarea ambalajelor de sticla (se executa mecanic sau manual) Spalarea mecanica. Se introduc ambalajele in masina de spalat. Daca ambalajele contin in cantitate mare resturi uscate vizibile, se introduc separat intr-un bazin pentru inmuiere, in apa calda cu solutia alcalina 1%. Clatirea se face cu apa la temperatura de 28-35C in sectorul I al masinii. Spalarea ambalajelor prin inmuiere, stropire, se face cu solutie alcalina 1,5% (reteta a) la temperatura de 60-70C, dupa care se efectueaza clatirea cu apa calda (sectorul II al masinii) pentru indepartarea solutiei dezinfectante, dupa care se clatesc ambalajele cu apa rece. Controlul starii de curatenie a ambalajelor se face la iesirea acestora pe banda transportoare cu ajutorul unui ecran luminos. Ambalajele care nu au fost spalate perfect se vor reintroduce in circuitul de spalare. Masina de imbuteliat se spala si se dezinfecteaza manual, iar inainte de utilizare se clateste cu apa rece. Spalarea manuala. Ambalajele se inmoaie in solutie calda la temperatura de 40C timp de 5 minute in bazinul I, dupa care se spala cu o solutie alcalina 1% (reteta b) la temperatura de 40-50C prin frecare cu perii de plastic in bazinul II. Clatirea cu apa calda la 25-30C timp de 23 minute, se face in bazinul III, dezinfectia in bazinul IV (cu apa clorinata solutie 200 mg clor activ/litru timp de 2-3 minute), iar clatirea cu apa rece in bazinul V. Bazinele pentru spalare si dezinfectie trebuie sa fie confectionate din inox sau alt material rezistent la actiunea detergentilor si substantelor dezinfectante si trebuie dimensionate astfel incat sa cuprinda numarul maxim de ambalaje ce trebuie spalate intr-o zi in unitate. Ambalajele spalate si dezinfectate se stivuiesc in navete cu gura in jos, in incaperi curate. Spalarea navetelor metalice sau din material plastic Se executa manual sau mecanizat. Navetele murdare se inmoaie intr-un bazin cu solutie alcalina (reteta b) apoi se spala prin frecare manuala cu perii de plastic (temperatura solutiei 45-50C); se clateste cu apa calda si se lasa pentru zvantare si depozitare pe gratare.